3ra-92/24 — contestarea partiala a actului administrativ

3ra-92/24 — contestarea partiala a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-92/24

2-23153236-01-3ra-04112023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru)

Î N C H E I E R E

06 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică Compania

„Teleradio-Moldova”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de Instituția

Publică Compania „Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului Audiovizualului cu

privire la contestarea parțială a actului administrativ,

împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Instituția Publică Compania

„Teleradio- Moldova”,

c o n s t a t ă :

La 27 noiembrie 2023 IP Compania „Teleradio-Moldova” a depus la

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, acțiune în contencios administrativ împotriva

Consiliului Audiovizualului, solicitând anularea deciziei Consiliului

Audiovizualului din 24 noiembrie 2023 prin care IP Compania „Teleradio-Moldova”

a fost sancționată cu amendă în mărime de 5000 de lei și a fost obligată să difuzeze

textul sancțiunilor; anularea scrisorii Consiliului Audiovizualului nr. 2376 din 24

noiembrie 2023, prin care IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost informată

despre sancțiunile aplicate, obligativitatea difuzării textului acestora și a fost

obligată să prezinte raportul privind difuzarea textului sancțiunilor în termen de 5

zile.

În motivarea acțiunii, IP Compania „Teleradio-Moldova” a indicat că prin

scrisoarea nr. 2352 din 22 noiembrie 2023 Consiliul Audiovizualului a remis în

adresa IP Compania „Teleradio-Moldova” Raportul de control al postului public de

televiziune Moldova 1, efectuat pentru verificarea principalului buletin de știri al

zilei și programele de informare electorală din prime-time-ul de seară, pentru

perioada 13-17 noiembrie 2023.

În raportul de control s-a constatat difuzarea la serviciul media audiovizual

Moldova-1 a subiectelor fără a indica sursa de proveniență a înregistrărilor.

1

Prin răspunsul nr. 02-10/610 din 17 noiembrie 2023, IP Compania „Teleradio-

Moldova” și-a exprimat dezacordul în privința constatărilor Direcției control servicii

media audiovizuale, menționate la capitolul III din Raportul nominalizat.

În cadrul ședinței din 24 noiembrie 2023, Consiliul Audiovizualului a

sancționat IP Compania „Teleradio-Moldova” cu amendă în sumă de 5 000 lei și a

obligat-o să difuzeze textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării

deciziei privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele

de maximă audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri.

Despre decizia adoptată, IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost informată

prin scrisoarea Consiliului audiovizualului nr. 2376 din 24 noiembrie 2023,

recepționată la aceeași dată prin intermediul poștei electronice. Reține că până la

moment, decizia contestată, nu i-a fost adusă la cunoștință IP Compania „Teleradio-

Moldova”.

Decizia Consiliului audiovizualului din 24 noiembrie 2023 și scrisoarea nr.

2376 din 24 noiembrie 2023 sunt abuzive și neîntemeiate, prin urmare IP Compania

„Teleradio-Moldova”, solicită anularea integrală a acestora.

Reține că la adoptarea actelor administrative contestate, autoritatea emitentă nu

a luat în considerare ansamblul circumstanțelor relevante cauzei, nu și-a exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege și nu a respectat limitele

legale ale dreptului discreționar.

Astfel, prin răspunsul 02-10/642 din 23 noiembrie 2023, IP Compania

„Teleradio-Moldova” a informat Consiliul audiovizualului că furnizorul public de

servicii media audiovizuale are încheiat un contract cu o agenție internațională de

presă, care le furnizează materiale utilizate în procesul realizării subiectelor difuzate

în cadrul buletinelor de știri. Conform prevederilor contractuale, materialele

respective sunt oferite IP Compania „Teleradio-Moldova” pentru utilizare editorială

și nu ca produs finit.

Astfel, materialele furnizate de agenția de presă constituie surse ale redacției

de știri din cadrul IP Compania „Teleradio-Moldova”, care sunt editate și ulterior

difuzate în cadrul buletinelor de știri.

Menționează că, acordul respectiv conține clauză de confidențialitate, prin

urmare divulgarea conținutului acestuia poate avea loc doar cu consimțământul scris

al celeilalte părți.

De asemenea IP Compania „Teleradio-Moldova” este membru al Uniunii

Europene pentru Radio și Televiziune (UERT) cu drepturi de a face schimb de

materiale video cu membrii UERT și de a le redacta în scopul realizării subiectelor

difuzate în cadrul buletinelor de știri.

Prin urmare, în scopul realizării subiectelor care sunt difuzate în buletinele de

știri, IP Compania „Teleradio-Moldova” deține dreptul de utilizare/redactare a

materialelor obținute în temeiul contractului nominalizat și în baza calității de

membru UERT.

Consiliul Audiovizualului eronat a aplicat prevederile art. 13 alin. (5) din Codul

serviciilor media audiovizuale, care prevede: în programele audiovizuale de știri și

de dezbateri trebuie să fie respectate următoarele reguli: e) în cazul prezentării

înregistrărilor provenite din alte surse decât cele ale redacției, să se precizeze acest

lucru.

2

În acest context, reiterează că subiectele menționate la capitolul III, Asigurarea

informării corecte, din Raportul de control, au fost redactate de angajații furnizorului

public de servicii media, iar subiectele difuzate pe post constituie sursa redacției de

știri a IP Compania „Teleradio-Moldova”. Prin urmare, constatările privind

încălcarea prevederilor art. 13 alin. (5) lit. e) din Codul serviciilor media

audiovizuale sunt nefondate.

La examinarea circumstanțelor cauzei însă, Consiliul audiovizualului a dat

dovadă de subiectivism, nu a luat în considerație argumentele prezentate de IP

Compania „Teleradio-Moldova” prin prisma normelor de drept aplicabile și în

consecință a emis o decizie ilegală.

Având în vedere circumstanțele expuse, constată că decizia Consiliului

Audiovizualului este neîntemeiată, deoarece cauza a fost examinată superficial, iar

concluziile Consiliului sunt contradictorii circumstanțelor de fapt și de drept.

Mai mult, această decizie aduce prejudicii imense imaginii furnizorului public

de servicii media, sfidează drepturile privind libertatea de exprimare a jurnaliștilor

IP Compania „Teleradio-Moldova”, precum și dreptul la informare corectă,

echidistantă și promptă a publicului.

La 01 decembrie 2023 IP Compania „Teleradio-Moldova” a depus cerere de

concretizare a cerințelor din acțiune, prin care a solicitat anularea pct. 1 și 16 din

decizia Consiliului Audiovizualului nr. 382 din 24 noiembrie 2023 în partea în care

IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost sancționată cu amendă în mărime de 5 000

de lei și a fost obligată să difuzeze textul sancțiunilor; anularea pct. 17 și 18 din

Decizia Consiliului audiovizualului nr. 382 din 24 noiembrie 2023, în partea în care

IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost obligată să prezinte raportul privind

difuzarea textului sancțiunilor în termen de 5 zile și a fost obligată să prezinte dovada

achitării amenzii în termen de 30 zile (f.d. 45-47, 82-83).

Prin încheierea din 21 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a transmis Curții de Apel Chișinău pentru examinare după competență cererea de

chemare în judecată înaintată de către IP Compania „Teleradio-Moldova” împotriva

Consiliului Audiovizualului, cu privire la contestarea actului administrativ (f.d. 125-

126).

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea înaintată de IP Compania „Teleradio-Moldova” împotriva

Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea parțială a deciziei nr. 382 din

24 noiembrie 2023 Cu privire la reflectarea alegerilor locale generale din turul II

(perioada monitorizată 13-17 noiembrie 2023) (f.d. 164, 165-179).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art.13 alin.(1) și (5)

lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, care indică că în virtutea dreptului

fundamental la informare furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele

exigențe: a) să asigure distincția clară între fapte și opinii; b) să informeze cu privire

la un fapt sau un eveniment corect, iar informația să fie verificată și prezentată în

mod imparțial și cu bună-credință. În programele audiovizuale de știri și de dezbateri

trebuie să fie respectate următoarele reguli: e) în cazul prezentării înregistrărilor

provenite din alte surse decât cele ale redacției, să se precizeze acest lucru.

3

Completul de judecată a constatat conform raportului de monitorizare că IP

Compania „Teleradio- Moldova” a difuzat mai multe subiecte fără a indica sursa de

proveniență a înregistrărilor, fapt recunoscut de însăși reclamant.

Prin urmare, Completul de judecată a reținut că, chiar și dacă reclamantul

procură înregistrări video (secvențe video) de la alți producători sau face schimb de

înregistrări video de la alți furnizori de servicii media, acestea oricum provin din alte

surse decât ale reclamantului și trebuie să fie indicat acest fapt la difuzarea

respectivelor înregistrări, pentru o informare corectă a populației, or înregistrarea

respectivă nu a fost efectuată nemijlocit de angajatul reclamantului. La fel,

reclamantul la difuzarea înregistrări video (secvențe video) de la alți producători, ca

urmare a încheierii unor acorduri, urma să indice faptul că această informație este

confidențială, fapt ce nu a fost constatat în perioada monitorizării reclamantului.

Astfel, Completul de judecată a concluzionat că, Consiliul Audiovizualului

întemeiat a reținut în acțiunile IP Compania „Teleradio-Moldova” încălcarea

prevederilor art. 13 alin. (5) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, iar la

adoptarea deciziei nr. 382 din 24 noiembrie 2023, în privința IP Compania

„Teleradio-Moldova” Consiliul Audiovizualului și-a exercitat dreptul discreționar în

conformitate scopului prevăzut de Codul serviciilor media audiovizuale, în limita

stabilită.

Instanța de fond efectuând controlul judecătoresc a actului administrativ

individual defavorabil contestat a stabilit că Consiliul Audiovizualului la adoptarea

deciziei, nu a comis careva încălcări, or, actul administrativ contestat a fost emis atât

cu respectarea normelor procedurale, cât și cu respectarea normelor materiale, fapt

ce denotă lipsa temeiurilor legale de a dispune anularea acestuia. Totodată, instanța

a stabilit că, afirmațiile IP Compania „Teleradio-Moldova” despre ilegalitatea

actului administrativ individual defavorabil, nu au suport probatoriu, or Consiliul

Audiovizualului întemeiat a constatat încălcarea comisă și ca urmare a individualizat

corect sancțiunea aplicată.

Instanța de judecată a specificat că transmisia serviciilor de programe

reprezintă o activitate autorizată, desfășurarea căreia este supusă în prim plan

reglementărilor audiovizuale, Codului serviciilor media audiovizuale, care

reglementează atât drepturile, cât și obligațiile furnizorului de servicii media pe

domeniul de referință, iar în perioada electorală furnizorii de servicii media au

obligația să respecte prevederile Codului electoral, Regulamentului privind

reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media (aprobat de către Comisia

Electorală Centrală prin Hotărârea nr.1137 din 28.07.2023) și altor acte normative

relevante în perioada electorală. Astfel, s-a apreciat drept neîntemeiat argumentul

invocat de IP Compania „Teleradio-Moldova” precum că, prin decizia de

sancționare, i se încalcă dreptul la libertatea de exprimare.

În concluzie instanța de judecată a constatat că, la caz nu sunt întrunite

temeiurile de ilegalitate a actului administrativ individual defavorabil contestat,

acesta fiind emis cu respectarea legii, competenței și procedurii, motiv din care

acțiunea privind anularea parțială, în partea IP Compania „Teleradio-Moldova”, a

deciziei nr. 382 din 24 noiembrie 2023 Cu privire la reflectarea alegerilor locale

generale din turul II (perioada monitorizată 13-17 noiembrie 2023), a fost respinsă

ca neîntemeiată.

4

La data de 19 ianuarie 2024, IP Compania „Teleradio-Moldova” a depus la

Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, cerere de recurs

împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii recurate, cu emiterea unei noi

decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că la emiterea hotărârii contestate, instanța

inferioară a admis interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție și a apreciat vădit nerezonabil probele în raport cu normele

aplicabile.

Recurenta a indicat că instanța de fond a interpretat eronat prevederile art. 13

alin. (5) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, reținând că dacă se procură

înregistrări video (secvențe video) de la alți producători sau face schimb de

înregistrări video de la alți furnizori de servicii media, acestea oricum provin din alte

surse decât ale reclamantului și trebuie să fie indicat acest fapt la difuzarea

respectivelor înregistrări, pentru o informare corectă a populației, or înregistrarea

respectivă nu a fost efectuată nemijlocit de angajatul reclamantului. La fel,

reclamantul la difuzarea înregistrărilor video (secvențelor video) de la alți

producători, ca urmare a încheierii unor acorduri, urma să indice faptul că această

informație este confidențială, fapt ce nu a fost constatat în perioada monitorizării

reclamantului.

În context, recurenta a specificat că furnizorul public de servicii media

audiovizuale are încheiat contract cu o agenție internațională de presă, care

furnizează materiale utilizate în procesul realizării subiectelor difuzate în cadrul

buletinelor de știri. Conform prevederilor contractuale, materialele respective sunt

oferite IP Compania „Teleradio-Moldova” pentru utilizare editorială și nu ca produs

finit. Astfel, materialele furnizate de agenția de presă constituie surse ale redacției

de știri din cadrul IP Compania „Teleradio-Moldova”, care sunt editate și ulterior

difuzate în cadrul buletinelor de știri. Acordul respectiv conține clauză de

confidențialitate, prin urmare divulgarea conținutului acestuia poate avea loc doar

cu consimțământul scris al celelalte părți.

De asemenea IP Compania „Teleradio-Moldova” este membru al Uniunii

Europene pentru Radio și Televiziune (UERT) cu drepturi de a face schimb de

materiale video cu membrii UERT și de a le redacta în scopul realizării subiectelor

difuzate în cadrul buletinelor de știri. Prin urmare, în scopul realizării subiectelor

care sunt difuzate în buletinele de știri, IP Compania „Teleradio-Moldova” deține

dreptul de utilizare/redactare a materialelor obținute în temeiul contractului

nominalizat și în baza calității de membru UERT.

Specifică recurenta că, în hotărârea contestată, Curtea de Apel Chișinău nu a

specificat legătura cauzală între informarea corectă a populației și indicarea sursei.

IP Compania „Teleradio-Moldova” subliniază că indicarea sursei nu are nicio

legătură cu informarea corectă a populației. Mai mult, scopul primordial al TRM

este de a furniza informații populației într-un mod obiectiv, echidistant, corect,

complex și imparțial, prin intermediul unor programe audiovizuale inovatoare și

variate, respectând standardele etice și de înaltă calitate.

Totodată, Curtea de Apel eronat a aplicat prevederile art. 13 alin. (5) din Codul

serviciilor media audiovizuale, care prevede că în programele audiovizuale de știri

5

și de dezbateri trebuie să fie respectate următoarele reguli: e) în cazul prezentării

înregistrărilor provenite din alte surse decât cele ale redacției, să se precizeze acest

lucru, însă subiectele menționate la capitolul III. Asigurarea informării corecte, din

Raportul de control, au fost redactate de angajații furnizorului public de servicii

media, iar subiectele difuzate pe post constituie sursa redacției de știri a IP Compania

„Teleradio-Moldova”.

Prin urmare, constatările privind încălcarea prevederilor art. 13 alin. (5) lit. e)

din Codul serviciilor media audiovizuale sunt nefondate, iar la examinarea

circumstanțelor cauzei, instanța de fond a dat dovadă de subiectivism, nu a luat în

considerație argumentele și probele prezentate de IP Compania „Teleradio-

Moldova” prin prisma normelor de drept aplicabile și în consecință a emis o hotărâre

ilegală.

Invocă recurenta că, prima instanță eronat a interpretat și prevederile art. 13 din

Legea nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei

motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspect ce țin

de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului

cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 17

ianuarie 2024. Conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârii, dar

și hotărârea motivată a instanței de apel a fost notificată la adresa electronică a

recurentei, la 17 ianuarie 2024 și respectiv 18 ianuarie 2024 (f.d. 180, 181).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

6

întrucât cererea de recurs a fost expediată prin intermediul oficiului poștal la 19

ianuarie 2024 (f.d. 207).

La 25 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat Consiliului

Audiovizualului pentru notificare copia recursului depus de IP Compania

„Teleradio- Moldova”, explicându-i dreptul de a depune referință (f.d. 211).

La 26 ianuarie 2024 Consiliul Audiovizualului a prezentat referința la cererea

de recurs, solicitând declararea cererii de recurs a IP Compania „Teleradio-

Moldova” ca fiind inadmisibilă, iar în cazul trecerii testului de admisibilitate

respingerea integrală a cererii de recurs ca fiind neîntemeiată, cu menținerea în

vigoare a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2024 (f.d. 214-216).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de IP Compania „Teleradio-

Moldova”, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

7

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către IP Compania „Teleradio-Moldova”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se

referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

hotărârii recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de IP Compania „Teleradio- Moldova”, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și în cadrul examinării cazuei

în fond, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate

corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

8

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de IP Compania

„Teleradio- Moldova”.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9