3ra-92/24 — contestarea partiala a actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-92/24 2-23153236-01-3ra-04112023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru) Î N C H E I E R E 06 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova”, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea parțială a actului administrativ, împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Instituția Publică Compania „Teleradio- Moldova”, c o n s t a t ă : La 27 noiembrie 2023 IP Compania „Teleradio-Moldova” a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului, solicitând anularea deciziei Consiliului Audiovizualului din 24 noiembrie 2023 prin care IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost sancționată cu amendă în mărime de 5000 de lei și a fost obligată să difuzeze textul sancțiunilor; anularea scrisorii Consiliului Audiovizualului nr. 2376 din 24 noiembrie 2023, prin care IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost informată despre sancțiunile aplicate, obligativitatea difuzării textului acestora și a fost obligată să prezinte raportul privind difuzarea textului sancțiunilor în termen de 5 zile.

În motivarea acțiunii, IP Compania „Teleradio-Moldova” a indicat că prin scrisoarea nr. 2352 din 22 noiembrie 2023 Consiliul Audiovizualului a remis în adresa IP Compania „Teleradio-Moldova” Raportul de control al postului public de televiziune Moldova 1, efectuat pentru verificarea principalului buletin de știri al zilei și programele de informare electorală din prime-time-ul de seară, pentru perioada 13-17 noiembrie 2023. În raportul de control s-a constatat difuzarea la serviciul media audiovizual Moldova-1 a subiectelor fără a indica sursa de proveniență a înregistrărilor. 1 Prin răspunsul nr. 02-10/610 din 17 noiembrie 2023, IP Compania „Teleradio- Moldova” și-a exprimat dezacordul în privința constatărilor Direcției control servicii media audiovizuale, menționate la capitolul III din Raportul nominalizat.

În cadrul ședinței din 24 noiembrie 2023, Consiliul Audiovizualului a sancționat IP Compania „Teleradio-Moldova” cu amendă în sumă de 5 000 lei și a obligat-o să difuzeze textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri. Despre decizia adoptată, IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost informată prin scrisoarea Consiliului audiovizualului nr. 2376 din 24 noiembrie 2023, recepționată la aceeași dată prin intermediul poștei electronice. Reține că până la moment, decizia contestată, nu i-a fost adusă la cunoștință IP Compania „Teleradio- Moldova”.

Decizia Consiliului audiovizualului din 24 noiembrie 2023 și scrisoarea nr. 2376 din 24 noiembrie 2023 sunt abuzive și neîntemeiate, prin urmare IP Compania „Teleradio-Moldova”, solicită anularea integrală a acestora. Reține că la adoptarea actelor administrative contestate, autoritatea emitentă nu a luat în considerare ansamblul circumstanțelor relevante cauzei, nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar. Astfel, prin răspunsul 02-10/642 din 23 noiembrie 2023, IP Compania „Teleradio-Moldova” a informat Consiliul audiovizualului că furnizorul public de servicii media audiovizuale are încheiat un contract cu o agenție internațională de presă, care le furnizează materiale utilizate în procesul realizării subiectelor difuzate în cadrul buletinelor de știri.

Conform prevederilor contractuale, materialele respective sunt oferite IP Compania „Teleradio-Moldova” pentru utilizare editorială și nu ca produs finit. Astfel, materialele furnizate de agenția de presă constituie surse ale redacției de știri din cadrul IP Compania „Teleradio-Moldova”, care sunt editate și ulterior difuzate în cadrul buletinelor de știri. Menționează că, acordul respectiv conține clauză de confidențialitate, prin urmare divulgarea conținutului acestuia poate avea loc doar cu consimțământul scris al celeilalte părți. De asemenea IP Compania „Teleradio-Moldova” este membru al Uniunii Europene pentru Radio și Televiziune (UERT) cu drepturi de a face schimb de materiale video cu membrii UERT și de a le redacta în scopul realizării subiectelor difuzate în cadrul buletinelor de știri.

Prin urmare, în scopul realizării subiectelor care sunt difuzate în buletinele de știri, IP Compania „Teleradio-Moldova” deține dreptul de utilizare/redactare a materialelor obținute în temeiul contractului nominalizat și în baza calității de membru UERT. Consiliul Audiovizualului eronat a aplicat prevederile art. 13 alin. (5) din Codul serviciilor media audiovizuale, care prevede: în programele audiovizuale de știri și de dezbateri trebuie să fie respectate următoarele reguli: e) în cazul prezentării înregistrărilor provenite din alte surse decât cele ale redacției, să se precizeze acest lucru. 2 În acest context, reiterează că subiectele menționate la capitolul III, Asigurarea informării corecte, din Raportul de control, au fost redactate de angajații furnizorului public de servicii media, iar subiectele difuzate pe post constituie sursa redacției de știri a IP Compania „Teleradio-Moldova”.

Prin urmare, constatările privind încălcarea prevederilor art. 13 alin. (5) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale sunt nefondate. La examinarea circumstanțelor cauzei însă, Consiliul audiovizualului a dat dovadă de subiectivism, nu a luat în considerație argumentele prezentate de IP Compania „Teleradio-Moldova” prin prisma normelor de drept aplicabile și în consecință a emis o decizie ilegală. Având în vedere circumstanțele expuse, constată că decizia Consiliului Audiovizualului este neîntemeiată, deoarece cauza a fost examinată superficial, iar concluziile Consiliului sunt contradictorii circumstanțelor de fapt și de drept. Mai mult, această decizie aduce prejudicii imense imaginii furnizorului public de servicii media, sfidează drepturile privind libertatea de exprimare a jurnaliștilor IP Compania „Teleradio-Moldova”, precum și dreptul la informare corectă, echidistantă și promptă a publicului.

La 01 decembrie 2023 IP Compania „Teleradio-Moldova” a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune, prin care a solicitat anularea pct. 1 și 16 din decizia Consiliului Audiovizualului nr. 382 din 24 noiembrie 2023 în partea în care IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost sancționată cu amendă în mărime de 5 000 de lei și a fost obligată să difuzeze textul sancțiunilor; anularea pct. 17 și 18 din Decizia Consiliului audiovizualului nr. 382 din 24 noiembrie 2023, în partea în care IP Compania „Teleradio-Moldova” a fost obligată să prezinte raportul privind difuzarea textului sancțiunilor în termen de 5 zile și a fost obligată să prezinte dovada achitării amenzii în termen de 30 zile (f.d.

45-47, 82-83). Prin încheierea din 21 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a transmis Curții de Apel Chișinău pentru examinare după competență cererea de chemare în judecată înaintată de către IP Compania „Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului Audiovizualului, cu privire la contestarea actului administrativ (f.d. 125- 126). Prin hotărârea din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de IP Compania „Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea parțială a deciziei nr. 382 din 24 noiembrie 2023 Cu privire la reflectarea alegerilor locale generale din turul II (perioada monitorizată 13-17 noiembrie 2023) (f.d.

164, 165-179). Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art.13 alin.(1) și (5) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, care indică că în virtutea dreptului fundamental la informare furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigențe: a) să asigure distincția clară între fapte și opinii; b) să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informația să fie verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință. În programele audiovizuale de știri și de dezbateri trebuie să fie respectate următoarele reguli: e) în cazul prezentării înregistrărilor provenite din alte surse decât cele ale redacției, să se precizeze acest lucru.

3 Completul de judecată a constatat conform raportului de monitorizare că IP Compania „Teleradio- Moldova” a difuzat mai multe subiecte fără a indica sursa de proveniență a înregistrărilor, fapt recunoscut de însăși reclamant. Prin urmare, Completul de judecată a reținut că, chiar și dacă reclamantul procură înregistrări video (secvențe video) de la alți producători sau face schimb de înregistrări video de la alți furnizori de servicii media, acestea oricum provin din alte surse decât ale reclamantului și trebuie să fie indicat acest fapt la difuzarea respectivelor înregistrări, pentru o informare corectă a populației, or înregistrarea respectivă nu a fost efectuată nemijlocit de angajatul reclamantului.

La fel, reclamantul la difuzarea înregistrări video (secvențe video) de la alți producători, ca urmare a încheierii unor acorduri, urma să indice faptul că această informație este confidențială, fapt ce nu a fost constatat în perioada monitorizării reclamantului. Astfel, Completul de judecată a concluzionat că, Consiliul Audiovizualului întemeiat a reținut în acțiunile IP Compania „Teleradio-Moldova” încălcarea prevederilor art. 13 alin. (5) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, iar la adoptarea deciziei nr. 382 din 24 noiembrie 2023, în privința IP Compania „Teleradio-Moldova” Consiliul Audiovizualului și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate scopului prevăzut de Codul serviciilor media audiovizuale, în limita stabilită.

Instanța de fond efectuând controlul judecătoresc a actului administrativ individual defavorabil contestat a stabilit că Consiliul Audiovizualului la adoptarea deciziei, nu a comis careva încălcări, or, actul administrativ contestat a fost emis atât cu respectarea normelor procedurale, cât și cu respectarea normelor materiale, fapt ce denotă lipsa temeiurilor legale de a dispune anularea acestuia. Totodată, instanța a stabilit că, afirmațiile IP Compania „Teleradio-Moldova” despre ilegalitatea actului administrativ individual defavorabil, nu au suport probatoriu, or Consiliul Audiovizualului întemeiat a constatat încălcarea comisă și ca urmare a individualizat corect sancțiunea aplicată.

Instanța de judecată a specificat că transmisia serviciilor de programe reprezintă o activitate autorizată, desfășurarea căreia este supusă în prim plan reglementărilor audiovizuale, Codului serviciilor media audiovizuale, care reglementează atât drepturile, cât și obligațiile furnizorului de servicii media pe domeniul de referință, iar în perioada electorală furnizorii de servicii media au obligația să respecte prevederile Codului electoral, Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media (aprobat de către Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.1137 din 28.07.2023) și altor acte normative relevante în perioada electorală. Astfel, s-a apreciat drept neîntemeiat argumentul invocat de IP Compania „Teleradio-Moldova” precum că, prin decizia de sancționare, i se încalcă dreptul la libertatea de exprimare.

În concluzie instanța de judecată a constatat că, la caz nu sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a actului administrativ individual defavorabil contestat, acesta fiind emis cu respectarea legii, competenței și procedurii, motiv din care acțiunea privind anularea parțială, în partea IP Compania „Teleradio-Moldova”, a deciziei nr. 382 din 24 noiembrie 2023 Cu privire la reflectarea alegerilor locale generale din turul II (perioada monitorizată 13-17 noiembrie 2023), a fost respinsă ca neîntemeiată. 4 La data de 19 ianuarie 2024, IP Compania „Teleradio-Moldova” a depus la Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, cerere de recurs împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii recurate, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că la emiterea hotărârii contestate, instanța inferioară a admis interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție și a apreciat vădit nerezonabil probele în raport cu normele aplicabile. Recurenta a indicat că instanța de fond a interpretat eronat prevederile art. 13 alin. (5) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, reținând că dacă se procură înregistrări video (secvențe video) de la alți producători sau face schimb de înregistrări video de la alți furnizori de servicii media, acestea oricum provin din alte surse decât ale reclamantului și trebuie să fie indicat acest fapt la difuzarea respectivelor înregistrări, pentru o informare corectă a populației, or înregistrarea respectivă nu a fost efectuată nemijlocit de angajatul reclamantului.

La fel, reclamantul la difuzarea înregistrărilor video (secvențelor video) de la alți producători, ca urmare a încheierii unor acorduri, urma să indice faptul că această informație este confidențială, fapt ce nu a fost constatat în perioada monitorizării reclamantului. În context, recurenta a specificat că furnizorul public de servicii media audiovizuale are încheiat contract cu o agenție internațională de presă, care furnizează materiale utilizate în procesul realizării subiectelor difuzate în cadrul buletinelor de știri. Conform prevederilor contractuale, materialele respective sunt oferite IP Compania „Teleradio-Moldova” pentru utilizare editorială și nu ca produs finit. Astfel, materialele furnizate de agenția de presă constituie surse ale redacției de știri din cadrul IP Compania „Teleradio-Moldova”, care sunt editate și ulterior difuzate în cadrul buletinelor de știri.

Acordul respectiv conține clauză de confidențialitate, prin urmare divulgarea conținutului acestuia poate avea loc doar cu consimțământul scris al celelalte părți. De asemenea IP Compania „Teleradio-Moldova” este membru al Uniunii Europene pentru Radio și Televiziune (UERT) cu drepturi de a face schimb de materiale video cu membrii UERT și de a le redacta în scopul realizării subiectelor difuzate în cadrul buletinelor de știri. Prin urmare, în scopul realizării subiectelor care sunt difuzate în buletinele de știri, IP Compania „Teleradio-Moldova” deține dreptul de utilizare/redactare a materialelor obținute în temeiul contractului nominalizat și în baza calității de membru UERT. Specifică recurenta că, în hotărârea contestată, Curtea de Apel Chișinău nu a specificat legătura cauzală între informarea corectă a populației și indicarea sursei.

IP Compania „Teleradio-Moldova” subliniază că indicarea sursei nu are nicio legătură cu informarea corectă a populației. Mai mult, scopul primordial al TRM este de a furniza informații populației într-un mod obiectiv, echidistant, corect, complex și imparțial, prin intermediul unor programe audiovizuale inovatoare și variate, respectând standardele etice și de înaltă calitate. Totodată, Curtea de Apel eronat a aplicat prevederile art. 13 alin. (5) din Codul serviciilor media audiovizuale, care prevede că în programele audiovizuale de știri 5 și de dezbateri trebuie să fie respectate următoarele reguli: e) în cazul prezentării înregistrărilor provenite din alte surse decât cele ale redacției, să se precizeze acest lucru, însă subiectele menționate la capitolul III.

Asigurarea informării corecte, din Raportul de control, au fost redactate de angajații furnizorului public de servicii media, iar subiectele difuzate pe post constituie sursa redacției de știri a IP Compania „Teleradio-Moldova”. Prin urmare, constatările privind încălcarea prevederilor art. 13 alin. (5) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale sunt nefondate, iar la examinarea circumstanțelor cauzei, instanța de fond a dat dovadă de subiectivism, nu a luat în considerație argumentele și probele prezentate de IP Compania „Teleradio- Moldova” prin prisma normelor de drept aplicabile și în consecință a emis o hotărâre ilegală. Invocă recurenta că, prima instanță eronat a interpretat și prevederile art. 13 din Legea nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen. Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspect ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). Dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 17 ianuarie 2024. Conform extrasului din poșta electronică, dispozitivul hotărârii, dar și hotărârea motivată a instanței de apel a fost notificată la adresa electronică a recurentei, la 17 ianuarie 2024 și respectiv 18 ianuarie 2024 (f.d. 180, 181). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, 6 întrucât cererea de recurs a fost expediată prin intermediul oficiului poștal la 19 ianuarie 2024 (f.d.

207). La 25 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat Consiliului Audiovizualului pentru notificare copia recursului depus de IP Compania „Teleradio- Moldova”, explicându-i dreptul de a depune referință (f.d. 211). La 26 ianuarie 2024 Consiliul Audiovizualului a prezentat referința la cererea de recurs, solicitând declararea cererii de recurs a IP Compania „Teleradio- Moldova” ca fiind inadmisibilă, iar în cazul trecerii testului de admisibilitate respingerea integrală a cererii de recurs ca fiind neîntemeiată, cu menținerea în vigoare a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2024 (f.d. 214-216). Examinând temeiurile invocate în recursul depus de IP Compania „Teleradio- Moldova”, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței 7 de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către IP Compania „Teleradio-Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de IP Compania „Teleradio- Moldova”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și în cadrul examinării cazuei în fond, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins 8 argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de IP Compania „Teleradio- Moldova”. În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Aliona Miron judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 9