3ra-904/24 — Contestarea actului administrativ

În data de 08 noiembrie 2024, IP Compania „Teleradio-Moldova” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 280 din 06 noiembrie 2024, în partea constatării pretinselor încălcări admise de reclamantă și în partea sancțiunii aplicate.

În motivarea acțiunii, IP Compania „Teleradio-Moldova” a indicat că, în data de 07 noiembrie 2024, Consiliul Audiovizualului a expediat în adresa IP Compania „Teleradio-Moldova”, prin intermediul poștei electronice, demersul nr. 2108 la care a fost anexată decizia nr. 280, prin care IP Compania „Teleradio-Moldova” i-a fost aplicată sancțiune în mărime de 9 000 lei, comunicându-i despre obligația privind difuzarea textului sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri, cu următorul text: „Consiliul Audiovizualului a sancționat cu amendă în mărime de 9 000 de lei furnizorul public de servicii media Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova”, fondator al serviciului public media de televiziune „Moldova-1”, pentru încălcarea repetată a legislației electorale, și anume admiterea agitației electorale în zilele de 03 noiembrie 2024, în care aceasta este interzisă”.

În urma examinării deciziei Consiliului audiovizualului nr. 280 din 06 noiembrie 2024, se constată ilegalitatea formală și materială a acesteia.

În acest sens a indicat că, ilegalitatea formală a deciziei contestate se atestă prin faptul că Consiliul Audiovizualului a constatat pretinsa încălcare a prevederilor art. 89, alin. (2) și (3) și ale art. 90, alin. (1) și (4) din Codul electoral, de către furnizorii de servicii media IP Compania „Teleradio- Moldova”, AO „Media Alternativa”, ÎCS „REFORMA ART”, SRL „BRIGHT COMMUNICATIONS” SRL și „Societatea Română de Televiziune”. Conform pct. 2-6 din decizia contestată, pârâtul a sancționat furnizorii publici de servicii media în temeiul art. 84, lit. n) din Codul serviciilor media audiovizuale, după cum urmează: IP Compania „Teleradio-Moldova” cu amendă de 9 000,00 lei, AO „Media Alternativa”, ÎCS „REFORMA ART” 1 și SRL „BRIGHT COMMUNICATIONS” cu amendă de 6 000,00 lei, iar „Societatea Română de Televiziune” cu amendă de 5 000,00 lei.

Astfel, sancțiunile aplicate furnizorilor de servicii media pentru săvârșirea aceleiași presupuse încălcări - difuzarea agitației electorale în zilele în care aceasta este interzisă, în mod nejustificat, au fost diferențiate.

În acest context a menționat că, autoritatea publică, prin derogare de la 16, alin. (1) și (2), art. 21, alin. (1) și (2), art. 23, alin. (1) și (2), art. 137 alin. (1), (2), (3) și (4) din Codul administrativ, nu a tratat identic stările de fapt identice și în cazuri similare, nu și-a exercitat în același mod dreptul discreționar. Deci, a acționat subiectiv și părtinitor, a tratat diferențiat furnizorii de servicii media aflați în situații identice - încălcarea repetată a prevederilor art. 90, alin. (1) din Codul electoral, aplicând nejustificat o amendă mai mare IP Compania „Teleradio-Moldova” de 9 000,00 lei, în comparație cu amenzile aplicate celorlalți furnizori de servicii media de 5 000,00 - 6 000,00 lei.

Cu referire la argumentele privind aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material de către autoritatea publică, IP Compania „Teleradio-Moldova” a indicat că, pe pagina web este publicat „Raportul cu privire la respectarea legislației electorale în zilele de 02 și 03 noiembrie 2024, atunci când agitația electorală este interzisă”.

Potrivit pct. 1 al Raportului de control, rezultatele controlului pentru zilele de sâmbătă și duminică au atestat că serviciul de televiziune „Moldova 1”, în data de 03 noiembrie 2024, în cadrul programului „Electorala 2024” de la ora 20:00, a difuzat un interviu live cu analistul politic Vladimir Socor, care a făcut următoarele declarații (20:15:56): „Acum, în ce privește turul al doilea, eu aștept ca d-na Maia Sandu să câștige convingător, eu aștept ca mulți dintre cei care au votat „nu” la referendum să voteze în favoarea Maiei Sandu și cred că diferența va fi destul de convingătoare în favoarea d-nei Maia Sandu. Unul dintre meritele insuficient apreciate ale guvernării, este acela de a întări rezidența Republicii Moldova ca stat și ca sistem politic”. Moderatorul programului a continuat discuția cu întrebarea (20:20:01): „Domnule Socor, cum să înțelegem faptul că ambii candidați se declară pro- europeni? în ce măsură ne putem aștepta la o politică externă aliniată la Uniunea Europeană dacă, de exemplu, ar câștiga Alexandr Stoianoglo, pentru că el spune, dacă ar fi să-l credem pe cuvânt, că e pentru parcursul european? ” Invitatul a formulat următorul răspuns: „D-l Stoianoglo este un reprezentant al unui fenomen tradițional din Republica Moldova - centrismul moldovenesc. Noi suntem și cu unii, și cu alții. Noi suntem neutri, facem o politică echilibrată. În politica internă din R. Moldova, trebuie să reflectăm toate orientările culturale, inclusiv necesitățile așa- numitei populații rusofone. Acesta este centrismul tradițional moldovenesc, partidul „Balama”, cum i se spunea. E de la agrarienii din anii 90, apoi Partidul 2 Democrat al lui Plahotniuc, până acum câțiva ani, partid din care a făcut parte și domnul Stoianoglo, chiar în calitate de președinte de comisie parlamentară. Deci, din partea d-lui Stoianoglo, ne putem aștepta la acest tip de demagogie de echilibristică, o politică ce nu aduce niciun beneficiu R. Moldova. Este o încercare zadarnică de a se pune bine și cu Rusia, și cu Europa, dar și cu diferite grupări de alegători din R. Moldova. Deci, dacă d-l Stoianoglo câștigă președinția, ceea ce nu cred, dar în cazul în care s-ar întâmpla acest lucru, eu aș spune că Rusia a câștigat președinția R. Moldova. Dar, repet, acord doamnei Maia Sandu șansele cele mai mari să câștige în mod convingător această alegere”. Totodată, analistul politic a mai menționat (20:31:35): „Parcursul european consider că este în siguranță, cel puțin până la alegerile parlamentare de anul viitor, atunci vom avea un test și mai dificil de trecut decât testul de acum. Trebuie să luăm în considerare politica Rusiei față de R. Moldova și măsura în care un candidat sau alt candidat, domnul Stoianoglo în cazul acesta, reflectă politica Rusiei. În această etapă, și subliniez această etapă, politica Rusiei este de a menține R. Moldova într-o zonă gri. Politica Rusiei nu este de a reîncorpora R. Moldova într-un nou imperiu, nu este de a controla nemijlocit R. Moldova, ci de a o menține într- o zonă gri prin politicieni cu care să formeze o putere cu caracter de coaliție”. În cadrul aceleiași ediții, a fost invitat în platou Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, care, în unul din răspunsurile sale, a menționat (20:29:18): „Mie mi se pare că unul dintre candidați special a făcut o strategie care este folosită deseori în alegerile parlamentare, când un partid, pentru a capta votanții altui partid. Spre exemplu, partidele populare din Europa vorbesc despre necesitatea de a stopa migrația de asemenea manieră ca să preia o parte din votanții partidelor popidiste. Aceeași situație a încercat să facă și d-l Stoianoglo, când s-a declarat că este pro-european, dar a uitat să spună cine sunt forțele care stau în spatele lui, pentru că el desigur că, în cazul în care va câștiga el nu va fi lider, el va fi...”. În continuare, moderatorul intervine cu următoarea întrebare (20:30:01): „Dle Juc, dar hai să ne aducem aminte de dezbaterile directe între candidați de acum o săptămână. Atunci, Alexandru Stoianoglo i-a adresat o întrebare Maiei Sandu privind sancțiunile bancare și financiare contra Federației Ruse”. În contextul întrebării, Victor Juc a răspuns (20:30:19): „Acesta este un fapt care confirmă că d-l Stoianoglo se află pe altă baricadă decât a Uniunii Europene, pentru că statele din Uniunea Europeană au introdus măsuri punitive asupra unor figuri și asupra economiei din Federația Rusă și R. Moldova s-a aliat la aceste sancțiuni, dar în maniera în care mai bine reflectă interesele sale naționale. Deci, atitudinea față de sancțiuni, față de măsurile punitive este un exemplu elocvent, cine este pentru Uniunea 3 Europeană și este acceptat de Uniunea Europeană, și cine doar declarativ vorbește despre Uniunea Europeană și, desigur că, nu va fi acceptat de Uniunea Europeană”.

IP Compania „Teleradio-Moldova” a remarcat că, potrivit raportului enunțat supra, informațiile și opiniile consemnate, pot fi catalogate având caracter de agitație electorală, or, în raportul prezentat, Consiliul Audiovizualului nu a indicat că serviciul media audiovizual „Moldova 1” a admis încălcări, ci doar a indicat că informațiile și opiniile consemnate pot fi catalogate având caracter de agitație electorală.

În context a susținut că, Consiliul Audiovizualului, eronat a constatat că în programul „Electorala 2024” difuzat la 03 noiembrie 2024, ora 20:00 serviciul media audiovizual „Moldova 1” ar fi admis agitație electorală, or, conform art. 1 din Cod Electoral, noțiunea de agitație electorală este definită ca apeluri, declarații, precum și acțiuni de difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la referendum

IP Compania „Teleradio-Moldova”, în cadrul programului „Electorala 2024” a difuzat un interviu cu analistul politic Vladimir Socor, care s-a referit în condiții egale la ambii concurenți electorali și nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unul sau pentru altul concurent electoral. Or, pentru a determina o informație drept agitație electorală, elementul esențial este ca această informație să fie difuzată cu scopul de a-i determina pe alegători să-i voteze pe unii candidați, adică prin conținutul informației difuzate să publicul să fie îndemnat să-și exprime votul pentru unii candidați electorali, ceea ce de fapt nu a avut loc. În condiții similare, ar putea fi calificată agitație electorală și difuzarea informației privind prezentarea candidaților la secțiile de votare, deoarece la fel reflectă imparțial și obiectiv fiecare candidat electoral

Prin urmare, reclamanta consideră neîntemeiată decizia Consiliului Audiovizualului nr. 280 din 06 noiembrie 2024 în partea constatărilor și aplicării sancțiunilor față de furnizorul public național de servicii media „Teleradio-Moldova”.

Reclamanta a evidențiat că la adoptarea actului administrativ contestat, în partea ce vizează IP Compania „Teleradio-Moldova”, autoritatea emitentă nu a luat în considerare ansamblul circumstanțelor relevante cauzei, nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar.

În acest context, IP Compania „Teleradio-Moldova” a susținut că, în programul difuzată la 03 noiembrie 2024 ora 20:00, a asigurat informarea corectă, echidistantă și imparțială a publicului despre candidații electorali și nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii concurenți electorali.

Subsecvent, informația difuzată la 03 noiembrie 2024, ora 20:00, nu poate fi calificată ca agitație electorală în sensul noțiunii definite la art. 1 din 4 Codul electoral. Respectiv, constatările privind încălcarea de către serviciul media audiovizual „Moldova 1” a prevederilor art. 90, alin. (1) din Codul electoral și pct. 118 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media sunt pripite și lipsite de suport probatoriu, decizia de sancționare a IP Compania „Teleradio-Moldova” în temeiul art. 84, alin. (5) lit. n) din Codul serviciilor media audiovizuale, fiind neîntemeiată.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de IP Compania „Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la anularea actului decizia Consiliului Audiovizualului nr.280 din 06 noiembrie 2024 în partea constatărilor privind pretinsele încălcări admise de IP „Teleradio- Moldova” și în partea în care IP „Teleradio-Moldova” a fost sancționată. (f.d. 47,48-64)

În motivarea hotărârii, instanța de fond, reținând prevederile art.1, art. 70, alin. (3), art. 90, alin. (16) din Codul electoral, pct. 118 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1137/2023, raportate la circumstanțele cauzei a concluzionat că acțiunea înaintată de IP Compania „Teleradio-Moldova” este neîntemeiată, deoarece rezultatele controlului au atestat că, serviciul public media de televiziune „Moldova-1” a difuzat, la data de 03 noiembrie 2024, în cadrul programului „Electorala 2024” de la ora 20:00, un interviu cu analistul politic, Vladimir Socor, în cadrul aceleiași ediții fiind invitat în platou și Victor Juc - director al Institutului de Cercetări Juridice, informațiile și opiniile consemnate în cadrul emisiunii enunțate putând fi catalogate ca având caracter de agitație electorală.

În acest sens Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond a considerat important a evidenția, că libertatea de exprimare, așa cum este garantată de art. 10 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice. Libertatea presei și a altor mijloace de informare oferă publicului unul din cele mai bune mijloace de a descoperi și de a forma opinii asupra ideilor și atitudinilor liderilor politici. Mass-media, în special televiziunea, are un rol deosebit de important în acest sens, iar datorită puterii lor de a transmite mesaje audio și vizuale au un efect și mai puternic.

Astfel, difuzarea în cadrul programului „Electorala 2024”, a interviului cu analistul politic, Vladimir Socor și cu Victor Juc, corectau fost apreciate de către autoritatea pârâtă ca purtând caracter electoral, acestea fiind în măsură de a influența alegătorii la luarea deciziei cu privire la candidatul pe care să îl voteze, iar persoanele care nu s-au decis până în ziua votării pe cine să voteze, la audierea acestor informații, ar fi putut fi influențați în luarea deciziei, în favoarea unui sau altui candidat 5

În aceste circumstanțe instanța de fond a menționat că, prin decizia nr. 265 din 23 octombrie 2024, Consiliul Audiovizualului a sancționat cu amendă în mărime de 5 000 lei furnizorul public de servicii media IP Compania „Teleradio-Moldova”, pentru încălcarea prevederilor art.90 alin.(1) din Codul electoral, totodată membrii Consiliului Audiovizualului, prin prisma testului gravității și proporționalității abaterii comise, au conchis aplicarea față de compania reclamantă a unei amenzi în cuantum de 9 000 lei pentru încălcarea repetată a prevederilor art.90, alin.(1) din Codul electoral.

Argumentul reclamantei, în partea ce ține de nerespectarea de către autoritatea pârâtă la aplicarea sancțiunilor a principiului egalității si nediscriminării, precum și exercitării viciate a dreptului discreționar în cazuri similare, a fost apreciat critic de către instanța de fond, or, Consiliul Audiovizualului a motivat aplicarea față de IP Compania „Teleradio- Moldova”, a unei sancțiuni mai mare în comparație cu alți furnizor, justificând această soluție prin faptul că, în calitatea sa de furnizor public de servicii media, are un rol special în procesul de informare a societății și, respectiv o responsabilitate mai mare față de consumator.

La 15 noiembrie 2024, IP Compania „Teleradio-Moldova” a depus recurs împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat emiterea unei decizii noi de admitere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului recurenta a reiterat cele invocate în cererea de chemare în judecată și suplimentar a indicat că consiliul audiovizualului eronat a constatat că în programul difuzat la 3 noiembrie 2024, ora 20:00 serviciul media audiovizual „Moldova 1” ar fi admis agitație electorală.

Relatează recurenta că IP Compania „Teleradio-Moldova” a difuzat în condiții egale informații cu caracter general despre candidații electorali și nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru un concurent electoral sau altul.

La adoptarea actului administrativ contestat, în partea ce vizează IP Compania „Teleradio-Moldova”, autoritatea emitentă nu a luat în considerare ansamblul circumstanțelor relevante cauzei, nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar.

IP Compania „Teleradio-Moldova” în programul difuzată la 03 noiembrie 2024, ora 20:00 a asigurat informarea corectă, echidistantă și imparțială a publicului despre candidații electorali și nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii concurenți electorali.

Informația difuzată la 03 noiembrie 2024, ora 20:00 nu poate fi calificată agitație electorală în sensul noțiunii definite la art. 1 din Codul electoral.

Constatările privind încălcarea de către serviciul media audiovizual „Moldova 1” a prevederilor art. 90 alin. (1) din Codul electoral și pct. 118 6 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass- media sunt pripite și lipsite de suport probatoriu.

Decizia Consiliului audiovizualului de a sancționa IP Compania „Teleradio-Moldova” în temeiul art. 84 alin. (5) lit. n) din Codul serviciilor media audiovizuale, este neîntemeiată.

Recurentul a susținut că, este ilegală și neîntemeiată hotărârea instanței de fond, deoarece Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, au fost aplicate și interpretate eronat normele de drept material.

Art. 95 alin. (8) din Codul electoral: ”Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 244 din Codul administrativ „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; 7 f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.” 36 Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.” Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

IP Compania „Teleradio-Moldova” de depus recurs motivat la de 15 noiembrie 2024.

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare 8 convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de IP Compania „Teleradio-Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de IP Compania „Teleradio-Moldova” conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea 9 și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de IP Compania „Teleradio-Moldova”.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98, alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de IP Compania „Teleradio-Moldova” Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 10