3ra-904/24 — contestarea actului administrativ

3ra-904/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Instituția Publică

„Teleradio-Moldova”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de

către Instituția Publică „Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului

Audiovizualului cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 1 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-904/24

nr. PIGD 2-24127251-01-3ra-15112024)

Contestație în materie electorală. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin.

(2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel

nu constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

16 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de IP

„Teleradio-Moldova”.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului

Audiovizualului, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 280 din 06

noiembrie 2024, în partea constatării pretinselor încălcări admise de

reclamantă și în partea sancțiunii aplicate.

în data de 07 noiembrie 2024, Consiliul Audiovizualului a expediat în adresa

IP Compania „Teleradio-Moldova”, prin intermediul poștei electronice,

demersul nr. 2108 la care a fost anexată decizia nr. 280, prin care IP

Compania „Teleradio-Moldova” i-a fost aplicată sancțiune în mărime de 9

000 lei, comunicându-i despre obligația privind difuzarea textului sancțiunii

în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei, sonor și/sau vizual, de

cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul

program audiovizual de știri, cu următorul text: „Consiliul Audiovizualului

a sancționat cu amendă în mărime de 9 000 de lei furnizorul public de servicii

media Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova”, fondator al

serviciului public media de televiziune „Moldova-1”, pentru încălcarea

repetată a legislației electorale, și anume admiterea agitației electorale în

zilele de 03 noiembrie 2024, în care aceasta este interzisă”.

noiembrie 2024, se constată ilegalitatea formală și materială a acesteia.

atestă prin faptul că Consiliul Audiovizualului a constatat pretinsa încălcare

a prevederilor art. 89, alin. (2) și (3) și ale art. 90, alin. (1) și (4) din Codul

electoral, de către furnizorii de servicii media IP Compania „Teleradio-

Moldova”, AO „Media Alternativa”, ÎCS „REFORMA ART”, SRL

„BRIGHT COMMUNICATIONS” SRL și „Societatea Română de

Televiziune”.

Conform pct. 2-6 din decizia contestată, pârâtul a sancționat furnizorii

publici de servicii media în temeiul art. 84, lit. n) din Codul serviciilor media

audiovizuale, după cum urmează: IP Compania „Teleradio-Moldova” cu

amendă de 9 000,00 lei, AO „Media Alternativa”, ÎCS „REFORMA ART”

1

și SRL „BRIGHT COMMUNICATIONS” cu amendă de 6 000,00 lei, iar

„Societatea Română de Televiziune” cu amendă de 5 000,00 lei.

săvârșirea aceleiași presupuse încălcări - difuzarea agitației electorale în

zilele în care aceasta este interzisă, în mod nejustificat, au fost diferențiate.

16, alin. (1) și (2), art. 21, alin. (1) și (2), art. 23, alin. (1) și (2), art. 137 alin.

(1), (2), (3) și (4) din Codul administrativ, nu a tratat identic stările de fapt

identice și în cazuri similare, nu și-a exercitat în același mod dreptul

discreționar. Deci, a acționat subiectiv și părtinitor, a tratat diferențiat

furnizorii de servicii media aflați în situații identice - încălcarea repetată a

prevederilor art. 90, alin. (1) din Codul electoral, aplicând nejustificat o

amendă mai mare IP Compania „Teleradio-Moldova” de 9 000,00 lei, în

comparație cu amenzile aplicate celorlalți furnizori de servicii media de 5

000,00 - 6 000,00 lei.

normelor de drept material de către autoritatea publică, IP Compania

„Teleradio-Moldova” a indicat că, pe pagina web este publicat „Raportul cu

privire la respectarea legislației electorale în zilele de 02 și 03 noiembrie

2024, atunci când agitația electorală este interzisă”.

zilele de sâmbătă și duminică au atestat că serviciul de televiziune „Moldova

1”, în data de 03 noiembrie 2024, în cadrul programului „Electorala 2024”

de la ora 20:00, a difuzat un interviu live cu analistul politic Vladimir Socor,

care a făcut următoarele declarații (20:15:56): „Acum, în ce privește turul al

doilea, eu aștept ca d-na Maia Sandu să câștige convingător, eu aștept ca

mulți dintre cei care au votat „nu” la referendum să voteze în favoarea

Maiei Sandu și cred că diferența va fi destul de convingătoare în favoarea

d-nei Maia Sandu. Unul dintre meritele insuficient apreciate ale guvernării,

este acela de a întări rezidența Republicii Moldova ca stat și ca sistem

politic”.

Moderatorul programului a continuat discuția cu întrebarea (20:20:01):

„Domnule Socor, cum să înțelegem faptul că ambii candidați se declară pro-

europeni? în ce măsură ne putem aștepta la o politică externă aliniată la

Uniunea Europeană dacă, de exemplu, ar câștiga Alexandr Stoianoglo,

pentru că el spune, dacă ar fi să-l credem pe cuvânt, că e pentru parcursul

european? ”

Invitatul a formulat următorul răspuns: „D-l Stoianoglo este un

reprezentant al unui fenomen tradițional din Republica Moldova -

centrismul moldovenesc. Noi suntem și cu unii, și cu alții. Noi suntem neutri,

facem o politică echilibrată. În politica internă din R. Moldova, trebuie să

reflectăm toate orientările culturale, inclusiv necesitățile așa- numitei

populații rusofone. Acesta este centrismul tradițional moldovenesc, partidul

„Balama”, cum i se spunea. E de la agrarienii din anii 90, apoi Partidul

2

Democrat al lui Plahotniuc, până acum câțiva ani, partid din care a făcut

parte și domnul Stoianoglo, chiar în calitate de președinte de comisie

parlamentară. Deci, din partea d-lui Stoianoglo, ne putem aștepta la acest

tip de demagogie de echilibristică, o politică ce nu aduce niciun beneficiu R.

Moldova. Este o încercare zadarnică de a se pune bine și cu Rusia, și cu

Europa, dar și cu diferite grupări de alegători din R. Moldova. Deci, dacă

d-l Stoianoglo câștigă președinția, ceea ce nu cred, dar în cazul în care s-ar

întâmpla acest lucru, eu aș spune că Rusia a câștigat președinția R.

Moldova. Dar, repet, acord doamnei Maia Sandu șansele cele mai mari să

câștige în mod convingător această alegere”.

Totodată, analistul politic a mai menționat (20:31:35): „Parcursul

european consider că este în siguranță, cel puțin până la alegerile

parlamentare de anul viitor, atunci vom avea un test și mai dificil de trecut

decât testul de acum. Trebuie să luăm în considerare politica Rusiei față de

R. Moldova și măsura în care un candidat sau alt candidat, domnul

Stoianoglo în cazul acesta, reflectă politica Rusiei. În această etapă, și

subliniez această etapă, politica Rusiei este de a menține R. Moldova într-o

zonă gri. Politica Rusiei nu este de a reîncorpora R. Moldova într-un nou

imperiu, nu este de a controla nemijlocit R. Moldova, ci de a o menține într-

o zonă gri prin politicieni cu care să formeze o putere cu caracter de

coaliție”.

În cadrul aceleiași ediții, a fost invitat în platou Victor Juc, directorul

Institutului de Cercetări Juridice, care, în unul din răspunsurile sale, a

menționat (20:29:18): „Mie mi se pare că unul dintre candidați special a

făcut o strategie care este folosită deseori în alegerile parlamentare, când

un partid, pentru a capta votanții altui partid. Spre exemplu, partidele

populare din Europa vorbesc despre necesitatea de a stopa migrația de

asemenea manieră ca să preia o parte din votanții partidelor popidiste.

Aceeași situație a încercat să facă și d-l Stoianoglo, când s-a declarat că

este pro-european, dar a uitat să spună cine sunt forțele care stau în spatele

lui, pentru că el desigur că, în cazul în care va câștiga el nu va fi lider, el va

fi...”.

În continuare, moderatorul intervine cu următoarea întrebare (20:30:01):

„Dle Juc, dar hai să ne aducem aminte de dezbaterile directe între candidați

de acum o săptămână. Atunci, Alexandru Stoianoglo i-a adresat o întrebare

Maiei Sandu privind sancțiunile bancare și financiare contra Federației

Ruse”.

În contextul întrebării, Victor Juc a răspuns (20:30:19): „Acesta este un

fapt care confirmă că d-l Stoianoglo se află pe altă baricadă decât a Uniunii

Europene, pentru că statele din Uniunea Europeană au introdus măsuri

punitive asupra unor figuri și asupra economiei din Federația Rusă și R.

Moldova s-a aliat la aceste sancțiuni, dar în maniera în care mai bine

reflectă interesele sale naționale. Deci, atitudinea față de sancțiuni, față de

măsurile punitive este un exemplu elocvent, cine este pentru Uniunea

3

Europeană și este acceptat de Uniunea Europeană, și cine doar declarativ

vorbește despre Uniunea Europeană și, desigur că, nu va fi acceptat de

Uniunea Europeană”.

enunțat supra, informațiile și opiniile consemnate, pot fi catalogate având

caracter de agitație electorală, or, în raportul prezentat, Consiliul

Audiovizualului nu a indicat că serviciul media audiovizual „Moldova 1” a

admis încălcări, ci doar a indicat că informațiile și opiniile consemnate pot

fi catalogate având caracter de agitație electorală.

că în programul „Electorala 2024” difuzat la 03 noiembrie 2024, ora 20:00

serviciul media audiovizual „Moldova 1” ar fi admis agitație electorală, or,

conform art. 1 din Cod Electoral, noțiunea de agitație electorală este definită

ca apeluri, declarații, precum și acțiuni de difuzare a informației care au

scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii sau pentru

alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la referendum

„Electorala 2024” a difuzat un interviu cu analistul politic Vladimir Socor,

care s-a referit în condiții egale la ambii concurenți electorali și nu a avut

scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unul sau pentru

altul concurent electoral. Or, pentru a determina o informație drept agitație

electorală, elementul esențial este ca această informație să fie difuzată cu

scopul de a-i determina pe alegători să-i voteze pe unii candidați, adică prin

conținutul informației difuzate să publicul să fie îndemnat să-și exprime

votul pentru unii candidați electorali, ceea ce de fapt nu a avut loc. În condiții

similare, ar putea fi calificată agitație electorală și difuzarea informației

privind prezentarea candidaților la secțiile de votare, deoarece la fel reflectă

imparțial și obiectiv fiecare candidat electoral

Audiovizualului nr. 280 din 06 noiembrie 2024 în partea constatărilor și

aplicării sancțiunilor față de furnizorul public național de servicii media

„Teleradio-Moldova”.

contestat, în partea ce vizează IP Compania „Teleradio-Moldova”,

autoritatea emitentă nu a luat în considerare ansamblul circumstanțelor

relevante cauzei, nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului

acordat prin lege și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar.

programul difuzată la 03 noiembrie 2024 ora 20:00, a asigurat informarea

corectă, echidistantă și imparțială a publicului despre candidații electorali și

nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii

concurenți electorali.

poate fi calificată ca agitație electorală în sensul noțiunii definite la art. 1 din

4

Codul electoral. Respectiv, constatările privind încălcarea de către serviciul

media audiovizual „Moldova 1” a prevederilor art. 90, alin. (1) din Codul

electoral și pct. 118 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către

instituțiile mass-media sunt pripite și lipsite de suport probatoriu, decizia de

sancționare a IP Compania „Teleradio-Moldova” în temeiul art. 84, alin. (5)

lit. n) din Codul serviciilor media audiovizuale, fiind neîntemeiată.

respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de IP

Compania „Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului Audiovizualului cu

privire la anularea actului decizia Consiliului Audiovizualului nr.280 din 06

noiembrie 2024 în partea constatărilor privind pretinsele încălcări admise de

IP „Teleradio- Moldova” și în partea în care IP „Teleradio-Moldova” a fost

sancționată. (f.d. 47,48-64)

70, alin. (3), art. 90, alin. (16) din Codul electoral, pct. 118 din Regulamentul

privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1137/2023, raportate la

circumstanțele cauzei a concluzionat că acțiunea înaintată de IP Compania

„Teleradio-Moldova” este neîntemeiată, deoarece rezultatele controlului au

atestat că, serviciul public media de televiziune „Moldova-1” a difuzat, la

data de 03 noiembrie 2024, în cadrul programului „Electorala 2024” de la

ora 20:00, un interviu cu analistul politic, Vladimir Socor, în cadrul aceleiași

ediții fiind invitat în platou și Victor Juc - director al Institutului de Cercetări

Juridice, informațiile și opiniile consemnate în cadrul emisiunii enunțate

putând fi catalogate ca având caracter de agitație electorală.

important a evidenția, că libertatea de exprimare, așa cum este garantată de

art. 10 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, constituie unul dintre fundamentele esențiale

ale unei societăți democratice. Libertatea presei și a altor mijloace de

informare oferă publicului unul din cele mai bune mijloace de a descoperi și

de a forma opinii asupra ideilor și atitudinilor liderilor politici. Mass-media,

în special televiziunea, are un rol deosebit de important în acest sens, iar

datorită puterii lor de a transmite mesaje audio și vizuale au un efect și mai

puternic.

interviului cu analistul politic, Vladimir Socor și cu Victor Juc, corectau fost

apreciate de către autoritatea pârâtă ca purtând caracter electoral, acestea

fiind în măsură de a influența alegătorii la luarea deciziei cu privire la

candidatul pe care să îl voteze, iar persoanele care nu s-au decis până în ziua

votării pe cine să voteze, la audierea acestor informații, ar fi putut fi

influențați în luarea deciziei, în favoarea unui sau altui candidat

5

265 din 23 octombrie 2024, Consiliul Audiovizualului a sancționat cu

amendă în mărime de 5 000 lei furnizorul public de servicii media IP

Compania „Teleradio-Moldova”, pentru încălcarea prevederilor art.90

alin.(1) din Codul electoral, totodată membrii Consiliului Audiovizualului,

prin prisma testului gravității și proporționalității abaterii comise, au conchis

aplicarea față de compania reclamantă a unei amenzi în cuantum de 9 000 lei

pentru încălcarea repetată a prevederilor art.90, alin.(1) din Codul electoral.

autoritatea pârâtă la aplicarea sancțiunilor a principiului egalității si

nediscriminării, precum și exercitării viciate a dreptului discreționar în cazuri

similare, a fost apreciat critic de către instanța de fond, or, Consiliul

Audiovizualului a motivat aplicarea față de IP Compania „Teleradio-

Moldova”, a unei sancțiuni mai mare în comparație cu alți furnizor,

justificând această soluție prin faptul că, în calitatea sa de furnizor public de

servicii media, are un rol special în procesul de informare a societății și,

respectiv o responsabilitate mai mare față de consumator.

recurs împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat emiterea unei decizii noi de admitere a cererii de chemare

în judecată.

de chemare în judecată și suplimentar a indicat că consiliul audiovizualului

eronat a constatat că în programul difuzat la 3 noiembrie 2024, ora 20:00

serviciul media audiovizual „Moldova 1” ar fi admis agitație electorală.

în condiții egale informații cu caracter general despre candidații electorali și

nu a avut scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru un

concurent electoral sau altul.

Compania „Teleradio-Moldova”, autoritatea emitentă nu a luat în

considerare ansamblul circumstanțelor relevante cauzei, nu și-a exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege și nu a respectat

limitele legale ale dreptului discreționar.

noiembrie 2024, ora 20:00 a asigurat informarea corectă, echidistantă și

imparțială a publicului despre candidații electorali și nu a avut scopul de a-i

determina pe alegători să voteze pentru unii concurenți electorali.

calificată agitație electorală în sensul noțiunii definite la art. 1 din Codul

electoral.

„Moldova 1” a prevederilor art. 90 alin. (1) din Codul electoral și pct. 118

6

din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-

media sunt pripite și lipsite de suport probatoriu.

„Teleradio-Moldova” în temeiul art. 84 alin. (5) lit. n) din Codul serviciilor

media audiovizuale, este neîntemeiată.

instanței de fond, deoarece Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, au fost

aplicate și interpretate eronat normele de drept material.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

”Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

7

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

36 Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată public 11 noiembrie 2024 și conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată

recurentului la 13 noiembrie 2024. (f.d. 65)

noiembrie 2024.

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

8

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul depus de IP Compania „Teleradio-Moldova”,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi

arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

recursul depus de IP Compania „Teleradio-Moldova” conține obiecții de fapt

și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au

fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în

mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

9

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de IP

Compania „Teleradio-Moldova”.

Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de IP Compania „Teleradio-Moldova”

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

10