3ra-899/24 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-899/24 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul Politic
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”
împotriva Consiliului Audiovizualului privind a anularea deciziei nr. 287 din
08 noiembrie 2024, constatarea caracterului agitațional al interviului
interpretei Laima Vaikule diseminat de postul public de televiziune
„Moldova1” în ziua de 3 noiembrie 2024, constatarea caracterului
agitațional al interviului Liova Bi-2 diseminat de postul public de televiziune
„Moldova1” în ziua de 3 noiembrie 2024,
împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-899/24
nr. PIGD 2-24128262-01-3ra-14112024)
Contestație în materie electorală. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2)
lit. h) Cod administrativ. Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan
16 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de PP
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 11 noiembrie 2024, PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului
Audiovizualului prin care a solicitat:
- anularea deciziei Consiliul Audiovizualului nr. 287 din 08 noiembrie
2024 cu privire la examinarea contestațiilor din partea lui Igor Dodon,
președintele PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”;
- constatarea caracterul agitațional al interviului interpretei Laima
Vaikule diseminat de postul public de televiziune „Moldova1” în ziua de 3
noiembrie 2024.
- constatarea caracterului agitațional al interviului Liova Bi-2 diseminat
de postul public de televiziune „Moldova1” în ziua de 3 noiembrie 2024.
În motivarea acțiunii PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a indicat că, în ziua celui de al doilea tur de scrutin pentru alegeri
prezidențiale din 3 noiembrie, în emisie directă în cadrul emisiunii dedicate
alegerilor, postul public de televiziune „Moldova1” a transmis interviul
interpretei Laima Vaikule, actriță și cântăreață letonă, precum și în emisie
directă în cadrul buletinului de știri, ediție specială, postul public de
televiziune „Moldova1” a transmis interviul interpretului Liova Bi-2 (Iagor
Mihailavici Bortnik), care au vorbit telespectatorilor nu doar despre
importanța de a participa la alegeri, dar și despre procesele electorale în
Republica Moldova și beneficiile aderării la Uniunea Europeană.
Calificând această acțiune ca agitație electorală PP „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” a depus o sesizare în adresa Comisiei
Electorale Centrale, prin care s-a solicitat:
- Constatarea caracterului agitațional al interviului interpretei Laima
Vaikule diseminat de postul public de televiziune „Moldova1 ” în ziua de 3
noiembrie, menționat în prezenta sesizare;
- constatarea caracterului agitațional al interviului Liova Bi-2 diseminat
de postul public de televiziune „Moldova1” în ziua de 3 noiembrie,
menționat în prezenta sesizare.
1
Ulterior, Comisia Electorală Centrală a readresat sesizările către
Consiliul Audiovizualului, care, în urma examinării, în data 8 noiembrie
2024, a decis a respinge contestațiile f/nr. din 05 noiembrie 2024 din partea
lui Igor Dodon, președintele PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”.
Reclamantul, nefiind de acord cu soluția adoptată de autoritatea
publică, a menționat că, în ziua de 3 noiembrie curent, postul public de
televiziune „Moldova1” a diseminat interviul interpretei Laima Vaikule,
actriță și cântăreață letonă, care a vorbit telespectatorilor despre beneficiile
aderării la Uniunea Europeană, fiind menționat următoarele:
„Îmi amintesc de perioada sovietică, când îmi povesteau despre deschiderea
frontierelor. Oamenii deja puteau călători în străinătate și mi-au povestit
cât de impresionați erau de tot ce vedeau acolo, totul era minunat, era atât
de frumos. Oamenii, în general, sunt atrași de tot ce este mai bun, motiv
pentru care noi, de exemplu, am aderat la Uniunea Europeană. Nu am ezitat
nici măcar o clipă, pentru că, după părerea mea, este un lucru foarte
avantajos și benefic: situația din medicină se îmbunătățește, nu ești oprimat
pentru că ai propria opinie. Viața omului este valoroasă, este prețuită în
lumea occidentală. Noi, de exemplu, nu ne-am îndoit că trebuie să aderăm
urgent la Uniunea Europeană. Și eu mă întreb: de ce oare oamenii ar putea
să nu vrea acest lucru, nu am nicio explicație. De ce ar trebui să vrea, eu
înțeleg: pentru a trăi mai bine. Și este important că această viață mai bună
nu este numai pentru oamenii bogați, ci și pentru cei cu venituri mici. Aș
vrea să văd în Moldova tineri care își pot permite să călătorească în jurul
lumii, care devin oameni ai lumii. Prin urmare, mi se pare că este foarte
important să devii o persoană a păcii. Și este minunat dacă Moldova va
putea să studieze, să călătorească, să fie prietenă cu toată lumea”. Laima
Vaikule a spus că țara sa, Letonia, a reușit să realizeze multe lucruri
frumoase în cele două decenii după aderare. Acest interviu fiind, la fel, în
ziua votării, postat pe pagina oficială a „Moldova1” .
La fel, în emisie directă în cadrul buletinului de știri (ediție specială),
postul public de televiziune „Moldova1” a transmis interviul interpretului
Liova Bi-2 (Iagor Mihailavici Bortnik), care a vorbit telespectatorilor, la fel,
despre beneficiile aderării la Uniunea Europeană. Acest interviu fiind postat
pe pagina oficială a „Moldova1”. Astfel, din conținutul interviului poate fi
stabilit că s-a diseminat mesaj privind beneficiile aderării Republicii
Moldova la Uniunea Europeană.
În astfel de circumstanțe PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a considerat că, interviul interpretei Laima Vaikule și a
interpretului Liova Bi-2 în ziua votării reprezintă agitație electorală, implicit,
în favoarea Maiei Sandu, ceea ce i-a oferit avantaje considerabile.
2
La fel, despre asocierea Maiei Sandu cu Laima Vaikule și Liova Bi-2
vorbește și faptul că de Hramul capitalei din 14 octombrie 2024, Maia Sandu
a întâmpinat personal interpreții respectiv în incinta aeroportului, cu toate că
nu au fost în cadrul unei delegații oficiale și, respectiv, este o acțiune
improprie pentru Președintele Republicii Moldova, prin urmare, invocă că a
făcut-o în calitate de concurent electoral.
Totodată, în opinia reclamantului nu este argumentată poziția
Consiliului Audiovizualului precum ambii concurenți pledează pentru
integrarea europeană și respectiv nu poate fi calificată ca agitație interviul în
cauză, or, pe de o partea, s-a solicitat constatarea caracterului agitațional fără
a fi specificat expres în favoarea cărui candidat; prin urmare, în opinia
reclamantului este ciudat că autoritatea pârâtă a depășit limitele solicitărilor,
prin ce a reconfirmat, că mesajele respective ar fi cu tentă electorală; pe de
altă parte, în pliantele electorale ale candidatului Maia Sandu – se observă
mesaje ferme că doar candidatura sa este una proeuropeană, iar viitorul
european al Republicii Moldova poate fi asigurat doar dacă va fi aleasă în
funcția de Președinte.
În acest sens, a fost citat textul pliantului electoral:
pe față:
„Maia Sandu - Președinte care asigură stabilitatea, liniștea și pacea
SALVĂM MOLDOVA! Cum poți salva Moldova: Votează pentru
Maia Sandu – unicul președinte care poate duce Moldova în Uniunea
Europeană. Ai votat DA la referendum? Mergi în sate și orașe și
vorbește cu cetățenii. Ajută-ne ca votul DA să conteze. Sună-ne la
Sună toți cunoscuții despre care crezi că nu au votat și
explică-le că doar prin vot putem opri un dezastru. Putem pierde tot ce
avem. Spune-le vecinilor, rudelor din diasporă și tuturor celor indeciși
ce putem pierde dacă Maia Sandu nu rămâne președinte. NU lăsăm țara
pradă hoților. Păstrăm liniștea, pacea și construim bunăstare. Pe 3
noiembrie votăm cu toții Maia Sandu! Salvăm Moldova!”
pe verso:
„ STOIANOGLO - UN OM SLAB, UN OM CONTROLAT CE
PUTEM PIERDE DACĂ BANDIȚII REVIN LA PUTERE: Bandiții
fugari vor profita de un președinte slab ca să revină, să pună mâna pe
țară, să se răzbune pe toți care le stau în cale și să facă haos. Bandiții
vor vinde Moldova cui dă mai mult și vor pune țara noastră pe tavă
pentru războiul Rusiei în Ucraina. Este în pericol circulația liberă a
cetățenilor noștri în țările europene, iar tinerii o să fugă din țară. Riscăm
să se închidă piața europeană pentru produsele noastre și să nu avem
unde exporta. Stoianoglo nu va fi respectat nici în Vest, nici în Est.
Moldova nu va primi ajutor financiar din partea Uniunii Europene,
adică nu vor fi suficienți bani pentru infrastructură, majorări de pensii
și salarii.
DOAR PRIN VOT PUTEM PREVENI ACEST DEZASTRU!
3
NU LĂSA BANDIȚII SĂ-ȚI FURE VOTUL ȘI VIITORUL!
NU LĂSA BANDIȚII SĂ-ȚI FURE VOTUL ȘI VIITORUL!
Pentru a nu pierde ce avem, trebuie să votăm cu toții pe 3 noiembrie!
Salvăm Moldova! ”
La fel, pe pliant fiind inserate specificațiile privind transparența acesteia:
„Publicitate electorală. Scrutin electoral: Alegeri prezidențiale. PP Acțiune
și Solidaritate. Achitat conform contului nr. 32615 din 22.10.2024. Tiraj:
140.000 ex. Tipărit la tipografia Simbol N.P. ” SRL ”
Mai mult, accesând pagina oficială a concurentului electoral:
https://maiasandu.pentru.md/ - se atestă o similară.
Prin urmare, se constată că autoritatea pârâtă a examinat superficial și
părtinitor contestația depusă, or, constatările înserate nu chiar corespund
„realității” din campania electorală, odată ce contracandidatul răspândește
pliant cu informația precum - „Maia Sandu – unicul președinte care poate
duce Moldova în Uniunea Europeană”.
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a susținut că
Consiliul trebuia să analizeze toate circumstanțele, care și determină esența
mesajului transmis, or, tot cu astfel de succes se putea menționa că Republica
Moldova este amplasata geografic pe continentul european, prin urmare este
„Moldova Europeană” și discursul persoanelor intervievate se referea la
beneficiile amplasării pe continentul european și nu pe cel african, ca de
exemplu.
În ceea ce privește revendicarea unui drept vătămat menționează că,
având în vedere statutul de concurent electoral al reclamantului în scrutinul
prezidențial, organizarea alegerilor conform standardelor naționale și
internaționale este o așteptare esențială la care are dreptul. La fel, în
dependență de îndeplinirea acestor obligații pozitive ale Comisiei Electorale
Centrale depinde și rezultatul scrutinului, or, o reacție promptă și o
deschidere față de competitorii electorali în ceea ce privește abaterile
depistate - și expune în realitate obligațiile respective.
Prin urmare, constatarea caracterului electoral și, respectiv,
efectuarea agitației electorale în ziua votării este crucial de important, or,
doar în astfel de circumstanțe Curtea Constituțională ar putea oferi o
apreciere obiectivă a modului de organizare a alegerilor, având în vedere că
mesajele în cauză nu au fost diseminate de persoane simple, ci de interpreți
notorii și difuzate în ziua votării de televiziunea publică, chiar în cadrul
buletinului de știri (ediție specială).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de PP
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Consiliului
Audiovizualului privind anularea Deciziei nr. 287 din 08 noiembrie 2024;
constatarea caracterului agitațional al interviului interpretei Laima Vaikule
4
diseminat de postul public de televiziune „Moldova1” în ziua de 3 noiembrie
2024; constatarea caracterului agitațional al interviului Liova Bi-2 diseminat
de postul public de televiziune „Moldova1” în ziua de 3 noiembrie 2024.
(f.d. 30, 31-46)
În motivarea hotărârii, instanța de fond, reținând art. 1, art. 70, alin.
(1), art. 91, art. 97, alin. (3) din Codul electoral, pct. 118 din Regulamentul
privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat prin
Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1137/2023, raportate la
circumstanțele cauzei, a concluzionat că acțiunea depusă de PP „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” este neîntemeiată, or, libertatea de
expunere a informației trebuie interpretată prin prisma faptului că această
libertate permite discutarea deschisă a subiectelor politice, dar, cu referire la
speța în cauză, nu se poate traduce printr-un îndemn explicit de a vota pentru
un anumit candidat sau concurent electoral, în afara cadrului campaniei
stabilite legal.
Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, analizând conținutul
interviurilor difuzate de postul public de televiziune ,,Moldova 1” în ziua de
3 noiembrie, la care face trimitere PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova”, nu a constatat anumite/unele declarații sau acțiuni ale
interpretului Liova Bi-2 (Iagor Mihailovici Bortnik) și ale interpretei Laima
Vaikule, care ar intra sub incidența noțiunii de agitație electorală, prevăzută
la art. 1 din Codul electoral. De asemenea din conținutul acestora, nu rezultă
o recomandare clară de a susține un anumit concurent electoral. Iar, în lipsa
unui îndemn direct, acestea se pot încadra în categoria informărilor de interes
general, fără a reprezenta o formă de agitație electorală propriu-zisă, care s-
ar încadra în prevederile art. 70, alin. (1)-(14) din Codul electoral.
Argumentul PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”
precum că, interviurile la care face referire în sesizare și în acțiunea depusă
au tentă de agitație electorală și de a determina alegătorii să voteze un
concurent anumit - Maia Sandu, a fost respins de către instanța de fond din
motiv că în conținutul interviurilor la care se face referire, nu există o
promovare clară sau un îndemn direct de vot în favoarea unui candidat
concret. Mai mult nu orice informație electorală poate fi considerată ca fiind
agitație electorală, la caz reclamantul interpretând eronat noțiunea de agitație
electorală.
Instanța de fond a remarcat că pentru a fi constatat caracterul de
agitație electorală este obligatoriu ca sa fie prezent scopul de a determina
alegători să voteze pentru un concurent sau altul, fapt care lipsește în cazul
programelor indicate de reclamant. Interviurile difuzate au un caracter
general, iar din conținutul acestora nu se desprind apeluri, declarații, precum
și acțiuni de difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe
alegători să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali,
considerent din care difuzarea interviurilor din 03 noiembrie 2024 nu poate
fi calificată ca agitație electorală.
5
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în data de 13
noiembrie 2024 a depus recurs nemotivat, iar în data de 14 noiembrie 2024
a prezentat Curții Supreme de Justiție recursul motivat împotriva hotărârii
din 13 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 13
noiembrie 2024 și a emite o nouă decizie prin care se va admite acțiunea și
se va anula decizia Consiliului Audiovizualului nr. 287 din 08 noiembrie
2024 cu privire la examinarea contestațiilor din partea lui Igor Dodon,
președintele PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, a constata
caracterul agitațional al interviului interpretei Laima Vaikule diseminat de
postul public de televiziune „Moldova1” în ziua de 3 noiembrie 2024, a
constatarea caracterului agitațional al interviului Liova Bi-2 diseminat de
postul public de televiziune „Moldova1” în ziua de 3 noiembrie 2024. (f.d.
52-53,63-69).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a susținut că concluziile instanței de fond sunt arbitrare, or, nu se
bazează din cumulul materialelor anexate la dosar.
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a menționat că,
odată ce statul de drept este o valoare fundamentală, respectarea principiilor
privind organizarea și participarea cetățenilor la alegeri constituie expunerea
practică a acestei valori.
La fel, a indicat că, justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă
că s-a făcut justiție. Cu alte cuvinte, nu este suficient să se facă dreptate.
Participanții implicați în procese (care doresc să fie siguri că au fost auziți)
și societatea în general trebuie să poată vedea că hotărârile judecătorești sunt
justificate, bine motivate, explicate suficient de detaliat și susținute cu
argumente puternice și coerente. Acesta este unul dintre principiile cheie pe
care se bazează încrederea în sistemul de justiție.
În acest sens a relatat că, Curtea de Apel Chișinău s-a rezumat la
definiția noțiunii de agitație electorală. În opinia recurentului această
abordare este una superficială și contrară valorilor statului de drept, or,
instanța de judecată nu a dat dovada că reclamantul a fost auzit, principiu
care este esențial pentru asigurarea unui proces echitabil, așa cum este
prevăzut în Articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Recurentul a relatat că, statul de drept este o valoare fundamentală,
respectarea principiilor, evidențiind contextul în care au avut loc
evenimentele respective și anume în primul rând, despre asocierea Maiei
Sandu cu Laima Vaikule și Liova Bi-2 ne vorbește și faptul că de Hramul
capitalei din 14 octombrie 2024, Maia Sandu a întâmpinat personal
interpreții respectiv în incinta aeroportului, cu toate că nu au fost în cadrul
6
unei delegații oficiale și, respectiv, este o acțiune improprie pentru
Președintele Republicii Moldova, prin urmare, putem invoca, că a făcut-o în
calitate de concurent electoral. În al doilea rând, este important de a face
referire la materialul agitațiunile utilizat de candidata desemnată de PAS,
Maia Sandu.
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a susținut că,
materialele cauzei și circumstanțele expuse au fost examinate superficial, or,
constatările inserate nu corespund „realității” din campania electorală, odată
ce contracandidatul răspândește pliant cu informația precum „Maia Sandu -
unicul președinte care poate duce Moldova în Uniunea Europeană, instanța
de fond trebuia să reiese din toate circumstanțele, care și determină esența
mesajului transmis.
Astfel, discuțiile despre beneficiile aderării Republicii Moldova la
Uniunea Europeană în ziua alegerilor pot fi considerate agitație electorală.
În contextul alegerilor, orice comunicare care promovează sau descurajează
o anumită opțiune politică sau influențează alegatorii poate fi interpretată ca
agitație electorală.
Recurentul a susținut că în ultimele luni, subiectul aderării Republicii
Moldova la Uniunea Europeană a fost intens discutat, mai ales în contextul
referendumului din octombrie 2024, unde cetățenii au votat pentru
modificarea Constituției în vederea aderării la UE. De asemenea, liderii
politici au subliniat beneficiile economice și sociale ale aderării, ceea ce
poate influența percepția publicului și, implicit, comportamentul electoral.
Astfel, promovarea beneficiilor aderării la UE în ziua alegerilor poate
fi văzută ca o formă de agitație electorală, deoarece poate influența decizia
alegătorilor în favoarea unei anumite opțiuni politice sau a unui anumit
candidat care susține acest demers.
Mai mult, discuțiile despre beneficiile aderării Republicii Moldova
la Uniunea Europeană în ziua alegerilor prezidențiale pot fi considerate
benefice pentru Maia Sandu. Ea a fost un susținător vocal al integrării
europene și a promovat constant acest obiectiv în timpul mandatului său. În
schimb, Alexandr Stoianoglo, fiind mai puțin asociat cu acest subiect, ar
putea să nu beneficieze la fel de mult de pe urma acestor discuții.
Deci, promovarea beneficiilor aderării la UE în ziua alegerilor ar
putea influența pozitiv percepția alegătorilor față de Maia Sandu,
consolidându-i poziția în fața contracandidatului său.
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a evidențiat că
doar examinarea multiaspectuală ne permite să formulăm concluzia că
acțiunile descrise reprezintă implicit agitație electorală pentru candidata
Maia Sandu, însă instanța de judecată nu a dat dovadă că a examinat în astfel
de manieră acțiunea depusa.
Mai mult, cât din actul administrativ contestat, atât și din referința
depusă, autoritatea pârâtă în esență recunoaște că mesajul diseminat are tentă
electorală, însă, în mod surprinzător, a invocat că ambii candidați pledează
7
pentru beneficiile care le oferă aderarea la Uniunea Europeană și respectiv
ambii ar putea trage beneficii electorale din acestea declarații ceea ce în
esență reprezintă recunoașterea acțiunii, însă, și acest fapt a fost omis de
instanța.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă în data de 15 noiembrie 2024, prin intermediul
poștei electronice, Consiliul Audiovizualului a solicitat declararea cererii de
recurs a PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” ca fiind
inadmisibilă, iar în cazul în care trece testul de admisibilitate respingerea
integrală a cererii de recurs înaintată de PP „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” ca fiind neîntemeiată, menținerea în vigoare a hotărârii
Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2024, menționând că argumentele
recurentului se axează în principal asupra fondului cauzei, constituind o
reproducere a celor aduse în cererea de chemare în judecată. Prin urmare,
toate argumentele invocate de recurent în cererea de recurs au fost elucidate
de Curtea de Apel Chișinău. Alte argumente noi, în cererea de recurs nu au
fost aduse de către recurent. (f.d. 74-80)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen
de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
Art. 244 din Codul administrativ
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile
cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
8
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată public 13 noiembrie 2024 și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată
recurentului la 14 noiembrie 2024. (f.d. 48)
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” de depus recurs
nemotivat în data de 13 noiembrie 2024, iar motivarea recursului a fost
prezentată Curții Supreme de Justiție în data de 14 noiembrie 2024.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
9
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul depus de PP „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
recursul depus de PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
10
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de PP
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98, alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
11