3ra-872/24 — anularea actului administrativ

3ra-872/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul

Comuniștilor din Republica Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Partidul Comuniștilor din Republica

Moldova către Comisia Electorală Centrală cu privire la anularea

actului administrativ individual,

împotriva hotărârii din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-872/24

NR. PIGD 2-24119387-01-3ra-25102024)

Inadmisibilitatea recursului care nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Contestațiile în

materie electorală.

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu

29 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Moldova a depus acțiune în contencios administrativ către Comisia

Electorală Centrală privind anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 3128 din 19 octombrie 2024 cu privire la sesizarea nr. CEC-10RR/1 din

14 octombrie 2024 (f.d. 4-20).

Comisia Electorală Centrală a aprobat hotărârea CEC-nr. 3128 cu privire la

sesizarea nr. CEC-10RR/1 din 14 octombrie 2024.

este Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a cărui drepturi sunt

afectate prin aplicarea sancțiunii electorale, interzicerea difuzării

materialelor electorale, fapt care a afectat dreptul de efectuare a agitației

electorale, cu încălcarea dreptului fundamental la alegeri libere și dreptul de

a fi ales, precum și cu aplicarea sancțiunii de privare a dreptului de a primi

alocații bugetare pe un termen de 4 luni.

Centrale ca ilegale, neîntemeiate iar actul administrativ contestat încalcă

flagrant drepturile fundamentale la libertatea de exprimare, dreptul la alegeri

libere și dreptul la asociere.

sesizarea participantului PAS la referendum privind ilegalitatea materialelor

publicitare ale PCRM, în special în ceea ce privește conținutul acestora. CEC

a apreciat că mesajele de agitație împotriva referendumului republican

constituțional dintr-un material publicitar sunt defăimătoare și nu reflectă

adevărul, fiind astfel considerate ilegale și interzise.

material publicitar al PCRM, considerând că anumite mesaje negative la

adresa actualei guvernări, în contextul agitației împotriva referendumului

republican, constituie o implicare ilegală în campania electorală

prezidențială. Astfel, s-a apreciat că au fost încălcate normele legale privind

1

finanțarea campaniei electorale, aplicându-se o sancțiune gravă constând în

privarea de alocații bugetare pentru o perioadă de 4 luni.

electorală ale PCRM încalcă prevederile art. 70 din Codul electoral, art. 7 și

9 din Legea privind publicitatea, precum și pct. 19 din Regulamentul CEC

referitor la difuzarea publicității politice (nr. 1155/2023). De asemenea, s-a

stabilit încălcarea pct. 64 din Regulamentul privind finanțarea campaniilor

electorale, întrucât PCRM a utilizat fonduri electorale pentru materiale pe

care, conform opiniei CEC, nu avea dreptul să le comande și să le distribuie.

nefondate, iar prevederile legale au fost interpretate și aplicate greșit, în

contradicție cu speța examinată. Toate materialele de agitație electorale ale

PCRM au fost realizate în strictă conformitate cu prevederile legale achitate

din fondul electoral și declarate în modul corespunzător. Conținutul

mesajelor din materialele electorale corespunde prevederilor art. 1 și 70 al

Codului electoral, fiind de asemenea, protejate de prevederile art. 10 al

Convenției Europene și art. 32 din Constituția Republicii Moldova.

prevederile art. 7 și 9 din Legea cu privire la publicitate în acest caz, deoarece

aceste prevederi au un caracter general și sunt aplicabile doar în afara

perioadei electorale, unde normele relevante sunt stabilite prin Codul

electoral. De asemenea, chiar și în ipoteza aplicării directe a Legii cu privire

la publicitate, procedura de constatare și stabilire a încălcărilor nu intră în

competența Comisiei Electorale Centrale. În plus, materialele publicitare ale

PCRM sunt conforme cu prevederile art. 9 din această lege.

CEC despre inițierea unui proces contravențional privind difuzarea unor

materiale publicitare. Totuși, nu există o decizie definitivă de sancționare a

reclamantului, care să stabilească vreo încălcare a legii cu privire la

publicitate. În acest context, orice referire la Legea privind publicitatea este

irelevantă și nefondată. Referitor la prevederile regulamentului CEC privind

difuzarea publicității politice, reclamantul menționează că nu este clară

natura încălcării pct. 19 din regulament. Toate cerințele din acest regulament

au fost respectate, iar pârâtul nu a explicat în ce constă presupusa încălcare.

Centrală și-a depășit grav competențele, substituindu-se instanței de judecată

și stabilind în mod nejustificat încălcarea legislației privind libertatea de

exprimare. În privința presupusei încălcări a pct. 64 din Regulamentul CEC

privind finanțarea campaniilor electorale (nr. 1183/2024), reclamantul

subliniază că materialele de agitație electorală ale PCRM respectă în

totalitate prevederile legale aplicabile pentru finanțarea campaniei. PCRM

2

este înregistrat oficial ca participant la referendum, deține un cont bancar

specific pentru „fondul electoral,” iar toate cheltuielile aferente tipăririi

materialelor sunt efectuate din acest cont, fiind declarate la Comisia

Electorală Centrală.

respectă cerințele de conținut sunt, în opinia reclamantului, deducții

subiective ale pârâtului, neprobate și neconstatate printr-o hotărâre

judecătorească. Reclamantul susține că doar instanța de judecată, în baza art.

98 alin. (4) din Codul electoral, poate stabili dacă un material publicitar

încalcă dreptul la libera exprimare. Comisia Electorală Centrală poate

interzice difuzarea materialelor sau aplica sancțiuni financiare doar după ce

instanța de judecată confirmă că acestea nu respectă legea. Astfel, este

inacceptabil ca un organ electoral să substituie instanța de judecată,

atribuindu-și în mod ilegal competențe de organizare, constatare, sancționare

și executare concomitent, ceea ce ar fi ilogic și contrar principiilor unui

proces echitabil. Pentru a asigura reguli clare, legiuitorul a stabilit

competența jurisdicțională distinctă în art. 98 din Codul electoral.

competențele și nu avea autoritatea de a stabili aceste presupuse încălcări,

reclamantul subliniază că nu există divergențe legale și că materialele

acestuia respectă prevederile legale. PCRM, ca participant la referendum,

este înregistrat cu opțiunea „NU” Conform Codului electoral, este permisă

desfășurarea agitației electorale atât „pro,” cât și „contra” (art. 1 și 70 CE),

ceea ce permite discuții despre toate aspectele legate de opțiunile de la

referendum.

sunt mesaje politice și electorale care reflectă un punct de vedere și o

judecată de valoare. Limitarea dreptului la libera exprimare este

inadmisibilă, iar sloganele nu incită la ură sau violență, ci ridică probleme ce

merită discutate. În acest sens, concluzia CEC, conform căreia PCRM

desfășoară agitație electorală împotriva unui concurent electoral, este

nefondată. PCRM a criticat dur un politician care este inițiatorul acestui

plebiscit, iar afirmațiile privind utilizarea fondurilor în scopuri neconforme

sunt arbitrare și contrare faptelor cauzei.

eronat legea și a impus sancțiuni ilegale împotriva partidului. Interzicerea

difuzării unor materiale de agitație comandate și plătite, confiscarea acestora

și aplicarea de sancțiuni pentru conținut cu depășirea competenței constituie

o încălcare a dreptului fundamental la libertatea de exprimare. Totodată, prin

privarea PCRM de fonduri pe o perioadă determinată, pentru presupuse

3

încălcări inexistente și nejustificate, CEC limitează dreptul la asociere al

partidului, drept garantat de art. 11 din CEDO și art. 41 din Constituție.

electorale și l-a sancționat financiar în mod sever pentru presupuse încălcări,

privându-l astfel de dreptul de a participa în condiții echitabile în alegeri sau

referendum, în calitate de subiect electoral.

CEC, au fost încălcate toate procedurile privind transparența, echitatea și

legalitatea. Ședința CEC nu a fost publică, fapt fără precedent, fiind declarată

închisă fără un motiv plauzibil și contrar regulamentului de funcționare al

instituției. Dosarul administrativ a fost prezentat în ultimul moment, astfel

că reclamantul nu a avut posibilitatea de a pregăti o apărare adecvată. În

ședință au fost menționate sesizări noi din partea poliției și procese verbale

necunoscute reclamantului, fără a i se acorda timp suficient pentru

consultarea completă a dosarului.

defavorabil contestat, organul electoral a omis respectarea unor principii

fundamentale – principiul disponibilității și principiul egalității armelor –

esențiale pentru dreptul la un proces echitabil. Adoptarea unei hotărâri fără

a ține cont de argumentele reclamantului constituie un tratament

discriminatoriu și inechitabil. Autoritatea pârâtă a ignorat prevederile legale

privind competențele sale în evaluarea conținutului materialelor publicitare

și a adoptat restricții neprevăzute de lege, inclusiv interzicerea difuzării

materialelor publicitare electorale ale reclamantului.

unui participant la referendum în cazul unor scrutine electorale simultane,

fapt ce sfidează grav principiul legalității, garantat de art. 1 din Constituție.

competenței sale legale, a aplicat dispoziții legislative irelevante, a adoptat

un act neîntemeiat și ilegal, manifestând părtinire și o abordare discreționară.

Aceste acțiuni au afectat grav dreptul la o campanie electorală echitabilă și

au încălcat principiile fundamentale ale dreptului la alegeri libere, libertatea

de opinie și de asociere. În consecință, reclamantul, Partidul Comuniștilor

din Republica Moldova, solicită aplicarea prevederilor Convenției Europene

și jurisprudenței CEDO în această cauză.

cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

4

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova către Comisia Electorală

Centrală cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3128

din 19 octombrie 2024 cu privire la sesizarea nr. CEC-10RR/1 din 14

octombrie 2024 (f.d. 47, 84-70).

Comuniștilor din Republica Moldova nu este înregistrat în calitate de

participant la alegerile prezidențiale, prin urmare este întemeiată poziția

Comisiei Electorale Centrale materializată prin hotărârea nr. 3128 din 19

octombrie 2024 în acest sens, or, materialele de agitație electorală al unui

participant la referendum urmează a se referi la avantajele sau dezavantajele

plebiscitului, precum și oportunitatea participării sau neparticipării la acesta

și nicidecum nu pot fi îndreptate împotriva unui concurent electoral,

participant la scrutinul prezidențial Astfel, fondurile electorale destinate

participării la referendum nu pot fi utilizate în vederea tipării unor pliante cu

un text menit să discrediteze un concurent electoral în cadrul alegerilor

prezidențiale.

reprezentantului reclamantului, precum că destinatarul afișului electoral cu

denumirea generică „Moldova e în pericol! Poporului îi va fi răpit

pământul!” o vizează pe Sandu Maia în calitatea sa de Președinte al

Republicii Moldova, întrucât în primul rând este vorba despre aceeași

persoană, iar din textul acestuia nu se face referire la calitatea acesteia de

președinte, ci în particular pe Sandu Maia și Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate, adică al ei ca candidatul electoral în cadrul alegerilor

prezidențiale și partidul care îl susține.

constituțional republican, stabilite pentru data de 20 octombrie 2024,

reprezintă două tipuri de scrutine distincte, nefiind interdependente.

Respectiv, pot să desfășoare agitație electorală pentru unul sau pentru ambele

scrutine subiecții abilitați cu acest drept, obținut în urma înregistrării de

organul electoral separat pentru fiecare tip de scrutin.

Republica Moldova, fiind înregistrat doar în calitate de participant la

referendum, nu are calitatea de concurent electoral la alegerile prezidențiale,

nu poate desfășura agitație electorală la alegerile prezidențiale din 20

octombrie 2024 și nu poate utiliza resursele financiare din contul „Fond

electoral” destinat referendumului republican pentru alte destinații decât

campania aferentă acestui scrutin.

5

Centrală întemeiat a aplicat reclamantului PCRM sancțiunea de avertisment

la pct. 4 al hotărârii pentru încălcarea menționată.

al Regulamentului privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a

publicității politice și art. 27 lit. a) din Codul electoral, prima instanță a

menționat că Comisia Electorală Centrală era în drept și deținea competența

de a aplica reclamantului sancțiunea de avertisment prevăzută la pct. 3 al

hotărârii nr.3128 din 19 octombrie 2024, fiind competentă de a monitoriza

campania electorală al participanților în cadrul acesteia.

organ colegial, oportunitatea de a examina caracterul publicității electorale

și corespunderea acesteia cu exigențele art. 7 și 9 al Legii cu privire la

publicitate în contextul în care această publicitate implică desfășurarea

alegerilor.

PCRM, cu genericul „Pe 20 octombrie să spunem „NU” EU la Referendum”

nu se încadrează în limitele prevăzute de art. 70 din Codul electoral și nu pot

fi acoperite prin pretinsul drept la liberă exprimare al reclamantului.

conținutul mesajului distribuit în afișele electorale de PCRM contravine și

Avizului nr. 1 din 16 aprilie 2024 al Curții Constituționale a Republicii

Moldova pe marginea proiectului de lege pentru modificarea Constituției

prin referendum (aderarea la Uniunea Europeană), adoptat la sesizarea

nr.84c-/2024 din 9 aprilie 2024 a unui grup de deputați, act al Curții

Constituționale care are caracter obligatoriu și nu poate fi pus în discuție

acest aspect.

certitudine furnizarea de către reclamantul Partidul Comuniștilor al

Republicii Moldova prin afișele electorale cu referire la referendumul

constituțional din 20 octombrie 2024, al unor informații cu caracter fals și

manipulator, care au scopul de a induce în eroare votanții, provocând

sentimente de panică și frică în rândul alegătorului, în sensul determinării

ultimilor la opțiunea aspirată de către reclamant. Nu în ultimul rând, impactul

răspândirii acestor informații urmează a fi evaluat în contextul geopolitic

contemporan.

dreptului la liberă exprimare invocat de către reclamant este urmărit scopul

6

menținerii ordinii publice, orânduirii constituționale, dar și al protecției

sănătății publice.

exprimare nu este unul absolut și acesta poate fi supus unor limite, în special

în contextul în care acestea sunt îndreptate spre respectarea interesului

public, iar apelarea reclamantului la dreptul respectiv în vederea acoperirii

unor acțiuni cu impact vădit negativ este calificat ca fiind unul inadmisibil

într-o societate democratică.

stabilită de Comisia Electorală Centrală prin hotărârea nr. 3128 din 19

octombrie 2024, Partidului Comuniștilor al Republicii Moldova nu i-a fost

încălcat dreptul la liberă exprimare, în condițiile în care afișele electorale

deja au fost puse în circulație de către ultimul, nefiind restricționată prin

activitatea administrativă al Comisiei Electorale Centrale răspândirea

acestora până la data de 19 octombrie 2024, iar din conținutul hotărârii

contestate se atestă că este inoportună retragerea materialelor electorale în

contextul în care agitația electorală era permisă până în ziua de vineri – 18

octombrie 2024 prin prisma art. 70 alin. (12) din Codul electoral.

prevăzută la pct. 5 al hotărârii, cu privire la privarea de alocații bugetare pe

un termen de 4 luni, începând cu luna noiembrie 2024, în condițiile în care

anterior prin hotărârea nr. 3066 din 12 octombrie 2024 „Cu privire la

supravegherea finanțării activităților participanților la referendumul

republican constituțional din 20 octombrie 2024, la situația din 30

septembrie 2024”, PCRM i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului pentru

nerespectarea prevederilor art. 56 alin. (9) din Codul electoral și pct. 63 din

Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și campaniilor

electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.1185/2023. Această hotărâre este în vigoare și produce efecte, nefiind

anulată, prin urmare, condițiile cu privire la aplicarea sancțiunii

complementare sunt întrunite, or după cum a fost stabilit supra, reclamantul

a admis încălcările constatate supra, iar autoritatea publică la stabilirea

acestei sancțiuni și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat

prin lege, cu respectarea principiului proporționalității, reieșind din abaterile

admise anterior, precum și principiului bunei-credințe în cadrul desfășurării

activității administrative.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a depus recurs nemotivat

7

împotriva hotărârii din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii instanței de

fond (f.d. 75).

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a prezentat cerere de recurs

suplimentară (f.d. 84-95).

ARGUMENTELE RECURSULUI

a reiterat circumstanțele de fapt și de drept expuse anterior în cererea de

chemare în judecată.

lăsarea în vigoare a acestui act administrativ individual defavorabil sunt

încălcate drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul

fundamental de asociere, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este

discriminat în raport cu alți potențiali concurenți electorali, nu i se asigură

condiții echitabile la o campanie electorală în conformitate cu principiile

constituționale și Codul electoral.

conformitate cu principiile internaționale și nu a supus triplului test

ingerințele și gravele restricții ale drepturilor omului care au fost admise prin

adoptarea actului administrativ contestat.

precum că recurentul nu este subiect electoral înregistrat la alegerile

prezidențiale și nu are dreptul să facă agitație contra unui concurent electoral.

Aceasta argument este fals și manipulator. Recurentul nu a pretins că este

concurent electoral dar a pretins că în calitate de partid politic înregistrat ca

participant la referendum cu poziția „NU” are dreptul de a face agitație

electorală împotriva acestui plebiscit care a fost inițiat și promovat de către

Președintele Maia Sandu cu scop de a amplifica șansele acesteia electorale.

Toate mesajele s-au referit în acest context și nu referitor la alegeri. Este

imposibil să faci trimitere la referendum fără a vorbi despre cel care a inițiat

acest proces, în caz contrar nu are niciun sens atunci înregistrarea cu o astfel

de poziție electorală, iar dreptul ar rămâne unul iluzoriu.

cu privire la dreptul la libera exprimare, nu a stabilit care sunt acele limite

care au fost încălcate în lumina jurisprudenței CEDO, nu a examinat

proporționalitatea restricțiilor cu scopul urmărit etc. toate aceste elemente au

fost ignorate de instanță.

8

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

24 octombrie 2024 și a notificat decizia motivată Partidului Comuniștilor din

Republica Moldova, la adresa electronică – pressapcrm@gmail.com, pe 25

octombrie 2024, ora 11:57, prin intermediul poștei electronice (f.d. 71).

Comuniștilor din Republica Moldova a depus recurs nemotivat împotriva

hotărârii din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Iar la 26

octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentat cerere

de recurs suplimentară.

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal, prevăzut de art. 95 alin. (1) din Codul

electoral.

POZIȚIA INTIMATULUI

electronice, Comisia Electorală Centrală a solicitat respingerea recursului ca

fiind neîntemeiat în temeiul prevederilor art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ (f.d. 114-115).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„La calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se

includ și zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și cele declarate de odihnă,

conform Codului muncii.”

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă:

9

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

10

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul depus de Partidul Comuniștilor din Republica

Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

recursul depus de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

11

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova.

Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Comuniștilor din

Republica Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12