3ra-820/24 — anularea partiala a actului adminstrativ

3ra-820/24 — anularea partiala a actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea parțială a actului

administrativ,

împotriva hotărârii din 20 septembrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-820/24

NR. PIGD 2-24104606-01-3ra-24092024)

Inadmisibilitatea recursului care nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.2451 din Codul administrativ.

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

25 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Republica Moldova” a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu acțiunea în

contencios administrativ electoral îndreptată împotriva Comisiei Electorale

Centrală, prin care a solicitat: anularea pct. 31 din anexa Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 2866 din 14.09.2024 în partea „Total: 5”; anularea

din partea motivată a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2866 din

14.09.2024, a textului „în ceea ce privește secțiile de votare propuse pentru

a fi constituite în Federația Rusă, misiunea diplomatică din Moscova a

informat că situația de securitate din Federația Rusă pe parcursul anului 2024

s-a înrăutățit semnificativ. Având în vedere riscurile existente, organizarea

scrutinului în Federația Rusă necesită o realizare cu prudență sporită, iar

locația amplasării secțiilor de votare urmează a fi selectată ținând cont de

nivelul de securitate al sectorului pe aspecte de apărare antiaeriană și

asigurare a ordinii publice. Drept excepție poate servi teritoriul misiunilor

diplomatice, care nu au fost o țintă a unor atacuri și nici nu au existat

incidente de securitate conexe în intervalul februarie 2022 - prezent.”;

obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze un număr

corespunzător de secții de votare în Federația Rusă în cadrul referendumului

republican constituțional și alegerilor pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 în baza criteriilor stabilite expres

la art. 39 alin. (5) din Codul electoral, prin obligarea organizării secțiilor de

votare suplimentare în Federația Rusă, cel puțin, după cum urmează: 2 secții

de votare în or. Moscova (în afara secției consulară a Ambasadei) și 3 secții

de votare în regiunea Moscovei în or. Domodedovo, or. Mîtișci și or.

Odintovo.

1

septembrie Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 2866 prin

care a organizat secțiile de votare în străinătate, inclusiv pentru votul prin

corespondență la referendumul republican constituțional și alegerile pentru

funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. În urma

examinării anexei la Hotărâre, s-a stabilit că în Federația Rusă pentru

cetățenii Republicii Moldova vor fi deschise doar 5 secții de votare, în pofida

numărului mare de înregistrări prealabile, conform datelor CEC – 8 236 în

anul curent. Indică reclamantul că, cu hotărârea adoptată, în partea

menționată, nu este de acord, din care considerente au sesizat instanța de

contencios administrativ cu prezenta acțiune.

alegeri prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Participarea

la alegeri este liberă și benevolă. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni

asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la

alegeri, precum și asupra exprimării de către acesta a liberei sale voințe.

Cetățenii Republicii Moldova care domiciliază în afara țării beneficiază de

drepturi electorale depline în condițiile codului electoral. Guvernul

Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice și

oficiile consulare sunt obligate să creeze condiții pentru ca cetățenii să-și

exercite liber drepturile lor electorale – în conformitate cu art. 2 din Codul

electoral.

materie electorală, adoptat în cadrul celei de-a 52-a sesiune (Veneția, 18-19

octombrie 2002), a relevat următoarele: „Democrația este, la fel ca și

drepturile omului și supremația dreptului, unul din cei trei piloni ai

patrimoniului constituțional european, precum și ai Consiliului Europei. Ea

nu poate fi concepută fără alegeri, respectând un anumit număr de principii

considerate democratice.” Astfel, principiul egalității în cadrul desfășurării

și organizării alegerilor se asigură prin acordarea tuturor alegătorilor a unor

posibilități egale din punct de vedere juridic, începând cu înaintarea

candidaților, participarea la campania electorală și votarea propriu-zisă.

Acest principiu fiind unul fundamental și reglementat cât de cadrul normativ

național, atât și internațional.

electoral la art. 39 reglementează particularitățile constituirii și funcționării

secțiilor de votare din străinătate și a birourilor electorale ale secțiilor de

votare din străinătate. Din conținutul art. 39 Cod electoral, se desprind

următoarele principii de bază în ceea ce privește constituirea secțiilor de

2

votare: a). Ministerul Afacerilor Externe prezintă Comisiei aviz în ceea ce

privește: 1. privind îndeplinirea condiției ce vizează obținerea acordului

autorităților competente ale țării respective și 2. posibilitatea asigurării din

punct de vedere tehnic și logistic a procesului de votare: b). Temeiul de bază

pentru constituirea secțiilor de votare este: 1. dinamica participării

alegătorilor la secțiile de votare din străinătate la ultimele 3 scrutine, 2.

ținând cont complementar de datele înregistrării prealabile a cetățenilor

Republicii Moldova aflați în străinătate și 3. informațiile prezentate de

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu privire la numărul și

locul aflării cetățenilor Republicii Moldova în străinătate (colectate în baza

evidenței consulare sau a altor date relevante).

pertinentă, Comisia a stabilit următoarele: „La data de 6 septembrie curent,

în corespundere cu pct. 11 din regulament, procedura înregistrării prealabile

pentru scrutinele din 20 octombrie 2024, s-a finalizat. Respectiv, conform

situației la etapa de finalizare a înregistrării prealabile, sunt depuse 19709

cereri pentru votul în secțiile de votare din străinătate și 1997 înregistrări

pentru votul prin corespondență la scrutinele din 20 octombrie 2024. În total,

la data de 6 septembrie în aplicația „Înregistrarea Prealabilă” erau

contabilizate 118613 cereri, inclusiv pentru scrutinele anterioare. Sub

aspectul îndeplinirii condiției ce vizează obținerea acordului autorităților

competente ale țărilor gazdă, ministerul aduce la cunoștință că autoritățile

competente din toate țările unde urmează a fi constituite secții de votare au

permis de principiu formarea acestora. În privința îndeplinirii condiției ce

vizează posibilitatea asigurării din punct de vedere tehnic și logistic, precum

și al securității a procesului de votare, se confirmă îndeplinirea acestei

condiții pentru lista secțiilor de votare transmise de către Comisie spre

avizare, cu următoarele propuneri, recomandări, riscuri și excepții. În ceea

ce privește secțiile de votare propuse pentru a fi constituite în Federația Rusă,

misiunea diplomatică din Moscova a informat că situația de securitate din

Federația Rusă pe parcursul anului 2024 s-a înrăutățit semnificativ. Având

în vedere riscurile existente, organizarea scrutinului în Federația Rusă

necesită o realizare cu prudență sporită, iar locația amplasării secțiilor de

votare urmează a fi selectată ținând cont de nivelul de securitate al sectorului

pe aspecte de apărare antiaeriană și asigurare a ordinii publice. Drept

excepție poate servi teritoriul misiunilor diplomatice, care nu au fost o țintă

a unor atacuri și nici nu au existat incidente de securitate conexe în intervalul

februarie 2022 - prezent.”.

Rusă au efectuat cele mai multe înregistrări prealabile – 8 236 (practic

3

jumătate din numărul total de 21 682), în Federația Rusă s-a dispus

deschiderea doar a 5 secții de votare, în comparație cu Italia în care vor fi

organizate 60 de secții de votare, având la bază 2 495 de înregistrări, sau

Germania – 26 de secții în baza a 1 993 înregistrări. Mai surprinzătoare este

dinamica în cazul Belgiei – 4 secții în baza la 228 înregistrări sau Portugalia

– 6 secții în baza 164 înregistrări.

condiției ce vizează obținerea acordului autorităților competente ale țărilor

gazdă, ministerul aduce la cunoștință că autoritățile competente din toate

țările unde urmează a fi constituite secții de votare au permis de principiu

formarea acestora.” ca temei, Comisia a reținut informația prezentată, la fel,

de MAE – „În privința îndeplinirii condiției ce vizează posibilitatea

asigurării din punct de vedere tehnic și logistic, precum și al securității a

procesului de votare” – cu toate că art. 39 alin. (4) Cod electoral MAE

prezintă avizul ce vizează posibilitatea asigurării din punct de vedere tehnic

și logistic, iar criteriul „securitatea a procesului de votare” – nu se regăsește

în Cod.

procesului de votare” s-a referit autoritatea publică emitentă, odată ce nu este

reglementată – la securitate fizică a cetățenilor sau la respectarea

standardelor internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte

(conceptul prevăzut de Legea nr. 109/2024). Din avizul prezentat de MAE

se deduce că s-a luat în calcul securitate fizică a cetățenilor, or, cum se invocă

de Minister – „situația de securitate din Federația Rusă pe parcursul anului

2024 s-a înrăutățit semnificativ”, fără a fi prezentată argumentare cuvenită

unei autorități publice în acest sens, sau cel puțin Comisia nu le-a reflectat în

Hotărâre.

în Federația Rusă urmează a fi selectată „ținând cont de nivelul de securitate

al sectorului pe aspecte de apărare antiaeriană și asigurare a ordinii publice.”

Prin urmare, se conchide în aviz – că locații care ar corespunde acestor

criterii „drept excepție” poate servi teritoriul „misiunilor diplomatice, care

nu au fost o țintă a unor atacuri și nici nu au existat incidente de securitate

conexe în intervalul februarie 2022 - prezent.” Cu toate cele invocate,

Comisia, depășind recomandările MAE, pe lângă organizarea a două secții

de votare în or. Moscova (în secția consulară a ambasadei) a mai dispus

deschiderea încă a 3 secții: or. Sankt-Petersburg, or. Iaroslav, or. Surgut /

Hantî-Mansiisk – fără a se expune asupra gradului de apărarea antiaeriană și

nivelul de pregătire în ceea ce privește asigurarea ordinii publice.

4

adoptării Hotărârii nr. 2866 din 14.09.2024 s-a ghidat de criterii care nu sunt

reglementate și a ignorat prevederile legale exprese, or, analizând datele

privind înregistrarea prealabilă, raportate la numărul secțiilor de votare

deschise, reclamantul constată că nu este asigurat dreptul de a alege a

cetățenilor aflați peste hotarele țării, în special în Federația Rusă, precum și

că este o abordare selectivă și discriminatorie. În această ordine de idei,

subliniază că Comisia, având ca temei prevederile și criteriile stabilite de art.

39 alin. (5) Cod electoral a prezentat spre consultări publice Lista posibilelor

locații ale secțiilor de votare din străinătate pentru referendumul republican

constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, fiind

prezentată analiza preliminară a informațiilor despre posibilele locații ale

secțiilor de votare din străinătate. Astfel, s-a atras atenția că, în ziua

publicării informațiilor preliminare (19 august), nu au fost luate în calcul

datele finale care țin de îndeplinirea condițiilor ce vizează obținerea

acordului autorităților competente ale țării gazdă și posibilitatea asigurării

din punct de vedere tehnic și logistic a infrastructurii secțiilor de votare din

străinătate. Aceste informații sunt în proces continuu de colectare de către

MAE și verificare de către membrii grupului interinstituțional creat de către

CEC, iar în funcție de dinamica acestor date în probabilitatea constituirii

unor secții de pot interveni modificări.

„în localitățile/țările unde este indicat orientativ „probabilitate scăzută sau

medie”, Comisia Electorală Centrală și Ministerul Afacerilor Externe

îndeamnă insistent alegătorii care își exprimă intenția de a vota peste hotarele

țării în ziua alegerilor din 20 octombrie 2024, să utilizeze la maximum

instrumentul înregistrării prealabile pentru a oferi, astfel, datele necesare

autorităților despre numărul estimativ și locațiile alegătorilor aflați peste

hotarele țării. Astfel, sporind numărul de posibili alegători prin instrumentul

înregistrării prealabile, poate crește probabilitatea organizării efective a

secțiilor de votare avânt, la această etapă, indicatorul „probabilitate scăzută

sau medie”. În Nota informativă privind posibilele locații ale secțiilor de

votare din străinătate ce urmează a fi constituite pentru desfășurarea

referendumului republican constituțional și a alegerilor prezidențiale din 20

octombrie 2024, Comisia a evidențiat: „Un criteriu de bază pentru

menținerea sau deschiderea unor noi secții de votare în străinătate, îl

reprezintă existența în țara gazdă a misiunilor diplomatice și/sau oficiilor

consulare ale RM. Lista acestora poate fi consultată pe pagina web a MAE -

https://mfa.gov.md/ro/misiuni. Subsecvent, este de reținut că „datele privind

dinamica participării alegătorilor la SV din străinătate la ultimele 3 scrutine

5

naționale” reprezintă criteriul determinant în procesul de constituire a SV

peste hotarele țării, fiind de fapt și temeiul de bază indicat de Legiuitor în

art.39 alin. (5) din Codul electoral. Celelalte criterii complementare [datele

înregistrării prealabile, informațiile prezentate de MAE cu privire la numărul

și locul aflării cetățenilor RM în străinătate (colectate în baza evidenței

consulare sau a altor date relevante), informațiile oficiale deținute și/sau

publicate periodic de autoritățile competente ale țărilor-gazdă privind

numărul și locul aflării cetățenilor RM; datele prezentate de Biroul relații cu

diaspora], în practică au scopul de a stabili amplasarea geografică a

localităților unde se află comunitățile de cetățeni-alegători aflați în

străinătate. Totodată, chiar dacă criteriile stabilite de legislația electorală

pentru organizarea SV în străinătate urmează a fi privite în ansamblu, acest

lucru nu presupune că lipsa unui criteriu (de bază și/sau complementar) poate

fi un obstacol pentru constituirea unei noi SV peste hotarele țării. Or, atunci

când realitățile de fapt (spre exemplu: evoluția migrației) indică asupra

necesității de a deschide o secție de votare într-o țară / locație nouă, lipsa

criteriului privind numărul alegătorilor care au participat la alegerile

precedente, nu poate fi un impediment pentru constituirea unei noi SV, dacă

există cel puțin unul din celelalte criterii complementare care arată unde se

află temporar / domiciliază permanent cel puțin 500 de alegători cetățeni ai

RM. Astfel, analizând datele statistice în cauză se constată că din anul 2010

până în prezent, numărul SV din străinătate a crescut de 2 ori, pe când rata

de participare a alegătorilor, a crescut de 4 ori. Aceste cifre indică în mod

indubitabil asupra necesității majorării numărului SV ce urmează a fi

constituite peste hotarele țării.”

Comisie, a atras atenția la următoarele date statistice cu referire la Federația

Rusă: SV propuse de CEC și MAE pentru a fi organizate în 2024 Comentarii:

SV propuse au la bază următoarele criterii: (1) Existența misiunii

diplomatice (ambasadă, consulat general/onorific); (2) Analiza dinamicii

participării la toate scrutinele electorale, în particular la ultimele 3 scrutine

naționale; (3) Alte date complementare relevante (nr. de înregistrări

prealabile, date statistice publice sau prezentate de misiunile diplomatice, nr.

de servicii consulare prestate etc., ce indică că sunt cel puțin 500 de alegători

cetățeni ai RM într-o localitate / grup de localități învecinate). Probabilitatea

constituirii SV: (1) Probabilitate înaltă; (2) Probabilitate medie; (3)

Probabilitate scăzută.

Moscova 1 (secția consulară a Ambasadei) Probabilitate înaltă. (1)+(2)

Moscova 2 (secția consulară a Ambasadei) Probabilitate înaltă. (1)+(2)

Moscova 3 Probabilitate medie. (2)

6

Moscova 4 Probabilitate înaltă. (2)

Moscova 5 Probabilitate scăzută. (2)

or. Domodedovo / reg. Moscova Probabilitate medie. (2)

or. Mîtișci / reg.Moscova Probabilitate înaltă. (2)

Mojaisk Probabilitate scăzută. (2)

or. Odintovo / reg.Moscova Probabilitate înaltă. (2)

regiunea Moscova Probabilitate scăzută.(2)

regiunea Moscova Probabilitate scăzută. (2)

regiunea Moscova Probabilitate scăzută. (2)

regiunea Moscova Probabilitate scăzută. (2)

regiunea Moscova Probabilitate scăzută. (2)

Sankt-Petersburg 1 Probabilitate înaltă.(2)

Sankt-Petersburg 2 Probabilitate scăzută. (2)

Dinamica participării indică că numărul alegătorilor la AP 2021 s-a micșorat de 2 ori

comparativ cu APr 2020.

Sankt-Petersburg 3 Probabilitate scăzută. (2)

Dinamica participării indică că numărul alegătorilor la AP 2021 s-a micșorat de 2 ori

comparativ cu APr 2020.

Kaliningrad Probabilitate scăzută. (2)

Kaluga Probabilitate scăzută. (2)

Kostroma Probabilitate scăzută. (2)

Krasnoyarsk Probabilitate scăzută. (2)

Kursk Probabilitate scăzută. (2)

Lipețk Probabilitate scăzută. (2)

Nijnevartovsk Probabilitate scăzută. (2)

Novosibirsk Probabilitate scăzută. (2)

Rezani Probabilitate scăzută. (2)

Soci Probabilitate scăzută. (2)

Surgut/Hantî-Mansiisk Probabilitate scăzută. (2)

Tula Probabilitate medie. (3)

În Tula se atestă cca 482 înregistrări prealabile.

cetățenilor care sau înregistrat în prealabil se reține:

Moscova 4237

Podolsk/ reg.Moscova 659

Odintovo/ reg.Moscova 501

Domodedovo /reg.Moscova 436

Mîtișci/ reg. Moscova 452

Cehov/ reg.Moscova 402

Sankt Petersburg 1065

Tula 947

Kursk 884

Surgut 615

Iaroslavl 607

Kaluga 583

7

Kostroma 331

Voronej 271

În final, Comisia a organizat următoarele secții de votare:

or. Moscova 1 (secția consulară a ambasadei)

or. Moscova 2 (secția consulară a ambasadei)

or. Sankt-Petersburg

or. Iaroslav

or. Surgut / Hantî-Mansiisk

15.Prin urmare, se conchide că Comisia neîntemeiat nu a dispus

organizarea secțiilor de votare în Federația Rusă cel puțin în

următoarele localități:

Moscova 3

Moscova 4

or. Domodedovo / reg. Moscova

or. Mîtișci / reg.Moscova

or. Odintovo / reg.Moscova.

din Codul administrativ, se menționează prevederile art. 1 a Legii privind

partidele politice, nr. 294/2007, în conformitate cu care, (1) Partidele politice

sînt asociații benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetățenilor

Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activități comune și în baza

principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea și

realizarea voinței lor politice. (2) Partidele politice, fiind institute

democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice și

pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin

înaintarea și susținerea candidaților, la alegeri și la constituirea autorităților

publice, stimulează participarea cetățenilor la alegeri, participă, prin

reprezentanții lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfășoară alte

activități în conformitate cu legea.

cetățeni, conform diferitor surse, aproximativ 400 000, sunt stabiliți cu traiul

permanent pe teritoriul Federației Ruse, iar 8 236 de cetățeni cu drept de vot,

doar în anul curent, și-au manifestat voința de a vota – consideră că prin actul

administrativ emis autoritate publică a îngrădit neîntemeiat dreptul

cetățenilor, inclusiv a membrilor PSRM, de a participa la vot, prin

deschiderea disproporționată și lipsită de logică a secțiilor de votare, or, în

or. Moscova – cu toate că sunt organizate două secții – ele fiind amplasate

în o singură clădire – ceea ce în mod evident va descuraja participarea

cetățenilor la vot, având în vedere amplasarea geografică a orașului, iar în

schimb – în Paris fiind deschide 8 secții, în Dublin 6 secții, în Londra – 8

secții, mai mult – or. Nice/Franța va dispune de 2 secții de votare, una din

8

care în afara consulatului general, iar suprafața orașului fiind de 72 km2 (în

comparație cu or. Moscova – 2 500 km2).

procesul organizării alegerilor – pe de o parte, stimularea cetățenilor să

participe la alegeri, pe de altă parte, legitimă speranță precum membrii săi

vor participa la realizarea voinței politice – deschiderea unui număr inferior

de secții de votare decât cel care ar urma să fie deschis în baza criteriilor

legale, reprezintă o ingerință inadmisibilă în drepturile reclamantului. Mai

mult, actualitatea subiectului abordat reiese și faptul că reclamantul deține

calitatea de concurent electoral în cadrul alegerilor prezidențiale pentru

funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, conform

Hotărârii CEC nr. 2802 din 02.09.2024.

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale

Centrale privind: anularea pct. 31 din anexa Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 2866 din 14.09.2024 în partea „Total: 5”; anularea din partea

motivată a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2866 din 14.09.2024,

a textului „în ceea ce privește secțiile de votare propuse pentru a fi constituite

în Federația Rusă, misiunea diplomatică din Moscova a informat că situația

de securitate din Federația Rusă pe parcursul anului 2024 s-a înrăutățit

semnificativ. Având în vedere riscurile existente, organizarea scrutinului în

Federația Rusă necesită o realizare cu prudență sporită, iar locația amplasării

secțiilor de votare urmează a fi selectată ținând cont de nivelul de securitate

al sectorului pe aspecte de apărare antiaeriană și asigurare a ordinii publice.

Drept excepție poate servi teritoriul misiunilor diplomatice, care nu au fost

o țintă a unor atacuri și nici nu au existat incidente de securitate conexe în

intervalul februarie 2022 - prezent.”, s-a respins ca neîntemeiată.

Acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de Partidul

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” către Comisia

Electorală Centrală privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să

organizeze un număr corespunzător de secții de votare în Federația Rusă în

cadrul referendumul republican constituțional și alegerilor pentru funcția de

Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 în baza criteriilor

stabilite expres la art. 39 alin. (5) din Codul electoral, prin obligarea

organizării secțiilor de votare suplimentare în Federația Rusă, cel puțin, după

cum urmează: 2 secții de votare în or. Moscova (în afara secției consulară a

Ambasadei) și 3 secții de votare în regiunea Moscovei în or. Domodedovo,

or. Mîtișci și or. Odintovo, s-a declarat inadmisibilă.

9

la etapa de finalizare a înregistrării prealabile, au fost depuse 19 709 de cereri

pentru votul în secțiile de votare din străinătate și 1997 înregistrări pentru

votul prin corespondență la scrutinele din 20 octombrie 2024. În total, la data

de 6 septembrie în aplicația „Înregistrarea Prealabilă” erau contabilizate

118613 de cereri, inclusiv pentru scrutinele anterioare.

publice și în urma analizei tuturor propunerilor, a datelor despre înregistrările

prealabile de care dispune Comisia Electorală Centrală, a numărului de

alegători care au participat la scrutinul precedent, dar și pe baza informațiilor

obținute de Ministerul Afacerilor Externe de la autoritățile competente ale

țărilor de reședință a cetățenilor Republicii Moldova privind numărul și locul

aflării acestora, la data de 10 septembrie 2024, în conformitate cu art. 39 alin.

(4) din Codul electoral, a transmis prin scrisoarea nr. CEC-8/5858 din 10

septembrie 2024 către Ministerul Afacerilor Externe, spre avizare, lista

secțiilor de votare care se preconizează a fi organizate în străinătate în număr

de 242. Respectiv, la pct. 31 din anexa la scrisoarea nr. CEC-8/5858 din 10

septembrie 2024, pentru Federația Rusă au fost solicitate avizarea a 16 secții

de votare.

administrativ, reclamantul a indicat că, în urma examinării dosarului

administrativ au fost identificate avizul MAE nr. DC/1/402/9658 și

Scrisoarea emisă de SIS nr.E/9775. În avizul MAE nr. DC/1/402/9658 se

face referire și la informația parvenită de la misiunea diplomatică din

Moscova, care la dosarul administrativ nu se regăsește, proba în cauză

urmând a fi solicitată de la MAE.

control normativ îl reprezintă verificarea legalității Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 2866 din 14.09.2024 în partea contestată și nu avizul

MAE nr. DC/1/402/9658 pentru a verifica actele care au stat la baza emiterii

acestuia. Astfel, avizul MAE nr. DC/1/402/9658 se bucură de prezumția de

legalitate, de prezumția de veridicitate și prezumția de autenticitate, atît timp

cît nu a fost contestat și anulat.

în concluziile sale a indicat, că, din perspectiva analizei de securitate,

consideră că organizarea unui proces de vot în Federația Rusă, Ucraina și

Israel - state în care se manifestă amenințări majore: război, atacuri teroriste,

atacarea de ținte militare și civile în adâncul teritoriului, alerte zilnice

aeriene, generează condiții deosebit de grave pentru viața cetățenilor RM

10

care vor dori să își exercite dreptul de vot. Ținta atacurilor și impactul

acestora nu poate fi estimată cu exactitate, respectiv fiind în imposibilitatea

stabilirii unor zone sigure pentru organizarea secțiilor de vot. Astfel, s-a

intervenit cu poziția de a limita locația amplasării secțiilor de votare doar pe

teritoriul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în aceste state și

excluderii creării condițiilor de aglomerare.

Comisiei Electorale Centrale, în partea contestată. Or, având în vedere

avizele Ministerului Afacerilor Externe și Serviciului de Informații și

Securitate al Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală a organizat

cinci secții de votare în Federația Rusă, după cum urmează: 2 secții în orașul

Moscova (la secția consulară a ambasadei), și câte o una în orașele Sankt-

Petersburg, Iaroslav și Surgut / Hantî-Mansiisk. Aceste locații au fost

selectate în regiuni mai îndepărtate de zonele afectate de acțiuni militare,

care prezintă un risc redus pentru securitatea vieții și sănătății alegătorilor și

a personalului electoral. Decizia a fost luată ținând cont de aspectele logistice

esențiale pentru securizarea procesului electoral și integritatea documentelor

electorale, inclusiv buletinele de vot, listele electorale și hotărârile organelor

electorale.

(4) din Codul electoral nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală emițând

actul administrativ în partea contestată, l-a motivat suficient de exhaustiv,

fiind expuse toate considerentele și punctele de vedere care au stat la baza

emiterii acestuia și justificată soluția aleasă, în limitele stabilite de lege.

în esență oferă autorității publice prerogativa de a opta între mai multe soluții

stabilite de lege pentru realizarea scopului legii când aplică o dispoziție

legală. Astfel, dreptul discreționar oferă posibilitatea autorității publice de a

alege una din măsurile oficiale prevăzute de norma de drept. În același sens,

art. 137 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, în exercitarea dreptului

discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-

credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a

fost atribuit dreptul.

2866 „cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate și secțiilor

de votare pentru votul prin corespondență pentru referendumul republican

constituțional și alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova

din 20 octombrie 2024”, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova

11

a respectat prevederile legale, în speță nefiind stabilit faptul încălcării

prevederilor art. 39 din Codul Electoral de către Comisia Electorală Centrală.

prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii din 20 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, pronunțarea unei

noi decizii de admitere a acțiunii în contencios administrativ.

Centrală în procesul adoptării Hotărârii nr. 2866 din 14.09.2024 s-a ghidat

de criterii care nu sunt reglementate și a ignorat prevederile legale exprese,

or, analizând datele privind înregistrarea prealabilă, raportate la numărul

secțiilor de votare deschise, constatăm că nu este asigurat dreptul de a alege

a cetățenilor aflați peste hotarele țării, în special în Federația Rusă, precum

și că este o abordare selectivă și discriminatorie.

stabilite de art. 39 alin. (5) Cod electoral a prezentat spre consultări publice

lista posibilelor locații ale secțiilor de votare din străinătate pentru

referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20

octombrie 2024, fiind prezentată analiza preliminară a informațiilor despre

posibilele locații ale secțiilor de votare din străinătate. Astfel, s-a atras atenția

că, în ziua publicării informațiilor preliminare (19 august), nu au fost luate

în calcul datele finale care țin de îndeplinirea condițiilor ce vizează obținerea

acordului autorităților competente ale tării gazdă și posibilitatea asigurării

din punct de vedere tehnic si logistic a infrastructurii secțiilor de votare din

străinătate. Aceste informații sunt în proces continuu de colectare de către

MAE și verificare de către membrii grupului interinstituțional creat de către

CEC, iar în funcție de dinamica acestor date în probabilitatea constituirii

unor secții de votare pot interveni modificări.

alegătorilor la secțiile de votare din străinătate la ultimele 3 scrutine

naționale” reprezintă criteriul determinant în procesul de constituire a

secțiilor de votare peste hotarele tării, fiind de fapt și temeiul de bază indicat

de Legiuitor în art.39 alin. (5) din Codul electoral.

prioritate care nu poate fi negată, nu este clar în baza căror criterii Comisia

nu a dispus organizarea secțiilor de votare în or, Moscova și în regiunea or.

Moscova, având în vedere că Serviciul de Informații și Securitate nu a

prezentat infamații că în aceste zone nu ar putea fi organizate secții de votare.

12

Mai mult nu este clar de ce în nemijlocită apropiere de sediul ambasadei nu

a fost posibilă organizarea a secțiilor de votare suplimentare.

elaborat și adoptat în temeiul prevederilor legale, fiind o obligație în acest

sens, prin urmare, nu reclamantul a fost inițiatorul procedurii administrative

și nu a avut cum să solicite emiterea actului administrativ în prealabil, iar

solicitarea inserată în acțiune, în vederea obligării modificării/completării

actului administrativ contestat, reprezintă o continuare logică a acțiunii

intentate, or, s-a invocat o inacțiune admisă de Comisie, iar solicitarea

privind impunerea la acțiune - reprezintă o solicitare subsidiară.

lipsi autoritatea emitentă de dreptul de a se expune asupra unei acțiuni care

îi se solicită, însă, odată ce însuți autoritate publică a fost inițiator al

procedurii administrative - este cert că autoritatea nu este lipsită de dreptul

dea se expune în prealabil asupra acțiunilor ce i se impun.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

13

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

„recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată public la 20 septembrie 2024, și conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată

recurentului la data de 23 septembrie 2024 (f.d. 74).

Justiție consideră că, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” depunând recurs la data de 23 septembrie 2024 (f.d. 79), a demarat

calea de atac în ordine de recurs în interiorul termenului legal.

referință la cererea de recurs declarată de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, prin care a solicitat declararea

recursului inadmisibil, deoarece nu îndeplinește condițiile de admisibilitate

a recursului.

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

14

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul declarat de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau

că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de

Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

15

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

16

Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.2 lit.a1) din Codul

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

17