3ra-342/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului,
3ra-342/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Consiliul
Audiovizualului,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Instituția Publică Compania ”Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului
Audiovizualului privind contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 3ra-342/23
NR. PIGD 2-19190839-01-3ra-28032023
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din Codul administrativ (în
vigoare până la 01 septembrie 2023). Neprezentarea motivării recursului în termenul prevăzut de art. 245
alin. (2) Cod administrativ
Judecătoria Criuleni, sediul Râșcani (G. Cazacu)
Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)
23 iulie 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Consiliul Audiovizualului,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 noiembrie 2019 Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova”
s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului,
prin care a solicitat anularea punctelor 3, 4, 10 din decizia Consiliului
Audiovizualului nr. 54/179 din 31.10.2019, precum și anularea parțială a punctului
8 din decizia Consiliului Audiovizualului nr. 54/179 din 31.10.2019 în partea ce ține
de IPNA Compania „Teleradio-Moldova”.
Prin hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani acțiunea a fost admisă. S-au anulat punctele 3, 4 și 10 din decizia
Consiliului Audiovizualului nr. 54/179 din 31.10.2019. S-a anulat punctul 8 din
decizia Consiliului Audiovizualului nr. 54/179 din 31.10.2019 în partea ce ține de
IPNA Compania „Teleradio-Moldova”.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Consiliul Audiovizualului
a contestat-o cu apel.
Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de către Consiliul Audiovizualului și menținută hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 09 februarie 2022.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 noiembrie 2022 Consiliul Audiovizualului a declarat recurs împotriva
deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia
și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. A indicat că își rezervă dreptul
de a depune cerere de completare a recursului după ce îi va fi adusă la cunoștință
decizia motivată a instanței de apel.
La data de 24 mai 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat copia
recursului intimatei.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.
”
2
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023)
prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din
cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în
vigoare la data declarării recursului):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel”.
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
„ Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în
special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost după expirarea termenului prevăzut
la art. 245 alin. (2)”.
Art. 195 Cod administrativ:
„procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169-171”.
Art. 102 alin. (2), (7) Cod de procedură civilă,
„(1) (1) Instanța înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și
interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de
procedură.
(7) Citațiile și înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la
expirarea termenelor de reclamare se consideră înmînate la data expirării termenului de reclamare chiar
dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal.”
Art. 110 Cod de procedură civilă
„termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul
căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.
Art. 111 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă:
„actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de
procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de
procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În
ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul
curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe
parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului
sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii
termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen”
3
Art. 113 Cod de procedură civilă
„dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de
lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 223 Cod administrativ:
„hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea
ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114”.
Art. 96 alin. (1) Cod administrativ:
„notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în
orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării
și acceptată de participantul la procedură”.
Art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ:
„notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită
de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)
notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin
mijloace electronice de comunicație dedicate”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Codul administrativ stipulează că în cererea de recurs se indică instanța la
care a fost depusă; numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul
sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele
bancare și codul fiscal; numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit
și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; denumirea
pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; pretențiile reclamantului;
circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;
enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; datele
despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută
de lege.
Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că recursul depus împotriva hotărârii emise de Curtea de Apel Chișinău
este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție
contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care sunt de natură să
facă vizibile ilegalitatea deciziei contestate.
Recurentul Consiliul Audiovizualului nu s-a conformat prevederilor legale
și a formulat o simplă cerere de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și
netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față
de soluția pronunțată de instanța inferioară. Această circumstanță face imposibilă
exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.
Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția
instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de
ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Condiția
legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume
4
imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Art.33 din Codul administrativ prevede că comunicarea interinstituțională
și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se
face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-
se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de
costuri.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate la data
de 01 noiembrie 2022 (f.d.32).
La 15 noiembrie 2022 Consiliul Audiovizualului a declarat recurs în
temeiul art. 245 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare la data declarării recursului)
împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. A indicat că își
rezervă dreptul de a depune cerere de completare a recursului după ce îi va fi adusă
la cunoștință decizia motivată a instanței de apel.
Prin avizului de recepție contra semnătura, se confirmă că instanța de apel
a notificat Consiliului Audiovizualului decizia motivată la data de 16 februarie 2023
(f.d.53).
Astfel, termenul de depunere a motivării recursului împotriva deciziei din
01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, notificată recurentului la data de 16
februarie 2023, a început să curgă la data de 17 februarie 2023 și urma să expire la
data de 18 martie 2023, însă având în vedere că aceasta a fost zi de sâmbătă și având
în vedere regula calculării termenelor de procedură, ultima zi se consideră 20 martie
2023, zi de luni.
Până la data examinării admisibilității recursului, Consiliul Audiovizualului
nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul
temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea
cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor
și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către
participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.
La caz, decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată recurentului la data de 16 februarie 2023, iar lipsa unor acțiuni concrete
de a prezenta motivarea recursului în termenul stabilit de lege demonstrează că
recurentul său nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-și
proteja drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60,
61).
Nerespectarea termenului de depunere a motivării recursului a fost admis
în întregime de comportamentul recurentului.
Mai mult, hotărârea din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău la data de 28 ianuarie 2023.
Respectiv, recurentul a avut posibilitatea reală de a lua cunoștință cu hotărârea Curții
de Apel Chișinău de pe portalul instanțelor de judecată www.instante.justice.md.
Din aceste motive, recursul depus de către Consiliul Audiovizualuui
necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură
în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel
5
sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei să efectueze acțiunea în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că în
conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute lege, ori termenul de prezentare a motivării recursului este considerat un
termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine
decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Recurentul trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,
interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află prezentul litigiu, în care
are calitatea de recurentă, pentru a depune în termen motivarea recursului.
În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea
din 03 aprilie 2008).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul
Audiovizualului.
Ținând cont de art. 193, art. 230, art. 245 alin. (2), art. 246 alin. (1) și (2)
lit. e) din Codul administrativ (în vigoare la data declarării recursului), Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul Audiovizualului.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Diana Stănilă
6