3ra-342/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului,
3ra-342/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Consiliul Audiovizualului, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Publică Compania ”Teleradio-Moldova” împotriva Consiliului Audiovizualului privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Dosarul nr. 3ra-342/23 NR. PIGD 2-19190839-01-3ra-28032023 Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Neprezentarea motivării recursului în termenul prevăzut de art. 245 alin. (2) Cod administrativ Judecătoria Criuleni, sediul Râșcani (G. Cazacu) Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) 23 iulie 2025 Textul corespunde originalului 1 Examinând în lipsa părților recursul depus de Consiliul Audiovizualului, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Ion Munteanu, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 29 noiembrie 2019 Instituția Publică Compania „Teleradio-Moldova” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului, prin care a solicitat anularea punctelor 3, 4, 10 din decizia Consiliului Audiovizualului nr. 54/179 din 31.10.2019, precum și anularea parțială a punctului 8 din decizia Consiliului Audiovizualului nr. 54/179 din 31.10.2019 în partea ce ține de IPNA Compania „Teleradio-Moldova”.
Prin hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea a fost admisă. S-au anulat punctele 3, 4 și 10 din decizia Consiliului Audiovizualului nr. 54/179 din 31.10.2019. S-a anulat punctul 8 din decizia Consiliului Audiovizualului nr. 54/179 din 31.10.2019 în partea ce ține de IPNA Compania „Teleradio-Moldova”.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Consiliul Audiovizualului a contestat-o cu apel.
Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Consiliul Audiovizualului și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 09 februarie 2022.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
5. La 15 noiembrie 2022 Consiliul Audiovizualului a declarat recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. A indicat că își rezervă dreptul de a depune cerere de completare a recursului după ce îi va fi adusă la cunoștință decizia motivată a instanței de apel.
La data de 24 mai 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului intimatei.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
7. Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede următoarele: „Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. ” 2
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului): „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”.
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „ Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2)”.
Art. 195 Cod administrativ: „procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171”.
Art. 102 alin. (2), (7) Cod de procedură civilă, „(1) (1) Instanța înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de procedură. (7) Citațiile și înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la expirarea termenelor de reclamare se consideră înmînate la data expirării termenului de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal.”
Art. 110 Cod de procedură civilă „termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.
Art. 111 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă: „actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen” 3
Art. 113 Cod de procedură civilă „dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 223 Cod administrativ: „hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114”.
Art. 96 alin. (1) Cod administrativ: „notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură”.
Art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ: „notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
20. Codul administrativ stipulează că în cererea de recurs se indică instanța la care a fost depusă; numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; pretențiile reclamantului; circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.
Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că recursul depus împotriva hotărârii emise de Curtea de Apel Chișinău este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea deciziei contestate.
Recurentul Consiliul Audiovizualului nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.
Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume 4 imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Art.33 din Codul administrativ prevede că comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându- se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate la data de 01 noiembrie 2022 (f.d.32).
La 15 noiembrie 2022 Consiliul Audiovizualului a declarat recurs în temeiul art. 245 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare la data declarării recursului) împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. A indicat că își rezervă dreptul de a depune cerere de completare a recursului după ce îi va fi adusă la cunoștință decizia motivată a instanței de apel.
Prin avizului de recepție contra semnătura, se confirmă că instanța de apel a notificat Consiliului Audiovizualului decizia motivată la data de 16 februarie 2023 (f.d.53).
Astfel, termenul de depunere a motivării recursului împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, notificată recurentului la data de 16 februarie 2023, a început să curgă la data de 17 februarie 2023 și urma să expire la data de 18 martie 2023, însă având în vedere că aceasta a fost zi de sâmbătă și având în vedere regula calculării termenelor de procedură, ultima zi se consideră 20 martie 2023, zi de luni.
Până la data examinării admisibilității recursului, Consiliul Audiovizualului nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.
La caz, decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la data de 16 februarie 2023, iar lipsa unor acțiuni concrete de a prezenta motivarea recursului în termenul stabilit de lege demonstrează că recurentul său nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-și proteja drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).
Nerespectarea termenului de depunere a motivării recursului a fost admis în întregime de comportamentul recurentului.
Mai mult, hotărârea din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău la data de 28 ianuarie 2023. Respectiv, recurentul a avut posibilitatea reală de a lua cunoștință cu hotărârea Curții de Apel Chișinău de pe portalul instanțelor de judecată www.instante.justice.md.
Din aceste motive, recursul depus de către Consiliul Audiovizualuui necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel 5 sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute lege, ori termenul de prezentare a motivării recursului este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Recurentul trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află prezentul litigiu, în care are calitatea de recurentă, pentru a depune în termen motivarea recursului.
În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul Audiovizualului.
Ținând cont de art. 193, art. 230, art. 245 alin. (2), art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în vigoare la data declarării recursului), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul Audiovizualului. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Diana Stănilă 6
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.