3ra-20/23 — contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-20/23 — contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-20/23

2-17200530-01-3ra-11012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

25 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de către Instituția Publică Națională a

Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă Instituția Publică Națională a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”

și terțul Bordeianu Olga împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, terți Maria

Gorscaia (Champion), Constantin Lodzeischi, Agenția pentru Supraveghere Tehnică,

Bordeianu Olga cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Instituția Publică Națională a Audiovizualului Compania

„Teleradio-Moldova” și Bordeianu Olga și s-a menținut hotărârea din 01 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 06 septembrie 2017, Instituția Publică Națională a Audiovizualului Compania

„Teleradio-Moldova” (în continuare IPNA Compania „Teleradio-Moldova”) a depus

acțiune de contencios administrativ împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii,

solicitând anularea procesului-verbal nr. C-2017-PVA-31 din 19 iunie 2017,

constatarea lipsei vinovăției Compania „Teleradio-Moldova” în producerea

accidentului mortal suferit de Lodzeischi Igor, constatarea lipsei vinovăției

președintelui Compania „Teleradio-Moldova” în producerea accidentului mortal

suferit de Lodzeischi Igor, obligarea Inspectoratului de Stat al Muncii să emită proces-

verbal prin care accidentul mortal suferit de Lodzeischi Igor Constantin la 29 martie

2017 să fie constatat ca accident în afara muncii, anularea răspunsului Inspectoratului

de Stat al Muncii nr. 1102 din 09 august 2017.

În motivarea acțiunii reclamanta a comunicat că la 22 iunie 2017 a parvenit

dosarul de cercetare privind accidentul de muncă mortal suferit la data de 29 martie

1

2017 de Lodzeischi Igor, care cuprinde și procesul-verbal nr. C-2017-PVA-31 privind

cercetarea accidentului de muncă mortal întocmit la 19 iunie 2017 și pe care îl

consideră ilegal, întocmit cu abateri de la prevederile actelor normative în vigoare și

fără a fi elucidate pe deplin și obiectiv circumstanțele aferente producerii

evenimentului mortal, cât și a circumstanțelor general existente la momentul producerii

evenimentului.

Reclamanta a menționat că cererea prealabilă privind anularea procesului-verbal

nu a fost satisfăcută.

Reclamanta a invocat că constatarea Inspectoratului de Stat al Muncii precum că

instruirea în domeniul muncii nu s-a efectuat, sunt eronate, fapt ce denotă examinarea

incompletă de către inspectorul de muncă a circumstanțelor aferente accidentului

mortal. Prin urmare, la pct. 8 din procesul-verbal au fost formulate eronat următoarele

concluzii care sunt lipsite de suport probatoriu și nu corespund circumstanțelor de fapt

și de drept: Bordeianu Olga – președintele IPNA Compania „Teleradio-Moldova” nu

a organizat și nu a luat măsuri necesare pentru protecția securității și sănătății

lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării și

instruirii la lucrările de depozitare și amenajare a plăcilor de laminat folosite la

instalarea decorului a diferitor emisiuni prin ce se încalcă prevederile art. 10 alin. (1)

din Legea securității și sănătății în muncă, nu a organizat și nu a asigurat condiții pentru

ca Lodzeischi Igor să primească o instruire suficientă, adecvată, teoretică și practică în

domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații,

instrucțiuni sau lecții, prin ce a încălcat prevederile art. 17 alin. (1) și (7) din Legea

securității și sănătății în muncă, nu a organizat efectuarea evaluării riscurilor

profesionale de către evaluatori cu finalizarea propunerilor, a măsurilor de prevenire a

riscurilor profesionale de către evaluatori cu finalizarea propunerilor, a măsurilor de

prevenire a riscurilor profesionale la lucrările de depozitare și amenajare a plăcilor de

laminat, prin ce se încalcă prevederile art. 13 lit. a) din Legea securității și sănătății în

muncă și pct. 41 din Regulamentul privind modul de organizare a activităților de

protecție a lucrătorilor la locul de muncă și prevenire a riscurilor profesionale.

Reclamanta a notat că concluzia precum că Lodzeischi Igor nu a fost instruit în

domeniul protecției muncii este eronată, întrucât potrivit fișei de verificare din 15

ianuarie 1976, acesta a fost instruit la angajare în domeniul securității și sănătății în

muncă, iar pe parcursul anilor de activitate în profesia/meseria sa, până la producerea

evenimentului mortal, Lodzeischi Igor a fost instruit periodic în domeniul securității și

sănătății în muncă. Mai mult, acesta a făcut parte din comisii de control a respectării

regulilor tehnicii securității muncii și a fost numit responsabil de protecția muncii și

tehnica securității în subdiviziunile în care a activat.

De asemenea, reclamanta a indicat că faptul cunoașterii regulilor de securitate și

sănătate în muncă de către Lodzeischi Igor poate fi dedus și din actele întocmite de

către acesta aferente activității sale și a personalului din subordinea sa. Prin urmare,

Lodzeischi Igor era obligat să respecte instrucțiunile de protecție a muncii specifice

activității sale care i-au fost aduse la cunoștință și sub semnătură, îndeplinind doar

sarcinile care i-au fost încredințate și pentru executarea căruia a fost instruit și admis

de către conducătorul său ierarhic superior.

2

Reclamanta a comunicat că Lodzeischi Igor de-a lungul perioadei de activitate

profesională, fiind în calitate de conducător la locul de muncă, a fost instruit eficient la

capitolul securității și sănătății în muncă, cunoștea regulile respective, angajatorul

încredințându-i sarcina de a instrui personalul din subordine, cât și de a verifica

cunoștințele acestuia în domeniul securității și sănătății în muncă.

Reclamanta a catalogat ca fiind eronată și nefondată concluzia Inspectoratului de

Stat al Muncii precum că angajatorul nu a organizat efectuarea evaluării riscurilor

profesionale de către evaluatori, prin ce s-ar fi încălcat prevederile art. 13 lit. a) din

Legea securității și sănătății în muncă, or, evaluarea riscurilor profesionale la locul de

muncă a fost efectuată în temeiul ordinelor emise în acest sens. De asemenea, există

fișe de evaluare a riscurilor profesionale pentru locurile de muncă din Departamentul

de producție TV unde activa și Lodzeischi Igor, pe care este aplicată semnătura

acestuia. Circumstanțe ce confirmă faptul că angajatorul a organizat efectuarea

evaluării riscurilor profesionale de către evaluatori, evaluarea fiind efectuată conform

Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05 februarie 2009.

Pct. 8 din procesul-verbal contestat stabilește faptul că persoana care a încălcat

prevederile actelor normative în domeniul muncii este președintele IPNA Compania

„Teleradio-Moldova”, Bordeianu Olga, însă în cadrul IPNA Compania „Teleradio-

Moldova” a fost instituită funcția de specialist coordonator (protecția muncii și anti-

incendiară) în Serviciul resurse umane, angajat în funcția respectivă este Cucu

Alexandru. Conform fișei postului pentru funcția de specialist coordonator, acesta este

responsabil de securitatea și sănătatea în muncă în cadrul IPNA Compania „Teleradio-

Moldova”.

De asemenea, reclamanta a invocat că aplicarea registrelor de protecție a muncii,

de aplicare a instrucțiunilor de protecție a muncii pentru locurile de muncă și de

distribuire a registrelor și a instrucțiunilor către conducătorii de subdiviziuni, a fost

pusă în sarcina inginerului în protecția muncii Barat Ilia, circumstanțe ce nu se regăsesc

nici în procesul-verbal, nici în anexele dosarului de cercetare. Mai mult, inspectorul

urma să elucideze obiectiv circumstanțele producerii evenimentului mortal, inclusiv

prin prisma raportului de muncă a victimei cu persoanele nemijlocit ierarhic superioare.

IPNA Compania „Teleradio-Moldova” a remarcat că, procesul-verbal nr. C-2017-

PVA-31 din 19 iunie 2017 este ilegal, ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite

deoarece de la data emiterii dispoziției de cercetare a accidentului, până la semnarea

procesului-verbal (19 iunie 2017) au trecut aproape 3 luni, iar actele medicale care fac

parte din dosarul de cercetare a accidentului au fost emise de instituțiile medicale în

termen de 30 zile din data inițierii cercetării. Procesul-verbal a fost emis de inspectorul

de muncă cu încălcarea vădită a prevederilor pct. 29 din Regulamentul privind modul

de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din

22 decembrie 2005.

Reclamanta a comunicat că în procesul-verbal la pct. 7.2 și 7.4 urma să se indice

dacă existau sau nu careva defecte sau imperfecțiuni ale utilajului, clădirii etc la locul

unde a avut loc căderea accidentatului, iar faptul necompletării corespunzătoare a

procesului-verbal denotă că evenimentul a fost cercetat superficial, prin ce se pune la

îndoială veridicitatea constatărilor făcute de către inspectorul de muncă.

3

Reclamanta a subliniat că, în temeiul circumstanțelor de fapt și de drept aferente

cazului cercetat, accidentul mortal suportat de Lodzeischi Igor la 29 martie 2017 urma

a fi calificat ca accident în afara muncii. Or, accidentul mortal nu s-a produs în

condițiile enumerate la pct. 3 din Regulamentul privind modul de cercetare a

accidentelor de muncă, din motiv că în speță, participarea personală a lui Lodzeischi

Igor la manipulările cu decorurile nu rezultă din obligațiile transpuse în fișa sa de post

sau în contractul individual de muncă și nici ca o sarcină stabilită de angajator sau de

către conducătorul ierarhic superior. Unicele persoane care urmau să participe

nemijlocit la instalarea, ridicarea, mutarea, montarea decorurilor erau doar instalatorii

de decor.

În acest context, reclamanta a menționat că inspectorul de muncă eronat a stabilit

că Lodzeischi Igor urma să instaleze plăcile de decor, făcând trimitere la prevederile

pct. 8 alin. (11) din fișa de post a acestuia, dânsul fiind responsabil de coordonarea

lucrătorilor din subordine în vederea efectuării de către cei din urmă a acțiunilor de

instalare, mutare, montare a decorului. Or, Lodzeischi Igor nu era obligat să se implice

personal în manevrarea plăcilor de laminat și nici nu i s-a pus în sarcina acestuia de

către angajator sau de către managerul principal să participe personal la această

operațiune.

Mai mult, IPNA Compania „Teleradio-Moldova” a demarat o anchetă internă, iar

prin raportul Comisiei de anchetă din 13 aprilie 2017 s-a stabilit că evenimentul produs

constituie accident în afara muncii. Totodată, includerea sintagmei ”accident de

muncă” în formularele explicațiilor, până la emiterea procesului-verbal, este o acțiune

prematură, ilegală, fapt ce pune la îndoială obiectivitatea demarării cercetării

evenimentului mortal, pe motiv că doar ca urmare a finalizării cercetării și emiterii

procesului-verbal, inspectorul de muncă putea stabili dacă evenimentul produs

urmează a fi atribuit categoriei de accidente de muncă sau accidente în afara muncii.

Prin încheierea din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, au

fost atrași în calitate de terți Gorscaia Marina și Lodzeischi Igor (f.d. 192-194 vol. I).

Prin încheierea din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

atrasă în calitate de terț Agenția pentru Supraveghere Tehnică, și s-a corectat greșeala

din încheierea din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin

introducerea numelui corect a terțului atras în loc de „Lodzeischi Igor” în „Lodzeischi

Constantin”(f.d. 200-203 vol. I).

Prin cererea de concretizare formulată de IPNA Compania „Teleradio-Moldova”,

în persoana directorului general Bordeianu Olga, s-a solicitat anularea procesului-

verbal nr. C-2017-PVA-31 din 19 iunie 2017, constatarea lipsei vinovăției IPNA

Compania „Teleradio-Moldova” la producerea accidentului mortal suferit de

Lodzeischi Igor, constatarea lipsei vinovăției persoanei Bordeianu Olga, președintele

IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, la producerea accidentului mortal suferit de

Lodzeischi Igor (f.d. 239 vol. I).

La data de 21 iunie 2021, Bordeianu Olga a depus cerere de alăturare, prin cares-

a solicitat anularea procesului-verbal nr. C-2017-PVA-31 din 19 iunie 2017,

constatarea lipsei vinovăției IPNA Compania „Teleradio-Moldova” la producerea

accidentului mortal suferit de Lodzeischi Igor, constatarea lipsei vinovăției persoanei

4

Bordeianu Olga, președintele IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, la producerea

accidentului mortal suferit de Lodzeischi Igor, anularea răspunsului Inspectoratului de

Stat al Muncii nr. 1102 din 09 august 2017 (f.d. 67-78 vol. II).

Prin încheierea protocolară din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost atrasă în calitate de terț Bordeianu Olga (f.d. 84 vol. I).

Prin hotărârea din 01 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de IPNA Compania „Teleradio-

Moldova”, persoană terță Bordeianu Olga, împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii,

persoane terțe Maria Gorscaia, Constantin Lodzeischi și Agenția pentru Supraveghere

Tehnică cu privire la anularea procesului-verbal nr. C-2017-PVA-31 din 19 iunie 2017

privind cercetarea accidentului de muncă mortal, obligarea dispunerii unei noi cercetări

a accidentului, constatarea lipsei vinovăției și emiterea procesului-verbal de constatare

a accidentului mortal în afara muncii (f.d.122, 130-156 vol. II).

La 06 decembrie 2021, IPNA Compania „Teleradio-Moldova” și la 30 decembrie

2021, prin intermediul oficiului poștal, Bordeianu Olga, au declarat apel împotriva

hotărârii din 01 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 126-130

vol. II).

Iar, la 15 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, IPNA Compania

„Teleradio-Moldova” și Bordeianu Olga au prezentat apelul motivat împotriva

hotărârii din 01 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 162-174

vol. II).

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de IPNA Compania „Teleradio-Moldova” și Bordeianu Olga și a fost

menținută hotărârea din 01 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

207-227 vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că din procesul-verbal nr. C-2017-

PVA-31 din 19 iunie 2017 privind cercetarea accidentului de muncă mortal suferit de

Lodzeischi Igor rezultă că, la 29 martie 2017 în incinta încăperii studioului de filmare

nr. 2 de pe teritoriul unității IPNA Compania „Teleradio-Moldova” în urma căderii a

22 de plăci din laminat peste angajatul Lodzeischi Igor, ultimul a decedat. Inspectoratul

de Stat al Muncii a clasificat circumstanțele care au condus la producerea accidentului:

prindere, lovire sau strivirea cu obiecte și materiale transportate, a stabilit diagnoza

vătămării: xxxx apărută ca urmare a xxx, de asemenea, a fost identificat cercul

persoanelor care au încălcat prevederile actelor legislative și alte altor acte normative

din domeniul muncii: Bordeianu Olga – președintele IPNA Compania „Teleradio-

Moldova” și Lodzeischi Igor – specialist principal în subdiviziunea ”DECOR, STIL &

MAKE UP” al Direcției management producție din cadrul Departamentului de

producție, care a încălcat prevederile pct. 8 alin. (16) din fișa de post a dlui Lodzeischi

Igor.

Curtea de Apel Chișinău a reținut ca fiind relevante speței prevederile art. 53

alin.(1), art. 16 alin. (1) și (2), art. 43 alin. (1) și (2), art. 72 alin. (3) lit. j) din Constituția

Republicii Moldova, art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1), art. 14, art. 15 alin. (1), art. 16 alin.

(1), art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ (în vigoare până la 01 aprilie

2019), art. 4, alin. (1) și (2) din Convenția OIM nr. 155 referitoare la securitatea și

5

igiena muncii și mediul de muncă (ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 755-XIV

din 24 decembrie 1999), art. 2 CEDO, art. 5 lit. d) și art. 222 lit. f) din Codul muncii,

art. 1 și capitolul IV1 din Legea nr. 140 din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat

al Muncii, art. 1, art. 4, art. 5, art. 9 alin. (1) și (3), art. 10, art. 13, art. 14, art. 17, art.

19-20 din Legea nr. 186 din 10 iulie 2008 securității și sănătății, Regulamentul privind

modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

1361 din 22 decembrie 2005 (în vigoare la data producerii accidentului mortal).

Instanța de apel a remarcat că, pentru a putea califica accidentul, ca accident de

muncă, acesta trebuie să se producă într-un moment și loc în care activitatea persoanei

încadrate în muncă să se înscrie în raporturile ce se stabilesc în executarea atribuțiilor

prevăzute în contractul de muncă, adică persoana să execute o sarcină de muncă. Astfel,

potrivit procesului-verbal nr. C-2017-PVA-31 din 19 iunie 2017 privind cercetarea

accidentului de muncă mortal suferit de Lodzeischi Igor s-a stabilit că, la 29 martie

2017 în incinta încăperii studioului de filmare nr. 2 de pe teritoriul IPNA Compania

„Teleradio-Moldova” în urma căderii a 22 de plăci din laminat peste angajatul

Lodzeischi Igor, ultimul a decedat.

La caz, instanța de apel a respins ca neîntemeiate alegațiile apelanților precum că,

accidentul mortal survenit la 29 martie 2017 nu este unul de muncă, or, timpul și locul

producerii accidentului, precum și calitatea celui accidentat demonstrează indubitabil

contrariul și anume că evenimentul survenit la 29 martie 2017 reprezintă un accident

de muncă mortal. Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă a

definit accidentul în afara muncii ca un eveniment care a provocat vătămarea violentă

a organismului salariatului, chiar dacă s-a produs în timpul de muncă al acestuia, la

locul de muncă sau pe teritoriul unității, în condiții neprevăzute la punctul 3 din

prezentul Regulament. În speță, condițiile evidențiate mai sus nu au fost întrunite

pentru a se cataloga accidentul mortal din 29 martie 2017 ca fiind produs în afara

muncii, în sensul respectiv nu a fost prezentat nici un document confirmativ în maniera

solicitată de Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă.

Totodată, instanța de apel a remarcat că potrivit pct. 8 alin. (11) din fișa postului

ocupat de Lodzeischi Igor, acesta era responsabil de instalarea decorurilor și

costumelor pe durata exploatării acestora, obligațiune clară și care nu lasă loc de careva

interpretări, inclusiv cele lansate de IPNA Compania „Teleradio-Moldova” și

Bordeianu Olga, precum că această responsabilitate viza doar coordonarea și

supravegherea instalării de către subalterni a decorurilor, nu și participarea nemijlocită

la aceste acțiuni.

În ce privește alegațiile apelanților referitoare la depășirea termenului de

întocmire și semnare a procesului-verbal de cercetare, instanța de apel a conchis că

acest fapt nu constituie un motiv plauzibil de anulare a actului administrativ contestat,

mai ales în contextul unor accidente de muncă mortale pentru care imperativul stabilirii

adevărului și elucidării tuturor circumstanțelor importante ale cauzei este mai prioritar

în raport cu graba definitivării actului de cercetare. Iar, actele normative în materia

vizată nu au stabilit ca sancțiune de nulitate, întocmirea peste termen a procesului-

verbal de cercetare a accidentului.

6

Curtea de Apel Chișinău a indicat că includerea lui Lodzeischi Igor în comisiile

de control al respectării regulilor tehnicii securității muncii sau numirea ca responsabil

de protecția muncii și tehnica securității în subdiviziunile în care a activat nu

exonerează angajatorul de obligațiunile sale legale. De asemenea, obligațiile

lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă nu aduc atingere principiului

responsabilității angajatorului.

Instanța de apel a indicat că, după cum rezultă din Registrul de evidență eliberarea

instrucțiunilor SSM reiese că Lodzeischi Igor la 23 aprilie 2014 a fost instruit pe

marginea tehnicii securității și sănătății în muncă pentru tâmplar, iar după această dată

la materialele cauzei nu a fost regăsită nici o dovadă a instruirii lui Lodzeischi Igor în

domeniul securității și sănătății în muncă. Or, instruirea trebuie să fie efectuată

realmente, iar persoana instruită urmează să adeverească acest fapt prin semnătura sa,

pentru a exclude orice dubiu în contextul dat. Deci, instruirea nu trebuie să fie una

formală, ci palpabilă ca efect, suficientă și adecvată pentru funcția exercitată de

salariații care sunt supuși unor riscuri la locul de muncă.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că din conținutul procesului-verbal al

ședinței Comitetului pentru protecția muncii din 17 februarie 2016 se desprind

condițiile de muncă nesatisfăcătoare al angajaților din încăperile patrimoniului radio,

membrii comitetului constatând unanim că la situația de azi nu s-au îmbunătățit

considerabil condițiile de muncă îndeosebi în încăperile Patrimoniului Radio și în

celelalte locuri de muncă cercetate, fiind propuse conducătorilor de muncă să ia măsuri

concrete de îmbunătățire a condițiilor de muncă, să petreacă instruire și pregătire a

angajaților pentru a preveni pericole de accidentări și situații excepționale. Totodată,

conform fișei condițiilor de muncă la locul de muncă din 29 martie 2016,

Departamentul de programe TV, secția ”Decor, Stil & Makeup”, s-a propus dotarea cu

echipament de protecție și trusă medicală. În condițiile descrise supra, Inspectoratul de

Stat al Muncii, just a reținut în conduita conducătorului IPNA Compania „Teleradio-

Moldova” omisiunea organizării efectuării evaluării riscurilor profesionale de către

evaluatori cu finalizarea propunerilor a măsurilor de prevenire a riscurilor profesionale

la lucrările de depozitare și amenajare a plăcilor de laminat.

Instanța de apel a observat că prin procesul-verbal nr. C-2017-PVA-31 din 19

iunie 2017, Inspectoratul de Stat al Muncii întemeiat a stabilit răspunderea mixtă,

conturând atât culpa angajatorului cât și cea a accidentatului, a elucidat toate

circumstanțele importante ale cazului, a respectat procedura de cercetare a accidentului

de muncă mortal, a aplicat elocvent normele juridice ce reglementează raportul juridic

litigios, iar alegațiile apelanților precum și probatoriul administrat în suportul acestora

nu sunt concludente, consistente și plauzibile în vederea anulării procesului-verbal nr.

C-2017-PVA-31 din 19 iunie 2017 și a deciziei pe marginea cererii prealabile.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță de fond întemeiat a respins

pretențiile părții reclamante cu privire la anularea procesului-verbal nr. C-2017-PVA-

31 din 19 iunie 2017 privind cercetarea accidentului de muncă mortal, iar pe cale de

consecință, întemeiat au fost respinse și pretențiile subsecvente cu privire la obligarea

dispunerii unei noi cercetări a accidentului, constatarea lipsei vinovăției și emiterea

procesului-verbal de constatare a accidentului mortal în afara muncii.

7

La 18 octombrie 2022, IPNA Compania „Teleradio-Moldova” a depus recurs

nemotivat, ulterior la 20 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a decizie contestate și

emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii integral (f.d. 242 vol. II, 1-11 vol. III).

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel a menționat că atât la examinarea cauzei în prima instanță,

cât și la examinarea cauzei în instanța de apel s-a punctat asupra temeiniciei acțiunii,

instanțele au omis aplicarea normelor de drept relevante în vederea soluționării juste a

litigiului.

Recurenta a indicat că sunt eronate concluziile instanței de apel, or, încălcarea

termenului pentru emiterea procesului-verbal din 19 iunie 2017, precum și întocmirea

necorespunzătoare a acestuia, denotă încălcarea elementului formal la emiterea

procesului-verbal contestat, fapt ce condiționează anularea integrală a acestuia.

Recurenta a subliniat că potrivit datelor însemnate în Registrul de evidență de

eliberare a instrucțiunilor SS în M, Lodzeischi Igor a fost instruit și a primit, sub

semnătură, instrucțiuni de securitate și sănătate în muncă, care reglementează cerințele

ce urmează a fi respectate de salariați pentru protecția în muncă, inclusiv la data de 23

aprilie 2014 și 26 ianuarie 2015. Prin urmare, se constată că până la data de 29 martie

2017, data producerii incidentului soldat cu decesul lui Lodzeischi Igor, angajatorul a

asigurat instruirea acestuia în domeniul securității și sănătății în muncă, adică cel puțin

o dată în 36 de luni. Astfel, instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 17 alin. (3)

din Legea securității și sănătății în muncă, prin care este instituită obligația

angajatorului de a instrui periodic salariații/muncitorii la intervale ce nu vor depăși 6

luni; or Lodzeischi Igor cade sub incidența art.l pct.7 din Legea nr. 186 din 10 iulie

2008 securității și sănătății în muncă, care stabilește periodicitatea efectuării instruirilor

o dată la 36 luni pentru specialiști și conducătorii locurilor de muncă.

De asemenea, recurenta a invocat că instanța de apel eronat a stabilit că

Inspectoratul de Stat al Muncii, just a reținut în conduita conducătorului IPNA

Compania „Teleradio-Moldova” omisiunea organizării efectuării evaluării riscurilor

profesionale de către evaluatori cu finalizarea propunerilor a măsurilor de prevenire a

riscurilor profesionale la lucrările de depozitare și amenajare a plăcilor de laminat. Or,

prin ordinul nr. 115 din 07 decembrie 2012 cu privire la evaluarea locurilor de muncă

a fost creată Comisia pentru evaluarea locurilor de muncă. De asemenea evaluarea

riscurilor profesionale la locul de muncă a fost efectuată ca urmare a emiterii Ordinului

nr. 62 din 01 august 2013 cu privire la prezentarea propunerilor referitoare la atestarea

locurilor de muncă. Iar, la materialele cauzei sunt anexate Fișe de evaluare a riscurilor

profesionale pentru locurile de muncă din Departamentul de producție TV, unde activa

și Lodzeischi Igor, pe care este aplicată semnătura acestuia.

Recurenta a specificat că neconcordanța constatărilor din procesul-verbal

contestat cu circumstanțele de fapt se reflectă și prin faptul că, deși din explicațiile

scrise ale instalatorilor de decor: Știrbii Victor, Țiunec Cristanel, Miron Sergiu,

Zamurca Ion, anexate la dosarul de cercetare, rezultă cu certitudine faptul că

Lodzeischi Igor a fost atenționat verbal, înainte de a se implica arbitrar în manipulările

8

cu plăcile de laminat, despre faptul că plăcile urmează a fi puse câte una, orizontal, jos

la podea, în stive, cum prevede instrucțiunea.

Recurenta a invocat că accidentul mortal nu s-a produs în condițiile enumerate la

pct. 3 din Regulament privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, adică în

timpul îndeplinirii sarcinii dc muncă de către Lodzeischi Igor, în speță, participarea

personală a acestuia la manipulările cu decorurile (plăcile de laminat) nu rezultă ca o

obligație transpusă în fișa sa de post sau în contractul individual dc muncă și nici ca o

sarcină stabilită de angajator sau de către persoanele ierarhic superioare.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de IPNA Compania

„Teleradio-Moldova” a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 13

septembrie 2022, dar a fost notificat recurentei la data de 03 octombrie 2022, fapt

confirmat prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d. 231 vol. II).

La 18 octombrie 2022, IPNA Compania „Teleradio-Moldova” a depus recurs

împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 242 vol. II).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 21 noiembrie 2022,

fapt confirmat prin avizul de recepției, anexat la materialelor cauzei (f.d. 238 vol. II).

La 20 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, IPNA Compania

„Teleradio-Moldova” a depus recursul motivat împotriva deciziei din 13 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 1-12 vol. III).

9

Astfel, recursul depus de IPNA Compania „Teleradio-Moldova” împotriva

deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de IPNA Compania „Teleradio-

Moldova”, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)

- f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

10

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de IPNA Compania

„Teleradio-Moldova”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Instituția Publică Națională a Audiovizualului Compania

„Teleradio-Moldova” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

11