2rac-259/23 — cu privire la incasarea penalitatii de intirziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea penalitatii de intirziere
- Temei legal
- Articolul 949 alin. 3 din Codul civil. Consolidarea practicii judiciare in latura dreptului de a pretinde penalitati in cazul acceptarii prestatiei tardive fara rezerve
2rac-259/23 — cu privire la incasarea penalitatii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „KIRSAN COM”, în proces de restructurare,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „ROVET GRUP” împotriva Societății cu
Răspundere Limitată „KIRSAN COM” cu privire la încasarea penalității de
întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2rac-259/23
NR. PIGD 2-21155953-01-2rac-30102023)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Articolul 949 alin. (3) din Codul
civil. Consolidarea practicii judiciare în latura dreptului de a pretinde penalități
în cazul acceptării prestației tardive fără rezerve.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Mazur,
Curtea de Apel Chișinău, jud. Iu. Cotruță, I. Țurcan, N. Budăi,
12 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică recursul depus de Societatea cu
Răspundere Limitată „KIRSAN COM”, în proces de restructurare, cu
participarea reprezentantului recurentului S.R.L. „KIRSAN COM”, în
proces de restructurare, avocatul Oleg Tănase și reprezentantului
intimatului S.R.L. „ROVET GRUP”, Vitalie Luncari,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 octombrie 2021, S.R.L. „ROVET GRUP” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva S.R.L. „KIRSAN COM”, solicitând încasarea
penalității de întârziere în mărime de 268 100 euro și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 17 noiembrie 2015 a
încheiat cu S.R.L. „KIRSAN COM” contract de colaborare, autentificat
notarial și înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 18 noiembrie 2015, cu
scopul proiectării, construirii și dării în exploatare a unui bloc locativ din
mun. Chișinău, str. I. Nistor, nr. 2. Conform obligațiilor asumate prin
contractul enunțat, pentru executarea cu succes a proiectului comun, a
întreprins următoarele acțiuni: a obținut de la Primăria mun. Chișinău
certificatul de urbanism nr. 385/14 din 16 iulie 2014; a transmis pârâtului în
posesie lotul de pământ nr. 1 cu suprafața de 0,11 ha, număr cadastral
XXXXX și lotul de pământ nr. 2 cu suprafața de 0,03 ha, număr cadastral
XXXXX, conform actului de predare primire din 18 noiembrie 2015; a
obținut de la Primăria mun. Chișinău autorizația de construire nr. 01 din 13
martie 2017, care a transmis-o S.R.L. „KIRSAN COM”. La rândul său,
pârâtul s-a obligat să finanțeze, efectueze/execute lucrările de proiectare,
construcție-montaj, recepția finală și darea în exploatare a blocului locativ
menționat.
Reclamantul a precizat că în baza pct. 4.1.6 din contract, S.R.L.
„KIRSAN COM” s-a obligat în termen de 24 de luni de la primirea
autorizației de construire să execute lucrările de proiectare, construcție-
montaj a blocului enunțat, iar în următoarele 6 luni să organizeze recepția
finală și darea în exploatare a blocului locativ. Autorizația de construire a
fost eliberat la 13 martie 2017 pe un termen de 30 de luni și a expirat la 13
septembrie 2019. La fel, a afirmat că lucrările de construcție-montaj nu sunt
finisate și respectiv nu s-au dat în exploatare.
Conform pct. 6.3 din contract, în caz de nefinisare a lucrărilor de
construcție-montaj și de dare în exploatare în termenul enunțat, pârâtul achită
penalitate de întârziere în mărime de 350 euro, pentru fiecare zi de întârziere
1
până la executarea integrală a obligațiilor. Pentru perioada 14 septembrie
2019 – 18 octombrie 2021 suma penalității constituia 268 100 euro.
În scopul soluționării amiabile a divergenților apărute, la 23 august
2021 a expediat o cerere prealabilă către pârât, recepționată la 26 august
2021, prin care a solicitat achitarea benevolă a penalității. În răspunsul din
06 septembrie 2021, pârâtul a încercat să pună culpa pe seama S.R.L.
„ROVET GRUP”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 25 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L.
„ROVET GRUP” împotriva S.R.L. „KIRSAN COM” cu privire la încasarea
penalității de întârziere și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la S.R.L.
„ROVET GRUP” în beneficiul S.R.L. „KIRSAN COM” cheltuielile pentru
asistență juridică în mărime de 15 000 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 iunie 2023, S.R.L. „ROVET GRUP” a declarat apel împotriva
hotărârii din 25 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii.
La 08 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol. I, f.d.
201), S.R.L. „KIRSAN COM”, reprezentat de avocatul Oleg Tănase, a depus
apel incident, solicitând admiterea acestuia, încasarea cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 10 000 lei, neîncasate de prima instanță.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul incident depus de S.R.L. „KIRSAN COM”. S-a admis apelul
declarat de S.R.L. „ROVET GRUP” și s-a casat hotărârea din 25 mai 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a adoptat o nouă hotărâre prin care
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de S.R.L. „ROVET
GRUP”. S-a încasat de la S.R.L. „KIRSAN COM” în beneficiul S.R.L.
„ROVET GRUP” penalitatea de întârziere în mărime de 248 850 euro,
convertiți în valută națională conform cursului BNM la data executării și
cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 50 000 lei. În
rest, s-a respins acțiunea înaintată de S.R.L. „ROVET GRUP”. S-a încasat
de la S.R.L. „KIRSAN COM” în beneficiul S.R.L. „ROVET GRUP”
cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 37 500 lei
pentru examinarea cauzei în instanța de apel.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 octombrie 2023 și suplimentar la 02 iulie 2024, S.R.L.
„KIRSAN COM” prin intermediul administratorului Valentin Strogoteanu și
administratorului provizoriu Irina Selevestru, au depus cerere de recurs
2
împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu
menținerea hotărârii primei instanțe, compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, cu referire la contractul de societate civilă
încheiat la 17 noiembrie 2015, reiterând acordul părților exprimat în pct.1.3
lit. a), pct.1.3 lit. b) din contract, natura acestuia, aportul la data constituirii
Societății Civile, recurentul a menționat că S.R.L. „ROVET GRUP”
conform pct.1.4 din contract, pentru realizarea activităților sale, beneficiază
de o dare în plată prin primirea anumitor bunuri/suprafețe din construcția
finală a blocului locativ și anume: suprafața locativă de 1 200,00 m.p. (de la
etajul 5 și 7) și 5 locuri de parcare. La 03 mai 2017, la cererea intimatului au
încheiat notarial Acordul nr. 1 la contractul enunțat, care reflectă o
modificare a bunurilor de dare în plată pentru S.R.L. „ROVET GRUP”.
Acordul nr. 1 evidențiază pentru intimat o repartizare a: suprafeței locative
de 1 241,60 m.p., formată din ap. 31-40 de la etajul 5, ap. 51-60 de la etajul
7, ap. 84 - de la etajul 10; suprafeței de parcare 108,32 m.p., formată din 7
locuri de parcare (nr. 4-8, nr. 45-46), suprafeței de 15,33 m.p., formată din 2
încăperi nelocative (nr. 21-22).
Prin același Acord a fost completat contractul de societate civilă cu
pct. 1.6, prin care s-a indicat că [...] orice modificare a documentației de
proiect a blocului locativ din str. I. Nistor, nr. 2, care va conduce la
modificarea etajării blocului locativ (S+P+13E+PH), va urma procedura de
coordonare și aprobare cu instituțiile de stat [...]. În acordul încheiat părțile
au confirmat că pct. 3.1.3 și 4.1.5 din contract își mențin efectele juridice.
Conform pct. 3.1.3 din contract, Asociatul 1 S.R.L. „ROVET GRUP” s-a
obligat să efectueze plăți suplimentare în beneficiul Asociatului 2, dacă
conform măsurărilor finale, suprafețele încăperilor vor fi majorate, reieșind
din costul de 500 euro/per m.p.
Clauza contractuală invocată de S.R.L. „ROVET GRUP” este
încheiată sub condiție suspensivă, conform art. 239 din Codul civil (redacția
anterioară), art. 352 din Codul civil (redacția actuală), respectiv apariția
drepturilor și obligațiilor depinde de împlinirea acestei condiții suspensive,
în special de survenirea evenimentului viitor și incert de producere. În
corespundere cu pct. 6.3 din contract, părțile au convenit la termenul de
realizare a „proiectului în comun” anume: finisarea lucrărilor de montare,
construire și recepția finală a obiectului în termen de 24 luni + 6 luni, în total
30 luni, din momentul primirii de către Asociatul 2 a Autorizației de
construire [...]. Opinia S.R.L. „ROVET GRUP” precum că „avea obligația
să construiască în termen de 30 luni, de la data primirii autorizației de către
S.R.L. „KIRSAN COM”, sub sancțiunea plății penalității”, nu poate fi
reținută ca justificabilă. Conform contractului, la 16 februarie 2016 a depus
cerere pentru primirea autorizației de construire, însă autoritatea publică nu
a emis Asociatului 2 actul solicitat. Art. 12 alin. (1) din Legea privind
autorizarea executării lucrărilor de construcție prevede că autorizația de
3
construire se emite de către primarul unității administrativ-teritoriale în baza
cererii proprietarului în care se indică locul amplasării imobilului/terenului,
în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Astfel, a
considerat prezentă o condiție suspensivă, îndeplinirea acesteia este legată
de un eveniment viitor și incert de producere, de care depinde nașterea
(eficacitatea) drepturilor subiective civile și a obligațiilor corelative (art. 239
din Codul civil /redacția anterioară/). Astfel dacă condiția nu se îndeplinește,
clauza contractuală nu produce niciun efect. Prin urmare, obligația nu există
la data încheierii contractului, ci se naște la momentul îndeplinirii condiției,
iar concomitent cu nașterea obligației se va naște și dreptul subiectiv
corelativ.
Recurentul a declarat că la cererea sa, autoritatea publică locală nu a
dat curs emiterii autorizației de construire, motiv pentru care clauza
contractuală (pct. 6.3) este compromisă, devine inoperantă, întrucât condiția
(obținerea de către S.R.L. „KIRSAN COM” a autorizației de construire) de
care depindea punerea sa în aplicare, nu s-a produs.
Intimatul nu și-a executat în mod corespunzător obligațiile, iar
inconsecvența în cursul îndeplinirii proiectului comun, a afectat interesele
S.R.L. „KIRSAN COM”. Instanța de apel nu a observat că nu poate fi în
întârziere în măsură în care, intimata a fost în întârziere în sensul art. 593
alin. (3) din Codul civil (redacția anterioară), corespondent cu art. 882 alin.
(3) din Codul civil (redacția actuală), debitorul nu poate fi în întârziere în
măsura în care creditorul este în întârziere.
Conform pct. 1.1, 5.1-5.2 din contractul din 17 noiembrie 2015,
angajamentul reclamantului/intimatului l-a constituit inter alia și obținerea
dreptului de proprietate asupra terenului aflat în posesie și folosință
(suprafața de 0,03 ha din str. I. Nistor, nr. 2, mun. Chișinău). Având în vedere
că dreptul intimatului asupra acestui teren înceta la 12 martie 2019, așa
precum a recunoscut în cererea sa către Primăria mun. Chișinău, la data de
11 februarie 2019 a făcut cerere pentru prelungirea arendei funciare, însă din
cauza viciilor în cererea depusă, aceasta nu a fost examinată. Ulterior, la 09
iulie 2019 s-a depus cerere de privatizare, care, la fel, nu a fost obiect de
examinare. Aceste omisiuni ale intimatului au avut efect prejudiciabil pentru
S.R.L. „KIRSAN COM”, în sensul că se realizau lucrări pe un teren față de
care intimatul a pierdut dreptul, iar acest lucru evidențiază o culpă a acestuia,
iar unde începe culpa, încetează buna - credință. Prin urmare, intimatul nu
este în drept să-și justifice pretenția în fond, atunci când a acționat culpabil
în raport cu S.R.L. „KIRSAN COM”. Având în vedere faptul că intimatul a
pretins încasarea penalităților ca despăgubiri bănești pentru neexecutarea
obligațiilor asumate/repararea prejudiciului cauzat prin neexecutare, acestea
trebuie dovedite, în condițiile art. 118, art. 121-122 din Codul de procedură
civilă, or, S.R.L. „KIRSAN COM” a acționat licit și conform prevederilor
contractuale. La dosar nu se conțin elemente ce ar proba culpa sa, respectiv
pretenția înaintată este lipsită de temei.
4
La 22 ianuarie 2024 și la 03 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție
a expediat în adresa intimatului copiile recursului declarat, inclusiv acelui
suplimentar și a încheierii de numire spre examinare a admisibilității
acestuia, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire, avizul de recepție și extrasul din poșta electronică, anexate la
materialele dosarului (Vol. II, f.d. 11,13, 24-25).
La 12 iulie 2024, S.R.L. „ROVET GRUP” a depus referință la
cererea de recurs, solicitând declararea recursului inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 431 din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
5
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.
(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc
cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea
probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de
recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă: b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se
consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 432 alin.
(1) lit. b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință
pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.
Art. 445 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul și să caseze
integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o
nouă hotărâre”.
Art. 7 alin. (1) ,(2) ,(4) din Codul civil (în redacția din 01 martie
2019):
„Legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile
de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei
situații juridice stinse anterior. Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de
realizare la data intării sale în vigoare. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu
desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.
În cazul situațiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a
legii noi, legea veche va continua să guverneze natura și întinderea drepturilor și
obligațiilor părților, precum și orice alte efecte contractuale, dacă legea nouă nu prevede
altfel”.
Art. 512 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019):
„(1) În virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor
executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a
da, a face sau a nu face.”
Prevederi similare se regăsesc în art. 774 din Codul civil (în redacția
din 01 martie 2019):
„(1) În virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor
executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a
da, a face sau a nu face.”
Art. 513 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019):
„(1) Debitorul și creditorul trebuie să se comporte cu bună-credință și diligență la
momentul nașterii, pe durata existenței, la momentul executării și stingerii obligației.
6
(2) Este nulă clauza prin care se derogă de la prevederile alin. (1).”
Prevederi similare se regăsesc în art. 775 din Codul civil (în redacția
din 01 martie 2019):
„(1) Debitorul și creditorul trebuie să se comporte cu bună-credință la momentul
nașterii, pe durata existenței, la momentul executării și stingerii obligației.
(2) Este nulă clauza prin care se derogă de la dispozițiile alin. (1).”
Art. 572 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019):
„(1) Temeiul executării rezidă în existența unei obligații.
(2) Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul
și în momentul stabilit.”
Prevederi similare se regăsesc în art. 858 din Codul civil (în redacția
din 01 martie 2019):
„(1) Temeiul executării rezidă în existența unei obligații.
(2) Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul
și în momentul stabilit.”
Art. 624 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019):
„(1) Clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părțile
evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligației,
urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.
Art. 625 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019):
„(1) Clauza penală se face în scris”.
Art. 949 din Codul civil, în redacția din 01 martie 2019 (aplicabil la
caz potrivit art. 7 alin. (2) din Codul Civil):
„(1) Dacă penalitatea este stipulată pentru cazul în care debitorul nu execută obligația,
creditorul poate cere atât executarea obligației, cât și plata penalității. Nu se poate cere
atât executarea obligației, cât și plata penalității dacă penalitatea s-a stipulat cu titlu de
despăgubire în locul prestației și nu doar cu titlu de mijloc de garantare a executării
obligației.
(2) Creditorul are dreptul să pretindă repararea prejudiciului în partea neacoperită prin
penalitate (clauză penală inclusivă). În cazurile prevăzute de lege sau contract, creditorul
poate cere sau despăgubiri, sau penalitate (clauză penală alternativă), poate cere repararea
prejudiciului peste penalitate (clauză penală punitivă) sau poate cere doar penalitate
(clauză penală exclusivă).
(3) În cazul în care a primit executarea, creditorul poate cere plata penalității numai
dacă și-a rezervat expres acest drept la primirea executării.”
Art. 82 din Codul de procedură civilă, în redacția la data decalării
recursului:
„Cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a
cauzei.”
Art. 82 din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare din 23
ianuarie 2024:
„Cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat, taxa de timbru și cheltuielile de
judecare a cauzei.”
7
Art. 90 lit. (i) din Codul de procedură civilă:
„Din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte cheltuielile de asistență juridică.”
Art. 94 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la
cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea
reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată
proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din
pretențiile reclamantului.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de
judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii.
(4) Dacă, fără a trimite cauza spre rejudecare, modifică hotărârea atacată sau
pronunță o nouă hotărâre, instanța ierarhic superioară poate schimba corespunzător
repartizarea cheltuielilor de judecată.”
Art. 96 din Codul de procedură civilă:
(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze
părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care
acestea au fost reale, necesare și rezonabile.
(11) Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de
cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 26
septembrie 2023, iar cererea de recurs a fost depusă la 30 octombrie 2023.
Astfel, recursul declarat este în termen.
Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la
caz, examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat cu invitarea și
respectiv prezența participanților la proces în ședința din 20 decembrie 2024.
În ședința de judecată de examinare a recursului, la care au fost
convocate părțile, reprezentantul S.R.L. „KIRSAN COM” a menționat că la
caz sunt aplicabile prevederile art. 949 alin. (3) din Codul civil, în baza căruia
nu este obligat la plata penalităților, deoarece la primirea prestației (pretins
întârziate), intimatul S.R.L. „ROVET GRUP” nu și-a rezervat dreptul la
penalitate, prin urmare nu mai poate pretinde la aceasta.
În ședința de judecată de examinare a recursului, la care au fost
convocate părțile, reprezentantul S.R.L. „ROVET GRUP” a menționat că la
caz nu sunt aplicabile prevederile art. 949 alin. (3) din Codul civil, deoarece
simplul fapt de executare a obligației cu întârziere obligă intimatul la plata
despăgubirilor sub formă de penalitate.
Audiind poziția participanților la proces, verificând legalitatea
actului de dispoziție contestat în limitele controlului judiciar, prin prisma
argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de
8
drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus
judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând
recursul admisibil, urmează a-l admite cu casarea integrală a deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată, din motivele ce
succed.
Având în vedere că, în sistemul legislației procesuale, instanța de
judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul
acestuia în sensul formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către
partea reclamantă, subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a
verifica dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări efective și a
oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul
procesului, a examinat toate pretențiile și argumentele înaintate.
Curtea Europeană a reiterat că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia,
de a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a
argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. France
[GC], nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei
obligații a instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile
(a se vedea, printre altele, Hirvisaari v. Finland, nr. 49684/99, § 30, 27
septembrie 2001).
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, va recurge la recapitularea
esenței litigiului dedus judecății.
Instanțele ierarhic inferioare conform materialelor cauzei civile au
constatat că, potrivit pct. 1.1. al contractului de colaborare din 17 noiembrie
2015, între S.R.L. „ROVET GRUP”, denumită Partea 1 și S.R.L. ,,KIRSAN
COM”, Partea 2, s-a convenit că acesta este încheiat cu scopul realizării de
către ambele părți a unui proiect comun privind construirea unui bloc locativ
cu 11 etaje pe terenul ce aparține Părții 1 cu drept de proprietate, cu drept de
primire în proprietate de către părți a suprafețelor stabilite în contractul dat.
Conform pct. 1.3 din contract, Partea 1 participă cu terenul pentru construcție
cu suprafața de 0,11 ha, număr cadastral XXXXX din str. I. Nistor, mun.
Chișinău, care îi aparține cu drept de proprietate și 1 000 000 de euro, cu
terenul pentru construcție cu suprafața de 0,03 ha, număr cadastral XXXXX
din str. I. Nistor, mun. Chișinău, care îi aparține cu drept de folosință în baza
deciziei Primăriei nr. 22/18-4 din 22 ianuarie 2009, contractului de arendă
din 12 martie 2009 și acordul adițional la acesta din 07 aprilie 2014, cu
certificatul de urbanism pentru proiectare privind pregătirea terenului pentru
construcția blocului locativ, iar Partea 2, finanțează și execută toate lucrările,
inclusiv de proiectare, construcție cu darea finală în exploatare a obiectului
comun, cu deținerea licențelor în construcție și proiectare (Vol .I, f.d. 9-20).
Conform pct. 1.4 din contractul enunțat, părțile au convenit că la
implementarea „proiectului comun”, părțile dobândesc dreptul de proprietate
9
în conformitate cu termenii prezentului contract (ținând cont de faptul că
suprafața totală finală a obiectului va fi determinată după primirea
măsurărilor de către organul cadastral la finalul construcției și darea în
exploatare a acestuia): Partea 1- apartamente, a căror suprafață totală este de
1 200,0 m.p., situate la etajele 5 și 7 ale obiectului și 5 locuri de parcare;
Părții 2 îi revine întreagă parte rămasă din clădirea locativă construită și dată
în exploatare cu 11 etaje (supraetajate) cu excluderea suprafețelor care revin
Părții 1. (Vol..I, f.d.11) Conform Acordului Adițional nr. 1 din 03 mai 2017
la contractul de colaborare din 17 noiembrie 2015, în pct. 1.1.1., s-a indicat
că alineatul 1 al pct. 1.4, să fie în următoarea redacție: „partea 1. apartamente,
a căror suprafață totală este de 1 241,60 m.p., 7 locuri de parcare, cu suprafața
totală de 108,32 m.p., 2 debarale, cu suprafața de 15,33 m.p., dintre care:
apartamentele la etajul 5: nr. 31 […] - nr. 40 […], în total 585, 98 m.p.;
apartamentele la etajul 7: nr. 51 […] - nr. 60 […], în total 585, 98 m.p.;
apartamentul la etajul 10: nr. 84 cu suprafața totală de 69,64 m.p. –.cu 2 odăi;
locurile de parcare: nr. 4 […] - nr. 8 […], nr. 45 […] – nr. 46 […], în total
108,32 m.p.; 2 debarale: nr. 21 […] - nr. 22 […], în total 15,33 m.p. (Vol. I,
f.d. 75-78).
La fel, în baza aceluiași acord, în pct. 1.1.2. au fost convenit că: 1.6.
părțile anunță și garantează că orice modificare în proiectul construcției
(S+P+11E+PH) a casei locative din str. Nistor, nr. 2, care va duce la
modificarea etajării casei locative, mai mult de (S+P+13E+PH), în mod
obligatoriu trec procedura stabilită de lege prin coordonarea și aprobarea în
instituțiile de stat […].
În pct. 4.1.6 din contractul de colaborare din 17 noiembrie 2015,
Partea 2, s-a obligat să realizeze: proiectarea, construcția și lucrările de
construcție și instalare, confirmate printr-un document privind darea în
exploatare a obiectului – blocul locativ cu 11 etaje în termen de 24 luni; darea
în exploatare a obiectului – blocul locativ cu 11 etaje, confirmată de
documentele corespunzătoare și procesul-verbal de recepție finală în termen
de plus 6 luni de la finalizarea lucrărilor de construcție și instalare. Termenii
specificați în această clauză sunt calculați din momentul în care Partea 2
primește o autorizație de construire.
Totodată, în pct. 6.3, părțile au stabilit termenul pentru
implementarea „Proiectului comun” și anume: finalizarea lucrărilor de
construcție, instalare și dare în exploatare a obiectului în termen de 24 de
luni plus 6 luni (în total 30 de luni) de la data primirii de către Partea 2 a
autorizației de construcție. Această perioadă poate fi prelungită prin acordul
comun al părților. În cazul în care Partea 2 nu respectă termenul specificat în
această clauză, survine răspunderea Părții 2 față de Partea 1 sub forma unor
penalități în valoare de 350,00 de euro pentru fiecare zi de întârziere până la
îndeplinirea integrală a obligațiilor, precum și a răspunderii prevăzute de
legislația actuală a Republicii Moldova (f.d. 17).
10
La 21 octombrie 2021, S.R.L. „ROVET GRUP” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva S.R.L. „KIRSAN COM”, solicitând încasarea
penalității de întârziere în mărime de 268 100 de euro pentru perioada 14
septembrie 2019-18 octombrie 2021 și a cheltuielilor de judecată (Vol. I, f.d.
2-4). Or, reclamantul a pretins că autorizația de construire a fost eliberată la
13 iulie 2017, termenul de 30 luni a expirat la 13 septembrie 2019, iar din 14
septembrie 2019 până la 18 octombrie 2021 pârâtul urmează să achite
penalitatea de întârziere (Vol. I, f.d. 2 verso).
Prima instanță judecând cauza în fond, prin hotărârea din 25 mai
2023, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
S.R.L. „ROVET GRUP” împotriva S.R.L. „KIRSAN COM” cu privire la
încasarea penalității de întârziere și a cheltuielilor de judecată. A încasat de
la S.R.L. „ROVET GRUP” în beneficiul S.R.L. „KIRSAN COM”
cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 15 000 de lei (Vol. I, f.d.
171,176-180).
În motivarea soluției, prima instanță a reținut că din probele
administrate rezultă că blocul de locuit din str. Nistor, nr. 2, a fost recepționat
la 25 august 2021, fiind întocmit actul de recepție finală.
Argumentul reclamantului că pârâtul a întârziat în îndeplinirea
obligației de construcție-montaj și efectuarea lucrărilor de recepție finală a
blocului locativ, a fost apreciat critic de prima instanță, în condițiile în care
acest proces implică participarea activă a ambilor semnatari ai contractului
de colaborare (de societate civilă) în realizarea proiectului comun. Acest
lucru se impune având în vedere demersurile reclamantului în obținerea
dreptului de proprietate asupra terenului cu număr cadastral XXXXX, cu
suprafața de 0,03 ha, care la data încheierii contractului de colaborare (de
societate civilă) se afla în posesia și folosința reclamantului, fiind necesar
pentru recepția finală a blocului de locuit.
În aceste condiții întârzierea reclamantului în îndeplinirea
obligațiilor condiționează întârzierea pârâtului în efectuarea recepției finale.
În context prima instanță a citat prevederile art. 593 alin. (3) din Codul civil,
în redacția până la 01 martie 2019 corespondent cu art. 882 alin. (3) din
Codul civil, în redacția din 01 martie 2019.
Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii prime
instanțe, prin decizia din 26 septembrie 2023, a respins apelul incident depus
de S.R.L. „KIRSAN COM”. A admis apelul declarat de S.R.L. „ROVET
GRUP” și a casat hotărârea din 25 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru. A adoptat o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de
chemare în judecată înaintată de S.R.L. „ROVET GRUP”. A încasat de la
S.R.L. „KIRSAN COM” în beneficiul S.R.L. „ROVET GRUP” penalitatea
de întârziere în mărime de 248 850 de euro, convertiți în valută națională
conform cursului BNM la data executării și cheltuielile de judecată compuse
din taxa de stat în mărime de 50 000 de lei. În rest, a respins acțiunea înaintată
11
de S.R.L. „ROVET GRUP”. A încasat de la S.R.L. „KIRSAN COM” în
beneficiul S.R.L. „ROVET GRUP” cheltuielile de judecată compuse din
taxa de stat în mărime de 37 500 de lei pentru examinarea cauzei în instanța
de apel (Vol. II, f.d. 215-228).
Pentru a decide astfel, instanța de apel, în esență, a reținut că în baza
contractului de colaborare din 17 noiembrie 2015, S.R.L. ,,KIRSAN COM”
datorează o penalitate S.R.L. „ROVET GRUP”. Or, penalitatea are un
caracter compensatoriu al prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligației,
fie executarea necorespunzătoare sau tardivă, iar din conținutul actului de
recepție nr. 2, imobilul a fost recepționat final la 25 august 2021, ceea ce
denotă că S.R.L. ,,KIRSAN COM” a admis o întârziere la darea în exploatare
a imobilului, circumstanțe care la caz au fost constatate cu certitudine.
Totodată, instanța de apel nu a stabilit obligații corelative puse pe
seama S.R.L. „ROVET GRUP” și care nu au fost îndeplinite, astfel încât din
momentul eliberării autorizației de construire, S.R.L. ,,KIRSAN COM” nu a
avut impedimente în realizarea lucrărilor de construire și darea în exploatare,
impedimente parvenite de la S.R.L. „ROVET GRUP” și rezultate din
contractul de colaborare din 17 noiembrie 2015. Mai mult, S.R.L. ,,KIRSAN
COM” a acceptat condițiile contractului de colaborare din 17 noiembrie
2015, nu a obiectat, nu a solicitat prelungirea termenului de executare a
lucrărilor de montare și construire și nici nu a notificat Partea 1, despre
impedimente justificative în executarea obligațiilor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind
eronată soluția instanței de apel, determinată de interpretarea legii contrar
jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, prin ce se impune casarea integrală
a deciziei instanței de apel, precum și a hotărârii primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată,
din motivele redate infra.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că deși soluția primei instanțe de respingere a cererii de chemare în
judecată este corectă, însă la caz se impune casarea acesteia, în vederea
motivării acesteia prin prisma dreptului reclamantului de a pretinde
despăgubiri, la caz a penalității, în lipsa rezervării acestui drept la semnarea
actului de recepție, adică la acceptarea tardivă a prestației.
Din criticile recursului formulat de S.R.L. „KIRSAN COM”, prin
prisma art. 432 alin. (1) lit. a), e), f) din Codul de procedură civilă, se deduce
dezacordul cu decizia instanței de apel, motivat, în esență, prin faptul că a
fost încheiată clauza contractuală sub condiție și respectiv survenirea
drepturilor și obligațiilor depinde de îndeplinirea acesteia, în special de un
eveniment viitor și incert de producere. Totodată, în cadrul ședinței de
judecată în instanța de recurs, reprezentantul recurentului, avocatul Oleg
Tănăse, a indicat că la semnarea actului de recepție, intimatul nu a înaintat
obiecții referitor la termenul de executare și nici la penalități. Or, chiar până
12
la sesizarea instanței de judecată, intimatul nu a consemnat niciun drept
referitor la penalitate în legătură cu executarea tardivă. Rezervarea dreptului
la penalitate nu a fost făcută la data și în timpul primirii prestației.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că
litigiul dedus judecății vizează pretenția S.R.L. „ROVET GRUP” privind
încasarea de la S.R.L. „KIRSAN COM” a penalității de întârziere în mărime
de 268 100 de euro, prin prisma pct. 6.3 din contractul de colaborare, pentru
perioada 14 septembrie 2019-18 octombrie 2021, având în vedere încălcarea
de către S.R.L. „KIRSAN COM” a termenului convenit de executare a
obligației. Or, autorizația de construire a fost primită la 13 martie 2017,
termenul de 30 de luni a expirat la 13 septembrie 2019.
La caz, într-adevăr s-a admis încălcarea termenului convenit de părți
în pct. 6. 3 din contractul de colaborare, în condițiile în care s-a convenit:
finalizarea lucrărilor de construcție, instalare și darea în exploatare a
obiectului în termen de 24 de luni plus 6 luni (în total 30 de luni) de la data
primirii autorizației de construcție, însă finalizarea în realitate s-a realizat
abia la 25 august 2021, prin semnarea actului de recepție a lucrărilor, doar
că acest aspect nu acordă dreptul reclamantului/intimat de a pretinde automat
la penalități.
În această ordine de idei, instanța de recurs reiterează că la data de
25 august 2021 de către comisia de recepție, inclusiv cu participarea
administratorului S.R.L. „ROVET GRUP”, Valentina Muratova, a fost
semnat actul de recepție nr. 2 a construcțiilor și instalațiilor aferente,
finanțate din mijloace financiare proprietate privată (Vol. I, f.d. 109). Actul
a fost înregistrat la 04 martie 2022 la I.P. „Agenția Servicii Publice”,
Serviciul cadastral teritorial Chișinău. La recepționarea obiectului,
reprezentantul S.R.L. „ROVET GRUP” nu a înaintat pretenții referitor la
termenul de executare și nu și-a rezervat dreptul de a solicita suma
eventualelor penalități aplicabile, înregistrând și dreptul de proprietate
asupra construcției, drept de care a beneficiat deplin. În actul de recepție s-a
menționat expres: obiectul - construirea unui bloc de locuințe cu încăperi
comerciale, prestări servicii cu nivelul pe vertical S+P+11E+PH, lucrările au
fost executate în baza autorizației nr. 01 din 13 martie 2017 eliberată de
Primăria mun. Chișinău (Vol. I, f.d. 109).
Or, în virtutea art. 949 alin. (3) din Codul civil, în cazul în care a
primit executarea, creditorul poate cere plata penalității numai dacă și-a
rezervat expres acest drept la primirea executării. De altfel, în cazul
penalității nesubstitutivă, acceptarea executării de către creditor, nu exclude
dreptul de a pretinde această penalitate, însă cu condiția procedurală impusă
de art. 949 alin. (3) ca creditorul să-și fi rezervat expres pretenția la penalități
cu ocazia acceptării executării obligației principale, chiar dacă aceasta a fost
făcută cu întârziere.
13
Declararea rezervei de către creditor nu este o obligație, însă este o
sarcină. Creditorul nu poate fi silit să o îndeplinească, ci el doar are interesul
propriu de a o îndeplini pentru a evita decăderea din dreptul la penalități.
Legea decade creditorul din dreptul la penalitate dacă el acceptă executarea
obligației fără a-și rezerva penalitățile. Decăderea are loc chiar dacă
creditorul omite să facă rezervă din motiv de necunoaștere a legii, deoarece
nu se cere ca creditorul să aibă intenția de a pierde dreptul la penalități.
Plata penalității de către debitor după decăderea creditorului conform
alin. (3) constituie o îmbogățire nejustificată a creditorului. Astfel, pentru
evitarea decăderii, creditorul trebuie să facă rezerva la momentul acceptării
executării, fapt ce nu există la caz. Rezervarea este o manifestare de voință
a creditorului prin care comunică debitorului faptul că, deși acceptă
executarea obligației cu întârziere, penalitățile rămân a fi datorate și nu sunt
iertate. După natura sa juridică, ea nu este un act juridic civil, ci o acțiune
asimilată actelor juridice supus recepției.
De altfel, instanța de apel dispunând încasarea penalității, a reținut că
penalitatea are un caracter compensatoriu al prejudiciului cauzat prin
neexecutarea obligației, fie executarea necorespunzătoare sau tardivă, iar din
conținutul actului de recepție nr. 2, imobilul a fost recepționat final la 25
august 2021, ceea ce denotă că S.R.L. ,,KIRSAN COM” a admis o întârziere
la darea în exploatare a imobilului, însă a ignorat faptul că S.R.L. „ROVET
GRUP” nu și-a rezervat dreptul la penalități. Or, faptul că încasarea
penalităților constituie o clauză reflectată în contractul de colaborare, nu este
suficientă în sensul dispunerii încasării clauzei penale, în lipsa rezervării
acestui drept într-un înscris la recepția bunului imobil, în condiția executării
tardive.
La caz, s-a stabilit cu certitudine că reclamantul/intimat nu și-a
rezervat expres acest drept la primirea executării, fapt recunoscut de ultimul
în instanța de recurs, și, drept urmare nu poate cere plata penalității.
Cu referire la argumentul reprezentantului intimatului adus în cadrul
ședinței publice în instanța de recurs precum că actul de recepție nu a fost
semnat de administratorul care era în funcție, nu poate fi reținut, or, însuși
intimatul a acceptat efectele juridice a acestuia și și-a înregistrat dreptul de
proprietate asupra bunului anume în baza actului menționat. Mai mult,
ultimul pe tot parcursul examinării cauzei a invocat faptul că executarea
tardivă a obligațiilor se confirmă anume prin predarea tardivă a lucrărilor
potrivit actului de recepție menționat, însă abia în ședința instanței de recurs
declarativ a indicat că nu-l recunoaște.
În circumstanțele conturate supra, în situația în care
reclamantul/intimat nu și-a rezervat dreptul la penalități, or, solicitarea
acestora s-a realizat efectiv după acceptarea lucrărilor, fiind acceptate fără
anumite rezerve și obiecții la primirea acestora, cererea de chemare în
judecată urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
14
Aici instanța de recurs consideră necesar a menționa jurisprudența
națională referitor la rezervarea dreptului creditorului în vederea solicitării
penalității la primirea tardivă a prestației, și anume, cauzele CSJ, nr. 2ra-
890/23, 2ra-171/23; 2rac-54/23; 2ra-902/23, însă se atestă o practică
divergentă la nivelul instanțelor inferioare.
În aceste condiții, Completul de judecată apreciază necesitatea
clarificării aplicării prevederilor art. 949 alin. (3) din Codul civil, având în
vedere existența unui cadru normativ clar și bine definit privind procedura
de încasare a penalităților în cazul acceptării tardive a prestațiilor, fără
rezervarea dreptului la penalități, iar prin prezenta decizie Curtea Supremă
de Justiție consacră o practică judiciară obligatorie. Se statuează că
penalitățile, în condițiile în care obligațiile au fost executate tardiv dar
acceptate de creditor fără rezerva dreptului la penalități, nu mai pot fi
încasate. În consecință, solicitările privind plata penalităților în caz de
întârziere, fapt acceptat de creditor, nu operează automat, ci doar cu condiția
ca ultimul să-și fi rezervat expres dreptul menționat concomitent cu
acceptarea.
Astfel, nu pot fi reținute criticile reclamantului/intimat S.R.L.
„ROVET GRUP” că prevederile art. 949 alin. (3) din Codul civil nu sunt
aplicabile speței, deoarece acesta interpretează eronat normele de drept și
situația de fapt, întrucât ultima a semnat și a acceptat efectele procesului
verbal de recepție a lucrărilor, a dobândit dreptul de proprietate asupra
bunului prin înregistrare în registrul bunurilor imobile, administrând și
gestionând în mod efectiv imobilele indicate în act, inclusiv înstrăinând
locuințele beneficiarilor/terților.
Prin urmare, instanțele inferioare au obligația de a respecta această
practică judiciară pentru a evita pronunțarea unor hotărâri care ar putea fi
casate din cauza aplicării eronate a legii. Respectarea acestui principiu
contribuie la asigurarea unei jurisprudențe coerente, predictibile și conforme
cu cadrul normativ național, consolidând astfel securitatea juridică și
încrederea în sistemul judiciar.
Curtea Supremă de Justiție reafirmă în mod definitiv și argumentat
că pentru ca creditorii să beneficieze de penalități nu este suficient de stabilit
că debitorul este în întârziere, dar și să determine dacă creditorul a acceptat
executarea tardivă și dacă și-a rezervat sau nu în mod expres plata
penalităților, or, conform alin. (3), dacă creditorul a primit executarea
obligației, el poate cere penalități doar dacă și-a rezervat expres acest drept
la momentul primirii plății. Aceasta înseamnă că creditorul trebuie să
menționeze în mod clar și explicit că rezervă dreptul de a pretinde penalități
în viitor, chiar dacă a primit deja executarea.
În ceea ce vizează solicitarea recurentului privind compensarea
cheltuielilor de judecată, având în vedere admiterea recursului declarat,
instanța de recurs prin prisma art. 82, art. 94 alin. (1),(3) din Codul de
15
procedură civilă, citate supra, consideră necesar a dispune încasarea din
contul intimatului în beneficiul recurentului a cheltuielilor de judecată în
mărime de 25 000 de lei, achitate cu titlu de taxă de stat la depunerea
recursului, conform ordinului de plată nr. 1384 din 17 octombrie 2023,
precum și cheltuielile de asistență juridică de 25 000 de lei, conform
ordinului de plată nr. 2206 din 29 decembrie 2022, care se consideră reale,
necesare și rezonabile. Or, instanța judecătorească obligă partea care a
pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză
cheltuielile de judecată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
în cadrul judecării cauzei civile, participanților la proces le-au fost create
condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor
procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptului la un proces
echitabil, garantat și asigurat prin art. 6§1 CEDO.
Curtea Europeană cu referire la art. 6§1 CEDO amintește că, potrivit
jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel
încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează.
Implicit, instanța de recurs a punctat doar motivele decisive pentru
soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma
jurisprudenței CtEDO (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea
Cameră), 21 ianuarie 1999, § 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2)
(Marea Cameră); 11 iulie 2017, § 84).
Coroborând circumstanțele ce preced, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție admite recursul declarat, casează integral decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri
de respingere a cererii de chemare în judecată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art.444, art. 445
alin. (1) lit. b), alin.(3) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „KIRSAN
COM”, în proces de restructurare.
Casează integral decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
și hotărârea din 25 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza
civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „ROVET GRUP” împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „KIRSAN COM” cu privire la încasarea penalității de întârziere și
compensarea cheltuielilor de judecată și pronunță o nouă hotărâre prin care:
Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „ROVET GRUP” împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „KIRSAN COM” cu privire la încasarea penalității de întârziere și
compensarea cheltuielilor de judecată.
16
Încasează din contul Societății cu Răspundere Limitată „ROVET GRUP”,
IDNO 1003600064686, în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată
„KIRSAN COM”, IDNO 1003600025092, cheltuielile de judecată cu titlu
de taxă de stat achitată în recurs în mărime de 25 000 de lei (douăzeci și cinci
mii lei) și 25 000 (douăzeci și cinci mii lei ) cu titlu de asistență juridică.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
17