2ra-890/23 — incasarea penalitatii de intirziere s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea penalitatii de intirziere s.a.
- Temei legal
- temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art.432 alin.1-4 CPC in redactia legii in vigoare pina la 01.09.2023.
2ra-890/23 — incasarea penalitatii de intirziere s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General
al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Danstar Evolution” cu
privire la încasarea penalității pentru executarea cu întârziere a lucrărilor de
reparație și reconstrucție a edificiului conform contractului de antrepriză,
împotriva deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărârea din 12
octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr.2ra-890/23
NR PIGD 2-21154636-01-2ra-27062023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în
vigoare din 01 septembrie 2023). Nu s-a stabilit încălcarea esențială sau aplicarea eronată
a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Gîrleanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai)
05 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Diana Stănilă
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 octombrie 2021, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a
depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Danstar Evolution” cu
privire la încasarea penalității pentru executarea cu întârziere a lucrărilor de
reparație și reconstrucție a edificiului conform contractului de antrepriză.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 15 octombrie 2019
între IGP în calitate de beneficiar și SRL „Danstar Evolution” în calitate de
antreprenor a fost semnat contractul de antrepriză nr.XXX privind achiziția prin
licitație deschisă.
Potrivit obiectului contractului, antreprenorul s-a obligat să
execute lucrări de reparație și reconstrucție a edificiului amplasat pe str.
XXXXX, și anume, lucrări de construcții complete sau parțiale și lucrări publice
în conformitate cu prevederile proiectului tehnic, cu detaliile de executare,
precum și a normativelor, standardelor și prescripțiilor tehnice în vigoare.
Potrivit pct.2, subpct 2.1 al contractului, durata de executare a
lucrărilor contractate este de 90 de zile calendaristice după primirea ordinului
de începere a executării și asigurării lucrului ritmic de către beneficiar-
ordonatorul de credite.
Reclamantul a reținut că SRL „Danstar Evolution” a executat cu
întârziere contractul nr. XXX din 15 octombrie 2019, dovadă constituind
certificatul nr.XXXXX din 27 septembrie 2021 eliberat de Direcția finanțe a
IGP, anexat la somația nr.XXXXX din 29 septembrie 2021 expediată în adresa
agentului economic.
Conform pct.10.9 din contractul de antrepriză, dacă întârzierea în
execuția lucrărilor este culpa uneia din părți a contractului, partea culpabilă va
plăti celeilalte părți penalizări și/sau despăgubiri în mărime de 0,1% din
valoarea lucrărilor, neexecutate/neonorate pentru fiecare zi de întârziere.
Potrivit pct.2.1 din contract, durata de executare a lucrărilor
contractate este de 90 de zile calendaristice după primirea ordinului de începere
a execuției.
1
Având în vedere că SRL „Danstar Evolution” nu a executat
obligația conform contractului de antrepriză, IGP a încercat soluționarea
litigiului pe cale extrajudiciară, expediind somația nr.XXXXX din 29 septembrie
2021, prin care pârâtului i s-a solicitat restituirea benevolă și imediată a
penalității ca rezultat al executării cu întârziere a contractului în sumă de 167
837,26 de lei, fapt ce se confirmă prin certificatul privind calculul penalității ca
rezultat al executării cu întârziere a contractului nr.XXXXX din 27 septembrie
Somația nr.XXXXX din 29 septembrie 2021 a fost remisă la adresa
agentului economic și recepționată de către acesta la 10 iunie 2021, fapt ce se
confirmă prin avizul poștal de recepție.
În vederea elucidării unor circumstanțe, IGP a înaintat demersul
nr.XXXXX către grupul de lucru pe achiziții al IGP pentru verificarea
circumstanțelor invocate în răspunsul la somația IGP a SRL „Danstar
Evolution”.
Prin procesul-verbal nr. XXX al ședinței grupului de lucru pentru
achiziții al IGP s-a decis urmărirea penalităților de la SRL „Danstar Evolution”,
însă până în prezent pârâta nu și-a onorat obligațiunea și nu a motivat refuzul.
Cu trimitere la art.992 alin.(1)-(2), art.774 alin.(1), art.776, art.10
alin.(1) din Codul civil, reclamantul a rezumat că SRL „Danstar Evolution” nu
și-a executat obligațiile pecuniare asumate prin contractul de antrepriză nr. XXX
din 15 octombrie 2019.
De asemenea, reclamantul a notat că conform procesului-verbal
nr. XXX al ședinței grupului de lucru pentru achiziții al IGP din 21 august 2021
s-a stabilit că circumstanțele care au dus la depășirea termenului au fost
generate de către beneficiar și nu au depins de către antreprenor.
Totodată, s-a constatat că antreprenorul nu a solicitat prelungirea
termenului de execuție și nu a informat beneficiarul despre sistarea lucrărilor
pe perioada stării epidemiologice create de combaterea virusului COVID-19.
Prin Raportul nr.XXXXX din 24 noiembrie 2020 înaintat și semnat
de inspectorul principal XXXXX coordonat cu șeful Direcției logistice,
comisarul șef XXXXX, s-a stabilit că antreprenorul SRL „Danstar Evolution”
întârzie cu finisarea lucrărilor de reparație cu aproximativ 11 luni calendaristice
de la data expirării termenului de executare a lucrărilor edificiului situat pe str.
XXXXX.
În susținerea concluziei respective se atestă și răspunsurile
nr.XXXXX din 19 ianuarie 2021 și nr.XXXXX din 27 septembrie 2021 adresate
Direcției finanțe împreună cu copiile autentificate ale facturilor fiscale și a
răspunsului Direcției logistice cu nr.XXXXX din 29 septembrie 2021 de
recepționare a lucrărilor prestate de către SRL „Danstar Evolution”
materializate prin procesele-verbale semnate de părți.
2
Cu referire la art.858 alin.(1) și (2), art.774-776 din Codul civil și
art.10 alin.(1) și art.12 alin.(1) din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea
Poliției și statutul polițistului, Inspectoratul General al Poliției a solicitat
admiterea acțiunii și încasarea din contul SRL „Danstar Evolution” în
beneficiul său a sumei de 167837,26 de lei cu titlu de penalitate pentru
executare cu întârziere a contractului de antrepriză.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru acțiunea Inspectoratului General al Poliției a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prima instanță a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul
că la 15 octombrie 2019, între Inspectoratul General al Poliției și SRL „Danstar
Evolution” a fost încheiat contractul de antrepriză nr.105.
Prima instanță a stabilit că potrivit pct.2.1 din contract, durata de
execuție a lucrărilor contractate este de 90 zile calendaristice după primirea
ordinului de începere a execuției și asigurării lucrului ritmic de către beneficiar
– ordonatorul de credite. Din prevederile pct.2.5 din contract, antreprenorul va
notifica beneficiarul că sunt îndeplinite condițiile de recepție, solicitând
convocarea comisiei. În baza acestei notificări, beneficiarul va convoca comisia
de recepție pentru terminarea lucrărilor. Reieșind din prevederile pct.3.3 din
contract, beneficiarul va verifica procesele verbale de recepție a lucrărilor
executate în termen de 20 zile calendaristice de la primirea acestora de la
antreprenor. Iar potrivit pct.3.6, lucrările nu vor fi considerate finalizate până
căind procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu va fi semnat de
comisia de recepție, care confirmă că lucrările au fost executate conform
contractului. Iar, conform pct.10.9 al contractului de antrepriză, părțile au
convenit că dacă întârzierea în execuția lucrărilor este din culpa uneia dintre
părți a contractului, partea culpabilă va plăti celeilalte părți penalizări și/sau
despăgubiri în cuantum de 0,1% din valoarea lucrărilor rest de
executat/neonorate pentru fiecare zi de întârziere. Penalizarea devine operantă
în momentul în care partea inculpă a intrat în întârziere.
Instanța de fond a reținut că în raportul din 21.04.2021, întocmit
de șeful SCDI a DL a IGP, inspector principal XXXXX, s-a adus la cunoștință
Președintelui grupului de lucru pentru achiziții al IGP că în urma executării
lucrărilor de reparație a edificiului din str. XXXXX al INI al IGP, conform
contractului nr. XXX din 15.10.2019, antreprenor SRL „Danstar Evolution”, au
fost calculate penalități pentru depășirea termenului de executare a lucrărilor în
sumă de 36 634,21 lei. SCDI a examinat solicitările parvenite din partea
3
antreprenorului privind motivele invocate care au cauzat depășirea termenului
de execuție și comunică că circumstanțele apărute nu puteau fi prevăzute de
ambele părți contractante. Suplimentar, au fost prezentate motivele invocate de
către antreprenor, după cum urmează: lucrări neprevăzute fără de care nu este
posibilă finisarea integral a obiectivului; situația epidemiologică create de
virusul Covid-19. Reieșind din cele expuse, SCDI consideră că depășirea
termenului de execuție a lucrărilor nu a fost generat de acțiunile antreprenorului
și propune ca acesta să fie exonerate de penalitățile calculate (f.d.39).
Prima instanță a dedus că prin raportul nominalizat supra însuși
reprezentantul Inspectoratului General de Poliție a menționat că circumstanțele
apărute nu puteau fi prevăzute de ambele părți contractante, fiind apariția
lucrărilor neprevăzute și intervenirea situației epidemiologice create de virusul
Covid-19, precum și depășirea termenului de execuție a lucrărilor nu a fost
generate de către acțiunile antreprenorului și a fost propus ca acesta să fie
exonerate de penalitățile calculate.
Pe lângă acestea, au fost prezentate două procese-verbale din anul
2020 privind recepția lucrărilor executate, care au fost semnate și ștampilate
atât de antreprenorul SRL „Danstar Evolution”, cât și de investitorul
Inspectoratul General de Poliție (f.d.46-54), fără înaintarea obiecțiilor și
anumitor rezerve, ca pe viitor să fie solicitată plata penalității, drept care
urmează a fi rezervat expres la primirea executării, în virtutea prevederilor
art.949 alin.(3) din Codul civil.
Pe final, instanța de fond a concluzionat că, la caz, se atestă că
antreprenorul a executat integral lucrările contractuale, iar beneficiarul le-a
recepționat fără a înainta pretenții referitor la termenul de executare și totodată
le-a achitat integral, fără a-și rezerva dreptul de a solicita suma eventualelor
penalități aplicabile, semnând și ștampilând procesele-verbale de recepție a
lucrărilor executate.
Având în vedere că reclamantul Inspectoratul General al Poliției a
înaintat cererea de chemare în judecată privind încasarea penalității efectiv
după executarea prestației din partea SRL „Danstar Evolution”, prestații care
au fost acceptate de către IGP, fără rezerve și obiecții la momentul când a primit
executarea, prima instanță a apreciat acțiunea ca fiind neîntemeiată, or, în speță
nu se atestă temeiuri de încasare din contul pârâtei a penalității pentru
executarea cu întârziere a lucrărilor de reparație și reconstrucție a edificiului
conform contractului de antrepriză.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
4
La 24 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice,
Inspectoratul General al Poliției a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe, iar la 14 februarie 2023, întru executarea încheierii din 31 ianuarie
2023 a Curții de Apel Chișinău, a prezentat motivarea apelului, solicitând
casarea hotărârii din 12 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției și menținută
hotărârea din 12 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Instanța de apel a considerat întemeiată și legală hotărârea primei
instanțe, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și
nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,
călăuzindu-se de lege.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 iunie 2023, Inspectoratul General al Poliției a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia
casarea deciziei din 16 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii
din 12 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea
unei hotărâri noi de admitere a acțiunii sale.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
În susținerea recursului Inspectoratul General al Poliției a
invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel, emisă cu aprecierea arbitrară a
probelor din dosar.
Intimata „Danstar Evolution” nu și-a executat obligațiile
pecuniare asumate prin contractul de antrepriză nr.XXXXX din 23 aprilie 2019
care a fost modificat ulterior prin Acordul adițional nr.XXXXX din 29
decembrie 2020 în partea ce ține de modificarea subpunctului 14.5 din pct.14
al contractului potrivit căruia prezentul contract se consideră încheiat la data
semnării și intrării în vigoare după înregistrarea lui, după caz, de către
Trezorăria de stat sau de către una din trezoreriile teritoriale ale Ministerului
Finețelor și Acordul adițional nr.XXXXX din 04 aprilie 2021 se aplică
modificări în majorarea sumei contractului cu 127534, 87 de lei, inclusiv TVA
ceea ce constituie 8,12% din valoarea totală a contractului, pct.4 subpct.4.1
5
din contractul nr.XXXXX din 23 aprilie 2019 privind executarea lucrărilor de
reparație și reconstrucție a obiectivului.
De asemenea, a reținut că atât prima instanță, cât și instanța de
apel eronat au stabilit că circumstanțele care au dus la depășirea termenului
au fost generate de beneficiar și nu a depins de antreprenor, precum și
instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că antreprenorul nu a solicitat
prelungirea termenului de execuție și nu a informa beneficiarul despre sistarea
lucrărilor din careva motive.
Potrivit pct.10.2 din contract, pentru livrarea cu întârziere a
bunurilor, vânzătorul poartă răspundere materială în valoare de 0,1% din suma
bunurilor nelivrate pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 5% din
suma totală a prezentului contract.
În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432
alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare
01.09.2023), invocând încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor
de drept material sau a normelor de drept procedural, în special interpretarea
eronată a legii și aprecierea arbitrară a probelor.
La 27 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
SRL „Danstar Evolution” copia recursului declarat de Inspectoratul General
al Poliției, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței (f.d.155).
La 21 iulie 2023, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Danstar
Evolution” a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul
declarat de Inspectoratul General al Poliției, invocând că temeiurile recursului
nu se încadrează în prevederile prevăzute la art.432 CPC.
De asemenea, intimata a menționat că la momentul recepționării
lucrărilor executate, recurentul nu a înaintat obiecții sau pretenții referitor la
termenul de executare, achitând integral costul lucrărilor efectuate, fără să-și
rezerve pe viitor dreptul de a solicita eventualele penalități, semnând
procesele-verbale de recepție a lucrărilor executate, respectiv IGP a fost
decăzut de dreptul de a mai solicita penalitățile pretinse în prezenta acțiune.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
În conformitate cu art.434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură
civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
6
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 07 iunie 2023 de către Inspectoratul General
al Poliției a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31
iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material
sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă (în redacția
legii în vigoare la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
În conformitate cu art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură
civilă:
7
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat decizia la 16 martie 2023, în ședință publică.
Din actele cauzei rezultă că copia deciziei motivate a instanței de
apel a fost notificată la adresa electronică a Inspectoratului General al Poliției
la 29 aprilie 2023, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.142).
Astfel, recursul declarat la 07 iunie 2023 de către Inspectoratul
General al Poliției, se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal
prevăzut de art.434 CPC.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate
în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii
de recurs).
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în
redacția legii în vigoare la data depunerii recursului (07 iunie 2023).
Din analiza recursului rezultă că Inspectoratul General al Poliției
a invocat drept temei de admisibilitate a recursului prevederile art.432
alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare
01.09.2023), invocând încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor
de drept material sau a normelor de drept procedural, în special a evidențiat
interpretarea eronată a legii și aprecierea arbitrară a probelor de către instanța
judecătorească.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că
recurentul Inspectoratul General al Poliției a făcut trimitere la temeiurile de
drept prevăzute la art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului (07 iunie 2023), nu a stabilit că instanța
de apel a încălcat esențial sau a aplicat eronat normele de drept material sau a
normelor de drept procedural, precum și că ar fi apreciat arbitrar probele
administrate la dosar.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în
temeiurile prevăzute art.432 alin.(2)-(4) CPC, respectiv nu constituie temei de
8
casare a deciziei contestate, or, motivele recursului reprezintă de fapt
dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, care a emis decizia
contestată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și
nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,
călăuzindu-se de lege.
Dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel și relatarea
situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul de procedură civilă, are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII al
Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere
a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
din oficiu existența altor circumstanțe expuse în art.432 CPC, în redacția legii
în vigoare la data depunerii recursului (07 iunie 2023), nu le-a stabilit.
Reieșind din prevederile art.432 alin.(4) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect
procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod
arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor
stabilite în art.130 din Codul de procedură civilă.
Analizând temeiurile recursului declarat prin prisma art.432
alin.(4) CPC (în redacția legii în vigoare la situația din 07 iunie 2023) în raport
cu lucrările dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu
a constatat că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p.230). Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință
de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.45).
Completul de judecată reține că recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
În speță, recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției
conține obiecții de fapt și de drept care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile
9
care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 CEDO (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr.212-A).
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei
în apel în modul în care este garantat de art.6§1 CEDO.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de către Inspectoratul General al
Poliției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2)-(4) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (07 iunie
2023) și drept urmare se consideră inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art.431 alin.(1) și (2),
art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul General al
Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10