2ra-833/23 — constatarea incalcarii dreptului la un proces echitabil de a nu fi tras eronat la raspundere contraventionala, repararea prejudiciului material si moral

2ra-833/23 — constatarea incalcarii dreptului la un proces echitabil de a nu fi tras eronat la raspundere contraventionala, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Inspectoratul General

al Poliției și Inspectoratul de Poliție Fălești,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vitalie Malai

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și

Inspectoratului de Poliție Fălești, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova și agentul constatator Semion Zgurean, cu privire la

constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil de a nu fi tras eronat la

răspundere contravențională, prezumția nevinovăției prin tragerea la răspundere

contravențională și aplicarea ilegală a sancțiunii administrative și încasarea

prejudiciului material și moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2023

(Dosarul nr. 2ra-833/23

2-21058719-01-2ra-13062023)

Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin. (2), lit. a), b), c) și d) din

Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), or, instanța de apel a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod corect legea, a cercetat toate

probele administrate, apreciindu-le corespunzător.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Russu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cotruță, I. Țurcan, L. Pruteanu)

01 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Inspectoratul General

al Poliției și Inspectoratul de Poliție Fălești,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al

Poliție, cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil de a nu

fi tras eronat la răspundere contravențională, prezumția nevinovăției prin tragerea

la răspundere contravențională și aplicarea ilegală a sancțiunii administrative și

încasarea prejudiciului material și moral.

10 februarie 2020, ora 09:10, șeful Sectorului de Poliție nr. 2 (Glinjeni) al

Inspectoratului de Poliție Fălești, comisar Iurie Solomud, a aprobat ilegal raportul

privind înregistrarea contravenției, astfel a impus ilegal agentul constatator al

IP Fălești, Semion Zgurean să întocmească în privința sa la 03 martie 2020, ora

11:35, procesul-verbal cu privire la contravenție, seria MAI 04981783, prin

prisma art. 342 al Codului contravențional.

Bălți, sediul Fălești, procesul contravențional menționat a fost încetat, din motivul

lipsei faptului contravenției. Iar, prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de

Apel Bălți, s-a respins recursul declarat de agentul constatator, hotărârea instanței

de fond fiind menținută fără modificări.

șefului superior au fost declarate ilegale, fapt pentru care urmează a fi aplicate

prevederile art. 53 al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea

poliției și statutul polițistului. Or, prin întocmirea procesului-verbal declarat nul,

i-a fost cauzată o daună materială în mărime de 2993,67 lei, ce reprezintă costul

combustibilului pentru deplasările în teritoriu întru darea explicațiilor la IP

Fălești, contestarea, participarea la ședințele judiciare, care au avut loc de mai

multe ori la Judecătoria Bălți, sediul Fălești și Curtea de Apel Bălți. Precum și o

daună morală pe care o estimează la suma de 10 000 lei, ce rezultă din sentimente

de frustrare cauzate de caracterul ilegal al acțiunilor colaboratorilor de Poliție,

comise vădit contrar legislației, suferințe continue din cauza ilegalităților comise

în privința sa, prin adoptarea unei decizii de sancționare ilegală, acțiuni ce

demonstrează ignorarea intenționată a legislației în vigoare, anxietate cauzată de

incertitudinea creată de angajații IP Fălești.

2020, a înaintat somație de plată. La care, Inspectoratul de Poliție Fălești, prin

răspunsul nr. M-165 din 10 decembrie 2020, i-a comunicat că, în rezultatul

2

examinării controlului de serviciu, s-au constatat abateri de la legislație în

acțiunile angajaților menționați, însă, nu pot fi aplicate sancțiuni disciplinare,

deoarece a expirat termenul de aplicare a acestora, prevăzut la art. 209 alin.(2)

din Codul muncii și pct. 61 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017.

Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul

polițistului și făcând trimitere la prevederile art.6§2, art.13 CEDO, art. 53 alin. (2)

al Constituției Republicii Moldova, art.9 alin. (1) din Codul civil, art.3 din Legea

nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, art.384 alin. (2) lit. u), alin. (31) și art. 400 alin. (2) ale

Codului contravențional, Vitalie Malai a susținut că i-a fost încălcat dreptul

fundamental de a nu fi tras la răspundere contravențională (penală), contrar

prevederilor legislației în vigoare, prezumția nevinovăției, încălcare ce cade sub

incidența art. 6 § 1 CEDO.

instanțele judecătorești naționale ar putea să acorde satisfacție morală la

constatarea violării drepturilor și libertăților fundamentale și anume pentru

violarea art. 6 CEDO -1000 -7000 euro, echivalentul în lei moldovenești.

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, este un remediu intern instituit pentru

repararea eventualelor prejudicii cauzate prin lezarea dreptului garantat de art. 6

echivalarea faptelor contravenționale cu faptele penale și de a aplica Legea

nominalizată, fără anumite diferențieri.

soluționarea cauzei contravenționale în sensul Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, este

necesară constatarea acțiunilor acesteia ca fiind nelegitime.

Judecătoriei Bălți, sediul Fălești și decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel

Bălți, s-a constatat ignorarea prevederilor legale de către agentul constatator la

întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și emiterea unei decizii

ilegale de sancționare în privința sa, care în sensul legii nu pot fi calificate decât

ca acțiuni ale agentului constatator ce contravin normelor legale, ce au dus la

încălcarea principiului general.

25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, reclamantul a susținut că, anularea actelor privind tragerea la

răspundere contravențională și sancționarea persoanei este o consecință a

3

constatării, în esență a acțiunilor incorecte ale agentului constatator, fiind o

condiție respectată în sensul antrenării răspunderii autorității competente.

14, 58 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și

statutul polițistului, art. 384 din Codul contravențional, art. 6§1, §2 CEDO, art.

21, 53 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 9, 2005 ale Codului civil,

Vitalie Malai a solicitat:

- constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil de a nu fi tras eronat la răspundere

contravențională, a prezumției nevinovăției, prin tragerea la răspundere

contravențională și aplicarea ilegală a sancțiunii administrative;

- încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei;

- compensarea cheltuielilor și costurilor pentru participarea în instanța de judecată în

cadrul examinării contestațiilor asupra actelor declarate ilegale în mărime de 2993,67

lei.

participanților la proces, în care a indicat în calitate de pârâți pe Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne (f.d.54, Vol. I).

sediul Centru, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova (f.d.86-87, Vol. I).

Chișinău, sediul Centru, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu

agentul constatator, Ofițerul Superior al Sectorului nr.2 al Inspectoratului de

Poliție Fălești Semion Zgurean (f.d.100-101, Vol. I).

Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea depusă de Vitalie Malai privind

atragerea în proces în calitate de pârât a Inspectoratului de Poliție Fălești (f.d.99,

102, Vol. I).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către

Vitalie Malai (f.d. 160, 163-178, Vol. I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

din 06 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

cererii sale de chemare în judecată (f.d.162, Vol. I).

hotărârii din 06 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a

solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere

a cererii sale de chemare în judecată în sensul formulat, cu încasarea din contul

pârâților a prejudiciului material în sumă de 2993.67 lei și moral în mărime de 10

000 de lei (f.d.187-188, Vol. I).

4

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Vitalie Malai.

S-a casat integral hotărârea din 06 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care s-a admis parțial cererea de

chemare în judecată înaintată de către Vitalie Malai împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliției,

Inspectoratului de Poliție Fălești, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, agentul constatator Semion Zgurean, cu privire la

constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil de a nu fi tras eronat la

răspundere contravențională, prezumția nevinovăției prin tragerea la răspundere

contravențională și aplicarea ilegală a sancțiunii administrative, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor și costurilor pentru participare în instanța de

judecată în cadrul examinării contestațiilor asupra actelor declarate ilegale.

S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui

Vitalie Malai suma de 3500 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate (f.d.235-249, Vol.I).

19, 2007 alin. (1) lit. a)-c) din Codul civil, art. 384 alin. (2) lit. u), alin. (31) din

Codul contravențional, precum și prevederile art. 3 alin. (1) lit. a), art. 6 ale Legii

nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, și reieșind din materialele cauzei, precum și argumentele

participanților la proces, a conchis asupra dreptului reclamantului de a solicita

repararea prejudiciului. Or, persoana în a cărei privință a fost pornit proces

contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul

cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate

contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

repararea prejudiciului cauzat reclamantului, care a fost vizat contravențional.

Malai de a-și valorifica dreptul său la acțiune în temeiul Legii nr. 1545-XIII din

25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, precum și în baza art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional.

alin. (1), art. 2037 alin. (1) ale Codului civil, instanța de apel a notat că întocmirea

nejustificată în privința reclamantului Vitalie Malai a procesului-verbal cu privire

la contravenție, proces care ulterior a fost încetat, prin hotărârea instanței de

judecată, este imputabilă agentului constatator din cadrul Inspectoratului General

al Poliției, respectiv intervine aplicabilitatea cadrului legal indicat supra, din care

rezultă că persoana care a acționat ilicit față de altă persoană este obligată să

repare prejudiciul cauzat.

prejudiciului moral, instanța ierarhic inferioară a relevat că, deși cerința respectivă

5

este întemeiată, suma de 10 000 lei, solicitată cu titlu de prejudiciu moral, este

excesivă și disproporționată în raport cu criteriile reținute și principiul echității.

prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate, statutul social al persoanei, instanța de apel a conchis că suma

prejudiciului moral în cuantum de 3500 lei, constituie o compensație ce ar aduce

o satisfacție echitabilă apelantului Vitalie Malai, urmând a fi dispusă spre încasare

din contul Inspectoratului General al Poliției.

contravențional, fiind ulterior încetat prin hotărârea instanței de judecată,

respectiv suma de 3500 lei este în corespundere cu principiul compensării

echitabile, reprezentând o despăgubire care nu constituie venituri nejustificate

pentru persoana lezată și nici sume excesive pentru autorul daunei.

încasarea cheltuielilor suportate în legătură cu participarea la examinarea cauzei

contravenționale în care a fost vizat, și anume suma de 2993,67 lei. Or, acesta nu

a probat legătura cauzală dintre cheltuielile suportate și cauza contravențională în

care a fost implicat, întrucât înscrisurile prezentate (bonurile de plată) nu confirmă

cu certitudine faptul că cheltuielile respective au fost în corelație cu deplasările

sale în instanța de judecată.

nu a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și

elucidat pe deplin toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea

cauzei și incorect a aplicat normele de drept material și procedural, adoptând o

hotărâre neîntemeiată, motiv din care a admis apelul declarat de Vitalie Malai, a

casat hotărârea din 06 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a

pronunțat o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Afacerilor Interne a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 21 martie 2023

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei

instanței de apel (f.d.5-9, Vol.II).

cerere de recurs împotriva deciziei din 21 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel (f.d.14-18,

Vol.II).

ARGUMENTELE RECURSULUI

drept invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 21 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, deoarece în opinia lor la emiterea acesteia instanța ierarhic inferioară a

aplicat eronat normele de drept tipice speței, a constatat temeinicia pretențiilor

înaintate de către Vitalie Malai, fără expunerea unor concluzii plauzibile și certe

6

ce au determinat emiterea unei astfel de soluții, motiv pentru care este pasibilă de

a fi casată în temeiul art.432 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

legea care nu trebuia să fie aplicată și anume prevederile art.2007 din Codul civil

și prevederile art.3 și 6 ale Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

agentului constatator, deoarece din conținutul hotărarii Judecătoriei Bălți, sediul

Fălești, prin care a fost încetat procesul contravențional în privința lui Vitalie

Malai, nu rezultă anumite acțiuni ilicite ale agentului constatator la intocmirea

procesului-verbal cu privire la contravenție. Or, concluziile despre vinovăție nu

pot fi întemeiate pe presupuneri, iar la prezenta cauză nu a fost prezentată nicio

hotărâre, care să constate nulitatea procesului-verbal cu privire la contavenție, sau

ilegalitatea acțiunilor agentului constatator.

de administrare și de conservare a probelor, de retribuire a apărătorului, alte

cheltuieli aferente procesului contravențional se suportă de contravenient, dacă a

fost aplicată o sancțiune contravențională, în modul stabilit de legislație.

Interne și Inspectoratul de Poliție Fălești al IGP al MAI au invocat că Curtea de

Apel Chișinău i-a obligat să-i achite lui Vitalie Malai suma de 3500 lei cu titlu de

prejudiciu moral, care constituie o îmbogățire fără justă cauză a acestuia pe seama

Inspectoratului General al Poliției.

recuperarea prejudiciului a fost pusă pe seama Inspectoratului General al Poliției,

fără a fi motivat în niciun fel, or, autoritatea publică, care a întocmit procesul-

verbal cu privire la contravenție, prin care a fost propusă sancționarea lui Vitalie

Malai este Inspectoratul de Poliție Fălești a IGP a MAI, fapt cosemnat și în

procesul-verbal nominalizat, care are personalitate juridică.

eronat legea și a inversat nejustificat sarcina probațiunii, eroare judiciară, care nu

poate fi corectată decât prin casarea deciziei contestate, iar prima instanță corect

a aplicat normele de drept, deoarece nu s-au constatat motive, ce i-ar acorda lui

Vitalie Malai posibilitatea de a-și valorifica dreptul său la acțiune.

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție

Fălești a IGP a MAI au invocat practica judiciară expusă în deciziile Curții

Supreme de Justiție nr. 2ra-513/21 și nr. 2ra-349/20.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

depus referință asupra recursurilor declarate de Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție Fălești a IGP a MAI,

prin care a solicitat admiterea recursurilor și casarea deciziei instanței de apel, ce

face obiectul prezentelor recursuri.

7

declararea inadmisibilă a recursurilor declarate de Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție Fălești al IGP al MAI.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

septembrie 2023):

„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procesual.”

până la 01 septembrie 2023):

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească: a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.”

septembrie 2023):

„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu

au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f)

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

septembrie 2023):

„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

8

ASPECTE DE PROCEDURĂ

alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține că decizia Curții

de Apel Chișinău a fost pronunțată la 21 martie 2023 și expediată în adresa

participaților la proces, prin e-mail la data de 13 mai 2023, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.250, Vol. I).

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție Fălești al IGP

al MAI, la 24 mai 2023, respectiv 29 mai 2023, se consideră în termen.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție Fălești al IGP al MAI,

au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestora.

Supreme de Justiție atestă că, recursurile declarate de Inspectoratul General al

Poliției și Inspectoratul de Poliție Fălești nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

reținând că recurenții au făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de 432 alin.(2)

lit. a), b), c) și d) – neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată; aplicarea unei legi

care nu trebuia să fie aplicată; interpretarea în mod eronat a legii, precum și

aplicarea în mod eronat a analogiei legii sau analogiei dreptului, nu a stabilit că

normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele

respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau

invers.

oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la 23 martie 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un

judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data

și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale, nu a stabilit.

judecătorești ale Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-513/21 și nr. 2ra-349/20,

invocate de recurenți cu titlu de practică judiciară sunt distincte de prezentul

litigiu, în partea circumstanțelor, temeiurilor de fapt și de drept aplicabile,

9

respectiv nu pot fi reținute drept cauze similare în scopul emiterii unei soluții

identice.

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri.

menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja

au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere

corespunzătoare.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a

normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Justiție apreciază recursurile declarate de către Inspectoratul General al Poliției și

Inspectoratul de Poliție Fălești ca fiind inadmisibile.

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin.

(1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de Inspectoratul General al

Poliției și Inspectoratul de Poliție Fălești împotriva deciziei din 21 martie 2023 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

10