2ra-1219/23 — restituirea amenzii contraventionale, repararea prejudiciului material si moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contraventională, precum si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1219/23 — restituirea amenzii contraventionale, repararea prejudiciului material si moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere contraventională, precum si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de către Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de Ana

Chiruța și admiterea recursului declarat de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, reprezentat de Vadim Bejan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Alexei Muntean împotriva Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și Inspectoratului de Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la restituirea

amenzii contravenționale, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

tragerea ilegală la răspundere contravențională, precum și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1219/23

nr. PIGD 2-21072281-01-2ra-30082023)

Instanța de apel a interpretat și aplicat în mod eronat legea, iar drept consecință nu a stabilit

subiectul împotriva căruia poate fi înaintată pretenția cu privire la restituirea amenzii

contravenționale.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. V. Gîrleanu

Curtea de Apel Chișinău – jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi

08 octombrie 2025

Textul corespunde originalul

Examinând în lipsa părților recursurile declarate de Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

reprezentat de Ana Chiruța și de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, reprezentat de Vadim Bejan,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus prin intermediul oficiului poștal cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului de Poliție

Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la restituirea amenzii contravenționale, repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere

contravențională, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I, f.d. 3-10,

52).

iulie 2018, agentul constatator al Inspectoratului de Politie Strășeni, Gheorghe

Vornicescu, a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria/nr. MAI

04366429 pe numele reclamantului Alexei Muntean, în baza art. 242 alin. (1) din

Codul contravențional, pentru faptul că, la 28 iunie 2018, în jurul orei 11:00, pe

traseul R-l km 28, acesta nu ar fi cedat trecerea automobilului care avea prioritate pe

segmentul de drum dat, fapt ce a dus la producerea unui accident rutier, fiind-i

aplicată în baza acestui articol o sancțiune contravențională sub formă de amendă în

mărime de 18 u.c., ceea ce constituie 900 MDL și 5 puncte de penalizare.

nr. 33096625 din 03 iulie 2018, a achitat, chiar în ziua întocmirii procesului

contravențional și a deciziei de aplicare a sancțiunii, amenda contravențională în

mărime de 450 MDL, beneficiind de dreptul 50% din mărimea amenzii în cazul

achitării acesteia în termen de 3 zile lucrătoare.

1

privire la contravenție seria/nr. MAI 04366429 din 03 iulie 2018 și decizia de

aplicare a sancțiunii, în condițiile art. 448 din Codul contravențional.

Strășeni, sediul Central, s-a admis contestația lui Alexei Muntean și s-a anulat

decizia de sancționare din 03 iulie 2018, cu încetarea procesului contravențional din

motivul lipsei faptului contravenției.

Chișinău s-a admis recursul declarat de victima Ion Gheorghiev, s-a casat în

totalitate hotărârea nr. 5R59/2018 din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare, în instanța de fond.

sediul Central, s-a admisă contestați și s-a anulat procesul-verbal cu privire la

contravenție și decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale din 03 iulie 2018 din

motivul lipsei faptului contravenției, cu încetarea procesului contravențional.

nr. 1545/1998, statul, în persoana Ministerului Justiției al Republicii Moldova

urmează să-i restituie amenda contravențională în sumă de 450 MDL achitată la 03

iulie 2018, ce constituie 50 % din amenda stabilită de către agentul constatator.

urmează să-i repare prejudiciul material compus din sumele achitate de către acesta

pentru asistența juridică și expertiză, suportate în cadrul procesului contravențional.

Or, în vederea demonstrării nevinovăției sale, în cadrul procesului contravențional,

a fost nevoit să apeleze la serviciul avocat și ale unui centru de expertize, pentru a

stabili cine este persoana vinovată de comiterea accidentului rutier.

MDL urmează a fi reparat în temeiul art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1545/1998,

de către organul din care face parte agentul constatator care a întocmit neîntemeiat

procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare, adică de din

contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și Inspectoratului de Poliție Strășeni al Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

motivul chemării sistematice la organele de poliție și în instanța de judecată, fapt ce

i-a provocat suferințe sufletești, exprimate prin stare de stres, frică, disconfort și

2

neîncredere în justiție, iar starea de sănătate s-a înrăutățit substanțial, având nevoie

de tratamente medicale de lungă durată.

MDL i-ar putea aduce o satisfacție echitabilă și atenua suferințele fizice și psihice

suportate în cadrul procesului penal.

încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul său a sumei de 450 MDL, în contul restituirii

amenzii contravenționale achitate la 03 iulie 2018; încasarea, în mod solidar, din

contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și Inspectoratului de Poliție Strășeni al Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul său

a sumei de 16 300 MDL, cu titlu de repararea a prejudiciului material cauzat prin

tragerea ilegală la răspunderea contravențională și a sumei de 100 000 MDL, cu titlu

de satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat prin tragerea ilegală la

răspunderea contravențională; încasarea, în mod solidar, din contul bugetului de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și al

Inspectoratului de Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul său a sumei de

5 000 MDL cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată suportate în prezenta

speță.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins acțiunea lui Alexei Muntean, ca neîntemeiată (vol. I, f.d. 126, 134-144).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Dogotari, a depus prin intermediul poștei electronice cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, (vol. I,

f.d. 130, 131-132), iar la 04 mai 2022 a depus cererea de apel motivată (vol. I,

f.d. 153, 154-158 recto-verso).

3

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Alexei Muntean și s-a menținut hotărârea din 03 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 208, 209-220).

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

recursul declarat de Alexei Muntean și s-a casat integral decizia din 23 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată (vol. II, f.d. 49-63).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE

declarat de Alexei Muntean, s-a casat hotărârea din 03 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial

acțiunea lui Alexei Muntean.

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Alexei Muntean suma de 450 MDL,

cu titlu de amendă achitată.

Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexei Muntean suma de 2 000 MDL

cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere

contravențională, suma de 5 000 MDL cu titlu de compensare a cheltuielilor de

asistență juridică suportate în cauza contravențională, suma de 6 300 MDL cu titlu

de compensare a cheltuielilor de efectuare a expertizei în cauza contravențională și

suma de 3 000 MDL cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică în

cadrul procesului, în total suma de 16 300 MDL.

(vol. II, f.d. 75-76, 77-93).

a conchis netemeinicia integrală a pretențiilor lui Alexei Muntean. Or, prin prisma

art. 45 alin. (1)-(2) și art. 384 alin. (2) lit. u) și alin. (31) din Codul contravențional

coroborate cu art. 7 lit. d) din Legea nr. 1545/1998, Alexei Muntean are dreptul de

a pretinde restituirea amenzii contravenționale, deoarece actele cauzei confirmă că

la 03 iulie 2018 acesta a achitat 50% din cuantum amenzii contravenționale stabilite

4

de către agentul constatator prin procesul-verbal cu privire la contravenție, ceea ce

constituie suma de 450 MDL. Iar, ulterior, instanța de judecată a anulat procesul-

verbal cu privire la contravenție și decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale

din lipsa faptului contravenției.

instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, reclamantului urmează să-i fie restituită amenda din bugetul de

stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

privire la contravenție și a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale din lipsa

faptului contravenției, cu încetarea procesului contravențional, constituie act de

reabilitare deplină a reclamantului și temei de angajare a răspunderii statului pentru

prejudiciul material și moral cauzat acestuia.

repararea prejudiciului material în sumă de 5 000 MDL, suportată cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică în cauza contravențională și care urmează a fi

compensare în temeiul art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545/1998. La fel, și suma de 6 300

MDL, cu titlu de cheltuieli de efectuare a expertizei în cauza contravențională. Or,

în procesul contravențional intentat în privința lui Alexei Muntean, ultimul a fost

nevoit să angajeze un avocat, pentru ași apăra drepturile și interesele legale în

procesul judiciar, dar și contacteze serviciile unui centru de expertize, pentru a stabili

cine a fost persoana vinovată de comiterea accidentului rutier, iar pentru serviciile

respective acesta a achitat sumele de 5 000 MDL și 6 300 MDL.

reparat în temeiul art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1545/1998, prin încasarea de

la organul din care face parte agentul constatator care a întocmit neîntemeiat

procesul-contravențional.

Legea nr. 1545/1998, art. 1422 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie

2019), art. 2036 alin. (1)-(3) și art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil (în redacția de

după 01 martie 2019), reclamantul Alexei Muntean este în drept să pretindă la

repararea prejudiciului moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere

contravențională. Însă, în opinia instanței de apel, suma solicitată de către reclamant

în mărime de 100 000 MDL este una exagerată, iar suma de 2 000 MDL constituie

o compensație morală echitabilă, suficientă în raport cu circumstanțele speței.

5

parțial cheltuielile reclamantului de judecată sub formă de asistență juridică

suportate în prezenta speță, în sumă de 3 000 MDL, ca fiind rezonabilă, reală și

necesară în raport cu volumul de servicii prestate de avocat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de Ana Chiruța, a declarat

recurs împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii din 03 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (vol. II, f.d. 97-108).

de Vadim Bejan, a declarat recurs împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și pronunțarea unei hotărâri noi

de respingere integrală a acțiunii lui Alexei Muntean (vol. II, f.d. 112-116).

ARGUMENTELE RECURSULUI

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de Ana Chiruța, în esență, a

reiterat circumstanțe de fapt și de drept similare celor expuse în referințele depuse

pe marginea cererii de chemare în judecată și a cererii de apel, suplimentar invocând

că prima instanță a stabilit corect raportul dedus judecății, constatând și elucidate pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, dându-le o apreciere

completă și obiectivă,

31.1.În opinia Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, instanța de apel nu ținut cont de faptul că, în speță,

nu au fost administrate probe care să confirme existența faptei ilicite a agentului

constatator pentru a fi angajată răspunderea delictuală.

31.2.Or, potrivit art. 384 din Codul contravențional, este în drept să pretindă și

să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile

ilicite ale autorității competente, doar persoanele în privința cărora s-a constatat prin

hotărâre judecătorească definitivă caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor

autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională. Iar, anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nu poate

6

fi prezumată ca demonstrare/probare a caracterului ilicit al acțiunilor întreprinse de

agentul constatator la documentarea cazului contravențional.

31.3.Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară existența vinovăției

autorului faptei ilicite. Așa, pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca

între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Dezacordul lui Alexei

Muntean cu soluția agentului constatator nu se încadrează în caracterul ilicit al

acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să

soluționeze cauza contravențională. Iar, anularea de către instanța de judecată a

procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei agentului constatator nu

demonstrează, în mod automat, că lui Alexei Muntean i-a fost încălcat dreptul de a

nu fi tras ilegal la răspundere contravențională.

31.4.Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova a considerat eronată concluzia instanței de apel cu privire la

faptul că prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului moral și că repararea se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei

ilicite. Or, aceasta contravine art. 2036 alin. (1) din Codul civil. Cu atât mai mult că,

în speță, Alexei Muntean nici nu a dovedit faptul vătămării drepturilor personale

nepatrimoniale privind integritatea morală, prezumție valabilă până la proba

contrarie, totodată nefiind justificată și mărimea compensației cuantificate în

mărime de 100 000 MDL.

31.5.Deopotrivă, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova a atras atenția că, în cadrul procesului contravențional

vizat, intimatul Alexei Muntean nu a fost reținut ilegal, în privința acestuia nu au

fost aplicate ilegal măsuri preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi

localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală, acesta nu a fost condamnat

ilegal, nu s-a confiscat ilegal averea, nu a fost supus ilegal la muncă neremunerată

în folosul comunității, în privința acestuia nu au fost efectuate ilegal percheziții,

ridicări, puneri ilegale sub sechestru a averii, eliberări sau suspendări ilegale din

lucru (funcție), precum și nu au fost limitate drepturile apelantului în urma altor

acțiuni de procedură, acesta nu a fost supus ilegal la arest contravențional, reținere

contravențională ilegală și nici nu s-au aplicat ilegal amenzi contravenționale de

către instanța de judecată, nu au fost efectuate măsuri speciale de investigații cu

încălcarea prevederilor legislației și nu au fost ridicate ilegal documente contabile,

alte documente, bani, ștampile, precum și nu au fost aplicate blocări pe conturile

bancare.

reprezentat de Vadim Bejan, în esență, a reiterat circumstanțe de fapt și de drept

7

similare celor expuse în referințelor depuse pe marginea cererii de chemare în

judecată și a cererii de apel, suplimentar invocând că instanța de apel a interpretat

eronat legea (art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă).

32.1.Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că, la judecarea

cauzei, instanța de apel nu a ținut cont de faptul răspunderea contravențională

decurge, în mod obiectiv, din săvârșirea unei fapte ilicite care naște dreptul statului

de a aplica sancțiunea prevăzută de norma juridică încălcată și obligația făptuitorului

de a suporta consecințele faptei comise. La caz, însă, Alexei Muntean nu a fost supus

ilegal arestului contravențional, reținerii contravenționale ilegale, precum și nu i-a

fost aplicată ilegal amenda contravențională de către instanța de judecată. Cu alte

cuvinte intimatul nu a fost tras la răspundere contravențională pentru a solicita

prejudiciu din bugetul de stat.

32.2.În opinia Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intimatul nu a

prezentat probe care să ateste cauzarea frustrărilor, stresului și a neliniștii, ponegririi

onoarei, demnității și reputației sale, astfel încât să constituie temei de despăgubire

din partea statului, așa cum prevede art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.

32.3.Ministerul Justiției al Republicii Moldova a remarcat că, prejudiciul

urmează a fi privit ca o compensare, dar nu ca o obținere a unor foloase necuvenite

din bugetul de stat.

POZIȚIA INTIMATULUI

Inspectoratul de Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de Tatiana Chitoraga, a

solicitat admiterea recursurilor declarate de Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și de către Ministerul Justiției

al Republicii Moldova (vol. II, f.d. 127, 128-132 recto-verso).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01

septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321

art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

8

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție):

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1-9 și 11-16 și art. VII, care vor intra în vigoare la

1 septembrie 2023.”

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, reprezentat de Ana Chiruța și de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, reprezentat de Vadim Bejan, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții

de Apel Chișinău vor fi examinate prin prisma temeiurilor stipulate în redacția

art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

depunerii recursului):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

9

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01

septembrie 2023):

„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la

art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror

drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

10

14 ianuarie 2019):

„(1) Persoana al cărei drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate

apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației procedurale civile. Această persoană

are în special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial

cauzate prin contravenție. Prezentul alineat se aplică în egală măsură și în cazul în care,

în sensul art. 30 alin. (11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii

contravenționale.

(2) Soluționând cauza contravențională, autoritatea competentă este în drept, la cererea

victimei, să dispună repararea prejudiciului cauzat prin contravenție în cazul în care nu

există divergențe asupra întinderii lui.”

„(2) Persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul, printre

altele, să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau

inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze

cauza contravențională.

(31) Dreptul prevăzut la alin. (2) lit. u) se oferă doar în cazul în care prin hotărâre

judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor

autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională.

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998:

„Acțiunile ilicite sunt acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze

cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de

judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin

încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi

trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin

încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale

sau contravenționale (infracțiuni).”

„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției,

ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru

(funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile

persoanelor fizice sau juridice;

11

d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau

aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor,

precum și în urma blocării conturilor bancare.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de

răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele

judecătorești.”

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare

în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri

de reabilitare;

c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului

contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art. 313 alin.(5) din Codul

de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a

încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală

sau organului care exercită activitate specială de investigații.”

„În cazurile menționate la art. 3 alin. (1), persoanei fizice sau juridice i se compensează

sau i se restituie:

a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de

existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite;

b) pensia sau indemnizația a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal și ținerii

sub arest;

c) averea (inclusiv depunerile bănești și dobânzile aferente, obligațiile împrumuturilor

de stat și câștigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanța

judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum și averea sechestrată;

d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile de

judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite;

e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică;

f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea față de aceasta a

unor acțiuni ilicite (a maltratării);

g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul

procuraturii sau în instanța judecătorească.”

„(1) Repararea prejudiciului specificat la art. 7 lit. a), c)- g) și în capitolul III se

efectuează din contul bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de

12

organul de urmărire penală întreținut din bugetul local – din contul acestui buget.

Prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale

de către alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe.

(2) Amenzile se restituie de la buget, din fondul în care acestea au fost virate sau de

către organul care a beneficiat de aceste sume.”

„Parte în proces (reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică

prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.”

„Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul

rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim

supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare.”

„Instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit scrisorii de expediere a actului

judecătoresc, extrasului din e-mailul Zimbra cu adresa „anastasia.onu@justice.md”,

copia deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată în mod

electronic recurenților la 26 iunie 2023 (vol. II, f.d. 94). În această ordine de idei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de

atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece

cererile de recurs au fost depuse la 14 august 2023 și 21 august 2023 (vol. II, f.d. 97,

112).

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat și

necesar a fi respins recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de Ana Chiruța,

iar recursul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Vadim

Bejan, ca fiind întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 02 mai

2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea încasării din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Alexei

Muntean a sumei de 450 MDL, cu titlu de restituire a amenzii achitate și pronunțarea

13

în această parte a unei hotărâri noi de respingere a acestui capăt de cerere, ca fiind

înaintat împotriva pârâtului necorespunzător.

Justiție constată că, reclamantul Alexei Muntean, înaintând prezenta acțiune, a

solicitat:

- încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, în beneficiul său a sumei de 450 MDL, în contul

restituirii amenzii contravenționale achitate la 03 iulie 2018;

- încasarea, în mod solidar, din contul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului de

Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul său a sumei de

16 300 MDL, cu titlu de repararea a prejudiciului material cauzat prin

tragerea ilegală la răspunderea contravențională

- încasarea, în mod solidar, din contul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului de

Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul său a sumei de

100 000 MDL, cu titlu de repararea a prejudiciului moral cauzat prin

tragerea ilegală la răspunderea contravențională

- încasarea, în mod solidar, din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, al Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și al

Inspectoratului de Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul său a

sumei de 5 000 MDL cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată

suportate în prezenta speță (vol. I, f.d. 3-10, 52).

2023, a admis apelul declarat de Alexei Muntean, a casat hotărârea din 03 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a adoptat o nouă hotărâre, prin care a

admis parțial acțiunea lui Alexei Muntean.

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Alexei Muntean suma

de 450 MDL, cu titlu de amendă achitată.

Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexei Muntean suma de 2 000 MDL

cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere

14

contravențională, suma de 5 000 MDL cu titlu de compensare a cheltuielilor de

asistență juridică suportate în cauza contravențională, suma de 6 300 MDL cu titlu

de compensare a cheltuielilor de efectuare a expertizei în cauza contravențională și

suma de 3 000 MDL cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică în

cadrul procesului, în total suma de 16 300 MDL.

(vol. II, f.d. 75-76, 77-93).

Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța

de apel a determinat în mod corect raportul juridic litigios, a identificat normele

legale aplicabile și a stabilit natura drepturilor încălcate. Totuși, instanța de apel a

examinat eronat capătul de cerere privind restituirea amenzii achitate, fără a efectua

o analiză completă a cadrului juridic incident și fără a determina autoritatea

responsabilă împotriva căreia putea fi valorificată această pretenție.

în fond toate capetele de cerere deduse judecății. În lipsa unei constatări clare cu

privire la entitatea obligată să restituie suma încasată cu titlu de amendă, reclamantul

este lipsit de posibilitatea efectivă de a-și valorifica dreptul recunoscut.

Completul de judecată reține că instanța de apel a soluționat în mod greșit capătul

de cerere privind restituirea amenzii contravenționale în cuantum de 450 MDL din

contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova. Or, în temeiul art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1545/1998, amenzile se

restituie de la buget din fondul în care acestea au fost virate sau de către organul care

a beneficiat de aceste sume.

contravenționale, aplicate de Inspectoratul de Poliție Strășeni al IGP al MAI al RM,

de la Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Or, Legea nr. 1545/1998 se aplică

în situațiile în care amenzile sunt aplicate de către instanța de judecată, iar în

condițiile speței decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale a fost emisă de

către agentul constatator al Inspectoratului de Poliție Strășeni al IGP al MAI al RM.

respingerea cererii de chemare în judecată înaintată de Alexei Muntean împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la restituirea amenzii

contravenționale, ca fiind îndreptată față de un pârât necorespunzător.

15

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

reprezentat de Ana Chiruța, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că acestea sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute. Criticile invocate au fost

analizate și apreciate în mod corect de instanța de apel, care a stabilit în mod clar

raportul juridic litigios, normele legale aplicabile și obligația Inspectoratului General

al Poliției de a repara prejudiciul material și moral cauzat reclamantului prin

atragerea ilegală la răspundere contravențională. Prin urmare, nu există temei pentru

a reanaliza sau a modifica concluziile instanței de apel în această parte.

de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o

parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune

concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a

argumentelor și a probelor prezentate de către părți (Perez c. Franței [MC],

nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas c. Greciei, nr. 21268/16 din 20

iunie 2019, § 37; Capacchione c. Republicii Moldova din 30 noiembrie 2021, § 19).

Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale.

Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns detaliat

la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație presupune,

totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit

la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (Paixão

Moreira Sá Fernandes c. Portugaliei, nr. 78108/14 din 25 februarie 2020, § 71 și

cauzele citate în aceasta; Caraman c. Republicii Moldova din 16 februarie 2021,

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de

către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, reprezentat de Ana Chiruța și a admite recursul declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Vadim Bejan, cu casarea parțială a

deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea încasării din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul lui Alexei Muntean a sumei de 450 MDL, cu titlu de restituire a amenzii

16

achitate și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de respingere a acestui

capăt de cerere, ca fiind înaintat împotriva pârâtului necorespunzător.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, reprezentat de Ana Chiruța.

Admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

reprezentat de Vadim Bejan.

Casează parțial decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexei

Muntean împotriva Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Inspectoratului de Poliție Strășeni al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la restituirea

amenzii contravenționale, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

tragerea ilegală la răspundere contravențională, precum și compensarea cheltuielilor

de judecată, în partea încasării din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Alexei Muntean a

sumei de 450 MDL, cu titlu de restituire a amenzii achitate și, în această parte,

pronunță o hotărâre nouă prin care:

Respinge pretenția reclamantului Alexei Muntean înaintată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la restituirea amenzii

contravenționale achitate.

În rest, menține decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

17