2ra-560/23 — repararea prejudiciului material cauzat de actiunile organului de urmarire penala si ale procuraturii

Dosarul nr. 2ra-560/23 2-21114762-01-2ra-13042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Culinca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, G. Dașchevici, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 17 aprilie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Gurghiș împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului material cauzat de acțiunile organului de urmărire penală și ale procuraturii, împotriva deciziei din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 29 iulie 2021, Radu Gurghiș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției cu privire la repararea prejudiciului material cauzat de acțiunile organului de urmărire penală și ale procuraturii.

În susținerea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, la 18 iunie 2018, i-a fost adus la cunoștință faptul că în procesul de examinare al DP mun. Chișinău, se află cauza penală nr. 2017890048 în învinuirea sa de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. a) Cod penal. În baza ordonanței organului de urmărire penală a DP mun. Chișinău din 18 iunie 2018, a fost recunoscut în calitate de bănuit. Conform declarațiilor date în calitate de bănuit, a pledat categoric ca fiind nevinovat de pretinsa faptă ilicit imputată și în cel mai detaliat mod a expus circumstanțele care îi erau cunoscute. Din momentul interogării în calitate de bănuit, a negat tot timpul participarea sa la săvârșirea infracțiunii imputate, colaborând cu organul de anchetă întru stabilirea corectă a circumstanțelor cauzei.

În cadrul procedurilor penale, i s-a adus la cunoștință existența Raportului de expertiză medico-legală nr. 91 din 24 mai 2017 care a și stat la baza învinuirilor aduse. La 17 septembrie 2018, de către procurorul din cadrul Procuraturii Chișinău, a 1 fost recunoscut în calitate de învinuit. În cadrul urmăririi penale, a declarat că nu este de acord cu concluziile experților expuse în Raportul de expertiză medico-legală nr. 91 din 24 mai 2017 și a optat pentru numirea unei expertize în comisie. Astfel, în cauza penală a fost dispusă o expertiză în comisie și, prin Raportul de expertiză judiciară nr. 201904X0212 din 08 septembrie 2020, s-a constatat că încălcări a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale lui Igor Abramean nu au fost stabilite.

Subsecvent, Radu Gurghiș a menționat că, în luna decembrie 2020, avocatului său i-a fost adus l-a cunoștință faptul că el a fost scos de sub urmărire penală. Astfel, prin ordonanța procurorului din cadrul Procuraturii Chișinău din 18 decembrie 2020, a fost scos de sub urmărire penală din motiv că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 213 Cod penal. Prin scrisoarea nr. 42-r/21-2811 din 24 martie 2021, avocatul său a mai fost informat că nicio persoană interesată nu a contestat ordonanța procurorului din cadrul Procuraturii Chișinău din 18 decembrie 2020. Având în vedere cele enunțate, Radu Gurghiș a opinat că este îndreptățit la repararea prejudiciului material, compus din sumele onorariului achitate avocatului, cauzat de acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală.

Or, în urma acțiunilor de urmărire penală, și anume recunoașterea în calitate de bănuit, ulterior de învinuit, a fost tras ilegal la răspundere penală în baza art. 213 lit.a) Cod penal, fapt confirmat prin Raportul de expertiză judiciară nr.201904X0212 din 08 septembrie 2020, din care rezultă că încălcări ale regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale lui Igor Abramean, nu au fost stabilite, de altfel, proba în baza căreia organele de drept au ajuns la concluzia că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 213 Cod penal, ceea ce a și determinat reabilitarea sa.

În context, reclamantul a remarcat că, în cadrul urmăririi penale, a încheiat contract de asistență juridică cu avocatul Alexandru Savva, care a participat și l-a asistat în cadrul acțiunilor de urmărire penală, i-a acordat asistență juridică necesară, iar pentru serviciile acordate i-a achitat onorariu în mărime de 8000 de lei, fapt confirmat prin bonul de plată seria DAA, nr. 02088499 din 22 iulie 2021. Astfel, din considerentele enunțate și întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 5-6 CEDO, art. 6 alin. (2) a Declarației Universale a drepturilor omului din 10 decembrie 1948, art. 20-21, art. 53 alin. (2) a Constituției Republicii Moldova, art. 23 alin. (3), art. 284 alin. (1), art. 524-525 din Codul de procedură penală, art. 8, art. 10-11, art. 14, art. 514, art. 1389 alin. (1), art. 1405 ale Codului civil (în redacția până la data de 01 martie 2019), art. 9 alin. (2) lit. f), art.16 alin. (1) lit. g), art. 19 alin. (1) și (2), art. 774 alin. (1), art. 776, 858 alin. (1) și (2), art. 1998 alin. (1), art. 2036 alin. (1) și alin. (2) ale Codului civil (în redacția de după data de 01 martie 2019), Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 și art. 27, art. 85 alin. (1) lit. a), art. 94,

166-167 din Codul de procedură civilă, Radu Gurghiș a solicitat încasarea forțată din contul bugetului statului Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova a sumei de 8000 de lei, - cheltuieli de asistență juridică suportate în cadrul urmăririi penale în cauza penală nr.2017890048 și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză. 2 Prin cererea din 29 noiembrie 2021, Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva a solicitat încasarea din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova a cheltuielilor de judecată, în special a cheltuielilor de asistență juridică pentru serviciile prestate în instanța de fond, în mărimea lor real suportată de 2500 de lei, conform dovezilor prezentate (f.d.73).

Prin hotărârea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Radu Gurghiș. S-a încasat din contul statului, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Radu Gurghiș suma de 8000 de lei cu titlu de compensare a prejudiciului material. S-a încasat din contul statului, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Radu Gurghiș cheltuielile de asistență juridică suportate în prezentul proces, în mărime de 1250 de lei. În rest pretențiile reclamantului s-au respins, ca neîntemeiate (f.d.107, 114-118).

La 16 iunie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea admiterii cererii de chemare în judecată și emiterea unei noi hotărâri privind respingerea ca neîntemeiată a acțiunii (f.d.109). La 16 iunie 2022, Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea pretențiilor respinse și emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii (f.d.111-112).

La 09 octombrie 2022, Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva a depus apel motivat împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.125-128). La 11 octombrie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus apel motivat împotriva hotărârii din 15 iunie 2022a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.129-134).

Prin decizia din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a admis cererea de apel depusă de Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva și s-a modificat hotărârea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea pretenției privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezentul proces, cu majorarea sumei de 1250 de lei încasate până la suma de 2500 de lei. În rest, s-a menținut hotărârea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.150-166).

În susținerea deciziei emise, instanța de apel coroborând dispozițiile art. 2007 alin. (1) din Codul Civil, art. 1, 2 alin. (1), art.3, 6, 7 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, art. 63 alin. (4) din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, precum și prevederile art. 275, 284 alin. (1), (2) pct. 2) ale Codului de procedură penală cu materialele cauzei, a conchis asupra legalității concluziei primei 3 instanțe privind temeinicia pretenției de încasare de la Ministerul Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Radu Gurghiș a prejudiciului material, compus din cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul urmăririi penale, în cauza penală nr. 2017890048, în sumă de 8000 de lei, probat prin înscrisurile anexate la materialele dosarului Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind lipsite de temei argumentele Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la faptul că nu au fost întrunite condițiile de aplicabilitate a răspunderii statului prin prisma Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Or, la caz, sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, întrucât Radu Gurghiș, prin act judecătoresc irevocabil, a fost scos de sub urmărire penală, cauza penală fiind clasată.

În continuare, referitor la pretenția reclamantului/apelant privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta cauză, instanța de apel, prin prisma dispozițiilor art. 82, art. 90 lit. i), art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă și a prevederilor art. 5 alin. (1) al Legii nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, a apreciat ca fiind pripită poziția instanței de fond, privind încasarea doar a sumei de 1250 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în condițiile în care a admis integral pretențiile privind încasarea prejudiciului material. În argumentarea concluziei enunțate, instanța ierarhic inferioară a relevat că întru confirmarea onorariului achitat avocatului, Radu Gurghiș a prezentat bonul de plată nr. 02088514 din 29 noiembrie 2021, la suma de 2500 de lei, precum și explicațiile pe marginea serviciilor prestate de către avocat.

Respectiv, având în vedere probele prezentate pentru dovada cheltuielilor suportate, complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de acesta, suma de 2500 de lei, este una rezonabilă, necesară și pe deplin justificată. Așadar, din considerentele enunțate, instanța de apel a admis apelul declarat de Radu Gurghiș, reprezentat de avocatul Alexandru Savva, a modifica hotărârea instanței de fond în partea încasării sumei de 1250 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică cu majorarea acesteia până la suma de 2500 de lei, iar în rest, a menținut hotărârea primei instanțe.

La 01 februarie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, precum și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală ca nefondată a acțiunii (f.d. 170-174). În motivarea recursului, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a susținut că cererea de recurs a fost depusă în termen, deoarece a luat cunoștință de decizia integrală a instanței de apel la data publicării acesteia pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, și anume la 23 ianuarie 2023. Subsecvent, recurentul a invocat netemeinicia și pasibilitatea casării deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, care în opinia sa au fost emise cu interpretarea eronată a legii și aprecierea arbitrară a probelor.

4 În argumentarea concluziei enunțate, recurentul a notat că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au admis, chiar și parțial, acțiunea lui Radu Gurghiș, în contextul în care, la caz, nu sunt întrunite în mod cumulativ prevederile art. 3 și 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Or, în sensul normelor enunțate, instanța de judecată urma să indice expres care anume act normativ justifică răspunderea statului.

Mai mult, din materialele dosarului nu reiese aplicarea față de Radu Gurghiș a unor măsuri preventive prevăzute de art. 3 alin.(l) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, acesta limitându-se doar a anexa copia ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și hotărârile emise în cadrul cauzei penale privind contestarea acestei ordonanțe.

Astfel, concluzia instanțelor ierarhic inferioare precum că Radu Gurghiș este în drept să solicite compensarea prejudiciului cauzat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în prezența doar a ordonanței de scoatere de sub urmărire penală, este eronată, în condițiile în care intimatul nu întrunește în mod cumulativ prevederile art. 3 alin. (1) și art. 6. Or, acesta nu a fost atras la răspundere penală și nici condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare, având doar calitatea de bănuit/învinuit de comiterea unei infracțiuni în baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale.

Mai mult, din materialele cauzei nu reiese faptul că în privința intimatului au fost aplicate măsurile preventive prevăzute de art. 3 din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și declarate ilegale printr-un act judecătoresc. De altfel, recurentul a precizat că toate acțiunile organului de urmărire penală au reieșit din complexitatea cauzei, gravitatea faptei și au fost îndreptate în vederea elucidării tuturor circumstanțelor, asupra vinovăției sau nevinovăției persoanelor menționate prin actul de sesizare, privind existența bănuielii rezonabile de comiterea infracțiunii.

Așadar, organul de urmărire penală a acționat cu bună-credință, cu o suficientă diligență, a întreprins toate măsurile necesare în vederea efectuării obiective a tuturor acțiunilor de urmărire penală. La caz, prin admiterea unei astfel de cereri, în coroborare cu specificul litigiului, instanțele de fond și apel, eronat au apreciat principiile procesului penal, imputând organului de urmărire penală scoaterea persoanei de sub urmărire penală, fiind omisă astfel esența privind necesitatea aflării adevărului și finalizării anchetei.

În privința cheltuielilor de asistență juridică, reieșind din Recomandările Curții Supreme de Justiție nr. 23 privind unele aspecte ale încasării cheltuielilor de asistență juridică, Recomandările Consiliului Uniunii Avocaților privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia nr.2 din 30 martie 2012, precum și din practica Curții Europene, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a precizat că la aprecierea cheltuielilor pentru asistență juridică, urmează a fi constatat faptul dacă acestea au fost necesare, realmente angajate și rezonabile în cuantum.

5 Astfel, recurentul a conchis că sunt neîntemeiate și neprobate sumele onorariului avocatului încasată de către instanța de fond în mărime de 8000 de lei și pentru instanța de fond de 2500 de lei, fapt ce denotă că instanțele ierarhic inferioare la emiterea actelor judecătorești ce fac obiectul prezentului recurs, nu au evitat subiectivismul inerent elucidării specificului cauzei date, nu au menținut echilibrul între interesele individuale ale persoanei și interesele generale ale întregii societăți. Prin referința depusă la 18 mai 2023, Inspectoratul General al Poliției a solicitat admiterea recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 19 ianuarie 2023 și expediată părților, prin intermediul oficiului poștal la 27 ianuarie 2023, însă la dosar lipsesc date, care ar confirma recepționarea acesteia de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova. În aceste circumstanțe, recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 01 februarie 2023, se consideră în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative ( modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia. Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, 01 februarie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească 6 a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Din analiza recursului declarat rezultă că Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit. c) – interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție având în vedere că recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursurilor, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

Ministerul Justiției al Republicii Moldova în cererea de recurs a invocat cu titlu de practică judiciară încheierea nr. 2ra-1635/21 din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, însă instanța de recurs notează că un caz particular nu constituie practică judiciară. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că eventualitatea unor divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială.

Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe, iar acest lucru nu se poate considera în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct. 116 (b)). În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că dezvoltarea unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin 7 urmare, pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, v. Turcia, pct. 83). Jurisprudența nefiind imuabilă ci, din contra, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și Atanasovski v Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pct. 38). De altfel, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 19 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecătorii Ion Malanciuc Diana Stănilă 8