2r-477/24 — incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, restituirea cererii de apel
2r-477/24 — incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Inspectoratul General al
Poliției,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Vitalie Eremia împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la
încasarea cheltuielilor de asistență juridică,
împotriva încheierii din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2r-477/24
NR. PIGD 2-23070562-01-2r-21112024)
Termenul de depunere apelului. Restituirea cererii de apel ca tardivă. Lipsa
solicitării repunerii în termenul de apel.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A.Ojoga,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Malîi, N. Mămăligă, A. Panov
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de
Inspectoratul General al Poliției,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 mai 2023, Vitalie Eremia a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând încasarea sumei de 3
406,95 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suportate în dosarul
contravențional.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie
Eremia și s-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui
Vitalie Eremia suma de 2 706,95 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență
juridică suportate în cauza contravențională și suma de 2 000 de lei cu titlu
de cheltuieli de asistență juridică suportate în prezenta cauză. În rest,
cerințele formulate s-au respins ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 26 februarie 2024, Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Igor
Eremia, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 26 februarie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, exprimând dezacordul cu aceasta.
La 24 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.100),
Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de apel motivată împotriva
hotărârii din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii prime instanței, pronunțarea
unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 18 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat
curs cererii de apel depuse de Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Igor
Eremia și s-a acordat apelantului un termen de 10 zile din momentul
recepționării încheierii pentru prezentarea în Secția civilă din cadrul
Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău a
apelului motivat cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se
întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului, a dovezii de
plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei. S-a explicat apelantului și
1
reprezentantului său că în caz contrar se va restitui cererea de apel în
corespundere cu prevederile art.369 alin. (11) din Codul de procedură civilă.
Prin încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii
din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu toate actele
anexate, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat
repunerea în termen.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.112),
Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de recurs împotriva încheierii
din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia,
casarea încheierii instanței de apel, emiterea unei noi încheieri de admitere a
cererii de apel spre examinare.
În susținerea recursului s-a invocat că, la 15 martie 2024, prin
intermediul poștei electronice, reprezentantul a depus cerere de apel
nemotivată împotriva hotărârii din 26 februarie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru. Ulterior, la 27 iunie 2024 a recepționat hotărârea
motivată și la 24 iulie 2024 a depus cererea de apel motivată. Prin încheierea
din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel a
Inspectoratului General al Poliției ca fiind depusă în afara termenului legal,
însă o consideră neîntemeiată.
Totodată, redând prevederile art. 110, art.111 alin.(1)-(4), art.113 din
Codul de procedură civilă, a reiterat că circumstanțele ce au dus la depășirea
termenului au fost generate de niște erori tehnice din momentul expedierii
și/sau recepționării actelor procedurale prin intermediul poștei electronice,
ceea ce s-a remediat în scurt timp, însă neclaritățile nu au fost înlăturate în
modul corespunzător.
La fel, a menționat că actele emise de instanța de apel la 18 iulie 2024
și la 25 iulie 2024 au fost expediate de grefierul instanței de apel la adresa
electronică a reprezentantului, deși în cererea de apel a fost indicată adresa
electronică a Inspectoratului General al Poliției, cu mențiunea să fie remisă
decizia la adresa dată.
Recurentul a afirmat despre anumite incertitudini cu privire la cererea
de apel nemotivată înaintată de Inspectoratul General al Poliției nu a fost
informat, motiv pentru care eroarea produsă nu a fost posibil de remediat în
termeni proximi cu argumentele corespunzătoare în vederea înlăturării
neajunsurilor sau ambiguităților.
Copia recursului declarat a fost expediată reprezentantului intimatului,
avocatul Igor Eremia, la 21 noiembrie 2024, conform scrisorii (f.d.121).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 din Codul de procedură civilă:
2
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 din Codul de procedură civilă:
„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.
(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 362 din Codul de procedură civilă:
„(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în
ordinea prevăzute de art.116.”
Art. 369 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus
în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel
a refuzat să efectueze repunerea în termen”.
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 116 din Codul de procedură civilă:
„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit
în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
3
(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat
dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care
a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului
de procedură.”
Art. 10 din Codul de procedură civilă:
(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de
exercitare abuzivă a unui drept procedural.
(3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești,
ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația
de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în
drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Art. 427 din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a)
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 30 octombrie 2024 a fost expediată
la adresa electronică a reprezentantului recurentului copia încheierii din 25
iulie 2024 (f.d.99). Astfel, recursul depus la 07 noiembrie 2024, prin
intermediul poștei electronice (f.d.112), este în termen.
Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în
raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea
încheierii contestate, din motivele ce succed.
Din materialele cauzei civile rezultă că, la 24 iulie 2024, prin
intermediul poștei electronice (f.d.100), Inspectoratul General al Poliției a
depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 26 februarie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.101-105).
Prin încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul
art. 369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, s-a restituit cererea de
apel depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 26
februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind înaintată în
afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen
(f.d.108-111).
Din criticile aduse în recursul declarat, instanța de recurs identifică
dezacordul recurentului cu actul judecătoresc emis, motivat prin faptul că
depășirea termenului de apel a fost generată de niște erori tehnice la
4
momentul expedierii și/sau recepționării actelor procedurale prin intermediul
poștei electronice.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind
întemeiată soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel ca fiind
depusă în afara termenului legal, or, apelantul nu a solicitat repunerea în
termen.
În context, instanța de recurs menționează că în recursul declarat s-a
indicat faptul că Inspectoratul General al Poliției ar fi depus cerere de apel
nemotivată la 15 martie 2024, însă din materialele existente la materialele
cauzei nu se identifică o astfel de cerere înregistrată la data enunțată. Or, din
extrasul din poșta electronică privind corespondența adresată primei instanțe
de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Ana Chiruța, la 15
martie 2024, cu subiectul „cauza 2-10028/23 jud. Andrei Ojoga” se
profilează existența a două fișiere atașate: „procura IGP.pdf”; „cauza
eremia.signed.signed.signed.pdf” (f.d.75), ulterior fiind urmată de o cerere
de anexare a înscrisurilor, semnată electronic la 22 iunie 2023, în care se
indică: 1. referința-08 file; 2. copia procurii reprezentantului IGP pe 1 filă
(f.d.76-85).
Drept urmare, o cerere de apel nemotivată a Inspectoratului General al
Poliției în sensul pretins nu se identifică în materialele cauzei, iar unica
cerere de apel cu mențiunea „motivată” este depusă la 24 iulie 2024, prin
intermediul poștei electronice (f.d.100-105). Or, în contextul eventualelor
erori tehnice comise la expediere/recepționare prin intermediul poștei
electronice conform poziției recurentului, ultimul nu a anexat o copie a
cererii de apel nemotivate pretinse a fi depusă la 15 martie 2024 și/sau un
extras din poșta electronică din care să se identifice depunerea unui apel la
această dată. De altfel, instanța de apel corect a punctat că un astfel de apel
nu se regăsește în materialele cauzei, deși în cererea de apel motivată s-a
indicat că la 15 martie 2024 a depus un apel preliminar.
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că instanța de apel întemeiat a conchis că apelul a fost declarat
de Inspectoratul General al Poliției în afara termenului legal și nu a solicitat
repunerea în termen, or, în contextul prevederilor art.362 alin.(1) din Codul
de procedură civilă, termenul de depunere a apelului este de 30 de zile de la
data pronunțării dispozitivului hotărârii, care la caz s-a realizat la 26
februarie 2024, iar cererea de apel a fost depusă de Inspectoratul General al
Poliției doar la 24 iulie 2024.
De altfel, o cerere separată sau o solicitare cu privire la repunerea în
termen în cererea de apel nu se identifică. Repunerea în termenul pentru
declararea apelului putea fi soluționată de către instanța de apel doar în
condițiile în care apelantul ar fi formulat o cerere sau o solicitare de repunere
în termen cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea
acestei omisiuni, iar, la caz, o cerere/solicitare de repunere în termen,
5
lipsește. Or, solicitarea de repunere în termen este o prioritate a apelantului
și nu poate fi soluționată din oficiu de către instanța de apel.
Instanța de recurs reiterează că recurentul a cunoscut despre litigiul în
cauza, precum și de hotărârea primei instanțe, iar alegațiile recurentului
privind pretinsa eroare tehnică nu determină casarea actului judecătoresc
contestat cu repunerea în termenul de declarare a apelului, în situația în care
nu a fost justificată omiterea termenului de contestare a hotărârii prime
instanțe.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună-
credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art.
61 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel,
apelantul urmează să se intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile
trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre
progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că părțile
antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu
drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu
bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența
CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor
interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se
vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001;
cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).
Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea
loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor cu respectarea
anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în
interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin
sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici
este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea
valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare
a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv
dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din
Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă,
relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv
garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că,
recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale
în termenul prevăzut de legislația în vigoare.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate.
6
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428
din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției.
Menține încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Eremia
împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la încasarea
cheltuielilor de asistență juridică.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
7