2r-477/24 — incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, restituirea cererii de apel
2r-477/24 — incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Eremia împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, împotriva încheierii din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, (Dosarul nr. 2r-477/24 NR. PIGD 2-23070562-01-2r-21112024) Termenul de depunere apelului. Restituirea cererii de apel ca tardivă. Lipsa solicitării repunerii în termenul de apel. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A.Ojoga, Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Malîi, N. Mămăligă, A. Panov 15 ianuarie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Ion Malanciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 16 mai 2023, Vitalie Eremia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând încasarea sumei de 3 406,95 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suportate în dosarul contravențional.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
2. Prin hotărârea din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Eremia și s-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Vitalie Eremia suma de 2 706,95 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică suportate în cauza contravențională și suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în prezenta cauză. În rest, cerințele formulate s-au respins ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
3. La 26 februarie 2024, Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Igor Eremia, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, exprimând dezacordul cu aceasta.
La 24 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.100), Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii prime instanței, pronunțarea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
5. Prin încheierea din 18 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Igor Eremia și s-a acordat apelantului un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea în Secția civilă din cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău a apelului motivat cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului, a dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei. S-a explicat apelantului și 1 reprezentantului său că în caz contrar se va restitui cererea de apel în corespundere cu prevederile art.369 alin. (11) din Codul de procedură civilă.
Prin încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu toate actele anexate, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
7. La 07 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.112), Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel, emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de apel spre examinare.
În susținerea recursului s-a invocat că, la 15 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, reprezentantul a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Ulterior, la 27 iunie 2024 a recepționat hotărârea motivată și la 24 iulie 2024 a depus cererea de apel motivată. Prin încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel a Inspectoratului General al Poliției ca fiind depusă în afara termenului legal, însă o consideră neîntemeiată.
Totodată, redând prevederile art. 110, art.111 alin.(1)-(4), art.113 din Codul de procedură civilă, a reiterat că circumstanțele ce au dus la depășirea termenului au fost generate de niște erori tehnice din momentul expedierii și/sau recepționării actelor procedurale prin intermediul poștei electronice, ceea ce s-a remediat în scurt timp, însă neclaritățile nu au fost înlăturate în modul corespunzător.
La fel, a menționat că actele emise de instanța de apel la 18 iulie 2024 și la 25 iulie 2024 au fost expediate de grefierul instanței de apel la adresa electronică a reprezentantului, deși în cererea de apel a fost indicată adresa electronică a Inspectoratului General al Poliției, cu mențiunea să fie remisă decizia la adresa dată.
Recurentul a afirmat despre anumite incertitudini cu privire la cererea de apel nemotivată înaintată de Inspectoratul General al Poliției nu a fost informat, motiv pentru care eroarea produsă nu a fost posibil de remediat în termeni proximi cu argumentele corespunzătoare în vederea înlăturării neajunsurilor sau ambiguităților.
Copia recursului declarat a fost expediată reprezentantului intimatului, avocatul Igor Eremia, la 21 noiembrie 2024, conform scrisorii (f.d.121).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
13. Art. 424 din Codul de procedură civilă: 2 „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”
Art. 426 din Codul de procedură civilă: „(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 362 din Codul de procedură civilă: „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.”
Art. 369 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen”.
Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 116 din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). 3 (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”
Art. 10 din Codul de procedură civilă: (1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. (3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Art. 427 din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
24. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 30 octombrie 2024 a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului recurentului copia încheierii din 25 iulie 2024 (f.d.99). Astfel, recursul depus la 07 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.112), este în termen.
Studiind materialele cauzei civile, argumentele invocate în recurs în raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.
Din materialele cauzei civile rezultă că, la 24 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.100), Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.101-105).
Prin încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 26 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind înaintată în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen (f.d.108-111).
Din criticile aduse în recursul declarat, instanța de recurs identifică dezacordul recurentului cu actul judecătoresc emis, motivat prin faptul că depășirea termenului de apel a fost generată de niște erori tehnice la 4 momentul expedierii și/sau recepționării actelor procedurale prin intermediul poștei electronice.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiată soluția instanței de apel privind restituirea cererii de apel ca fiind depusă în afara termenului legal, or, apelantul nu a solicitat repunerea în termen.
În context, instanța de recurs menționează că în recursul declarat s-a indicat faptul că Inspectoratul General al Poliției ar fi depus cerere de apel nemotivată la 15 martie 2024, însă din materialele existente la materialele cauzei nu se identifică o astfel de cerere înregistrată la data enunțată. Or, din extrasul din poșta electronică privind corespondența adresată primei instanțe de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției, Ana Chiruța, la 15 martie 2024, cu subiectul „cauza 2-10028/23 jud. Andrei Ojoga” se profilează existența a două fișiere atașate: „procura IGP.pdf”; „cauza eremia.signed.signed.signed.pdf” (f.d.75), ulterior fiind urmată de o cerere de anexare a înscrisurilor, semnată electronic la 22 iunie 2023, în care se indică: 1. referința-08 file; 2. copia procurii reprezentantului IGP pe 1 filă (f.d.76-85).
Drept urmare, o cerere de apel nemotivată a Inspectoratului General al Poliției în sensul pretins nu se identifică în materialele cauzei, iar unica cerere de apel cu mențiunea „motivată” este depusă la 24 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.100-105). Or, în contextul eventualelor erori tehnice comise la expediere/recepționare prin intermediul poștei electronice conform poziției recurentului, ultimul nu a anexat o copie a cererii de apel nemotivate pretinse a fi depusă la 15 martie 2024 și/sau un extras din poșta electronică din care să se identifice depunerea unui apel la această dată. De altfel, instanța de apel corect a punctat că un astfel de apel nu se regăsește în materialele cauzei, deși în cererea de apel motivată s-a indicat că la 15 martie 2024 a depus un apel preliminar.
În atare circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel întemeiat a conchis că apelul a fost declarat de Inspectoratul General al Poliției în afara termenului legal și nu a solicitat repunerea în termen, or, în contextul prevederilor art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, termenul de depunere a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, care la caz s-a realizat la 26 februarie 2024, iar cererea de apel a fost depusă de Inspectoratul General al Poliției doar la 24 iulie 2024.
De altfel, o cerere separată sau o solicitare cu privire la repunerea în termen în cererea de apel nu se identifică. Repunerea în termenul pentru declararea apelului putea fi soluționată de către instanța de apel doar în condițiile în care apelantul ar fi formulat o cerere sau o solicitare de repunere în termen cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni, iar, la caz, o cerere/solicitare de repunere în termen, 5 lipsește. Or, solicitarea de repunere în termen este o prioritate a apelantului și nu poate fi soluționată din oficiu de către instanța de apel.
Instanța de recurs reiterează că recurentul a cunoscut despre litigiul în cauza, precum și de hotărârea primei instanțe, iar alegațiile recurentului privind pretinsa eroare tehnică nu determină casarea actului judecătoresc contestat cu repunerea în termenul de declarare a apelului, în situația în care nu a fost justificată omiterea termenului de contestare a hotărârii prime instanțe.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună- credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel, apelantul urmează să se intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).
Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul prevăzut de legislația în vigoare.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate. 6
Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției. Menține încheierea din 25 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Eremia împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 7
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.