2ra-308/25 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- O cerere de recurs care dubleaza continutul cererii de chemare in judecata, ce nu include critici la adresa actelor de dispozitie pronuntate de instantele inferioare, denota un recurs vadit neintemeiat
2ra-308/25 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Moisei Diana împotriva lui Andrei Voloșciuc
(modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor)
împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 20 februarie 2025
(cererea nr: 2ra-308/25
Nr. PIGD 2-24039771-01-2ra-26052025-1)
O cerere de recurs care dublează conținutul cererii de chemare în judecată, ce nu
include critici la adresa actelor de dispoziție pronunțate de instanțele inferioare,
denotă un recurs vădit neîntemeiat.
Judecătoria Orhei, sediul Telenești - jud. Gheorghe Ciobanu
Curtea de Apel Nord - jud. Grosu S., Țihonschi A., Holban R.
6 august 2025
Textul corespunde originalului
Studiind în lipsa părților recursul declarat de Diana Moisei,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 aprilie 2024, Diana Moisei, reprezentată de Svetlana Coșneanu, a
depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Voloșciuc privind
modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor prin care a
solicitat achitarea pensiei pentru întreținerea copilului minor 5000 lei și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că reclamanta și pârâtul au în comun un copil
minor. Din cauza unor neînțelegeri, relația lor de concubinaj a încetat, copilul
minor rămânând cu reclamanta. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28
septembrie 2016, pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere în mărime de
900 lei.
Reclamanta susține că pârâtul este indiferent de soarta copilului și nu
dorește să contribuie financiar, iar suma de 900 lei este insuficientă. La fel,
reclamanta indică asupra faptului că copilul minor are grad de dizabilitate și din
acest motiv nu se poate angaja în câmpul muncii deoarece îl îngrijește.
În motivarea acțiunii, reclamanta relevă că este căsătorită și mai are doi
copii minori. Aceasta consideră că pârâtul poate achita o pensie de întreținere mai
mare deoarece lucrează în Germania, iar gradul de dizabilitate invocat este
speculativ.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei sediul Telenești din 26 iunie 2024 cererea
de chemare în judecată a fost admisă parțial și încasată pensia de întreținere în
sumă bănească fixă de 3500 lei, în loc de 900 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 25 iulie 2024, avocatul Alexei Tighinean, în interesele lui Andrei
Voloșciuc, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 26 iunie 2024 prin care
a solicitat casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a
cererii de chemare în judecată.
1
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Nord din 20 februarie 2025, cererea de apel
declarata a fost admisă și modificată hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești
prin modificarea pensiei de întreținere de la 3500 lei la 2500 lei lunar.
În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că pensia de întreținere în
mărime de 3500 lei lunar este disproporționat de mare. Instanța de apel a indicat
că suma de 3500 lei lunar reprezintă 100% din minimul de existență pentru un
copil, stabilit de Biroul Național de Statistică, pe când obligația de întreținere a
copilului minor revine ambilor părinți. Luând în considerațiune gradul de
dizabilitate al copilului, instanța a indicat că suma de 2500 lei lunar este suficientă,
în raport cu suma de 2000 lei solicitată de apelant.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 mai 2025 la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrată cererea de
recurs a Dianei Moisei împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 20 februarie
2025, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și admiterea cererii
de chemare în judecată.
În motivarea cererii de recurs, în principiu a reiterat identic argumentele
expuse în cererea de chemare în judecată. În acest sens indicând că recurenta și
intimatul au în comun un copil minor. Din cauza unor neînțelegeri, relația lor de
concubinaj a încetat, copilul minor rămânând cu recurenta. Prin decizia Curții
Supreme de Justiție din 28 septembrie 2016, pârâtul a fost obligat la plata pensiei
de întreținere în mărime de 900 lei.
Recurenta susține că intimatul este indiferent de soarta copilului și nu
dorește să contribuie financiar, iar suma de 900 lei este insuficientă. La fel,
recurenta indică asupra faptului că copilul minor are grad de dizabilitate și din
acest motiv nu se poate angaja în câmpul muncii deoarece îl îngrijește.
Suplimentar a indicat că suma de 2500 lei este prea mică în raport cu
cheltuielile pe care le suportă în legătură cu dizabilitatea copilului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 112 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede:
2
„(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit
pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs,
documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la
telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi
a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă indică că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 20 februarie 2025 (f.d. 105).
Decizia integrală a Curții de Apel Nord a fost recepționată de recurenta
Diana Moisei la 21 martie 2025 (f.d. 114).
Recurenta Moisei Diana a expediat în adresa Curții Supreme de Justiție
cererea de recurs prin poșta terestră la 20 mai 2025 (f.d. 135), motiv pentru care se
consideră depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția, în
principal, că prevederile Codului de procedură civilă indică nu doar asupra
caracterului nedevolutiv al recursului, dar și asupra unui standard de seriozitate a
din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material, capabile să răstoarne deciziile instanțelor de apel contestate
Astfel, pentru a trece testul de admisibilitate, cererile de recurs trebuie să
conțină o motivare convingătoare și întemeiată.
Cu titlu de principiu, o cerere de recurs care reiterează fidel conținutul
cererii de chemare în judecată, fără a formula critici la adresa actelor de dispoziție
3
pronunțate de instanțele inferioare, denotă un recurs vădit neîntemeiat. Or, o
asemenea cerere nu aduce în discuție eventuale erori de drept sau încălcări
esențiale de procedură, ci solicită reanalizarea unor argumente deja examinate de
instanțele inferioare.
În speță, recursul Dianei Moisei conține o formulare identică cu cea din
cererea de chemare în judecată, suplimentând-o doar prin poziția că nu este de
acord cu cuantumul stabilit în apel de 2500 lei lunar.
Motivarea recursului nu se poate rezuma la simpla nemulțumire față de
decizia instanței de apel. O astfel de abordare nu face ca recursul să treacă testul
admisibilității. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul Dianei Moisei
este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul
cererii de chemare în judecată, fără a aduce critici serioase deciziei instanței de
apel.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul Dianei Moisei.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
4