ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.09.2016

2ra-1862/16 — încasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor și a mamei copilului

HOTĂRÂRE
28.09.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
încasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor şi a mamei copilului
Temei legal
Obligaţia soţilor de a se întreţine reciproc
Citează această cauză
2ra-1862/16 — încasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor și a mamei copilului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-1862/16

Prima instanță: judecătoria Orhei (jud. V. Severin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol)

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Iuliana Oprea

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Andrei Voloșciuc și avocatul său- Iaroslav

Istrate împotriva deciziei din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Diana

Macarici împotriva lui Andrei Voloșciuc cu privire la încasarea pensiei de întreținere

pentru copilul minor și a mamei copilului,

c o n s t a t ă:

La data de 20 noiembrie 2015, Diana Macarici a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Andrei Voloșciuc solicitînd încasarea pensiei de întreținere

pentru copilul minor în mărime de 2000 lei lunar și a sa în mărime de 2000 lei lunar,

deoarece îngrijește copilul minor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că împreună cu Andrei Voloșciuc

au o fiică-Andreea, născută la de 18 iunie 2014 și care se află la întreținerea sa.

Susține că, în prezent pîrîtul nu contribuie la întreținerea copilului minor

comun, deși, este obligat prin lege. Cheltuielile pentru întreținerea copilului sunt

mari și cresc zi de zi. Îi este greu de a suporta aceste cheltuieli singură.

Prin hotărîrea din 11 decembrie 2015 a Judecătoriei Orhei s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Diana Macarici și s-a încasat din contul

lui Andrei Voloșciuc pensia de întreținere pentru copilul minor Andreea Voloșciuc,

născută la 18 iunie 2014, într-o suma bănească fixă în mărime de 900 lei lunar,

începînd din data de 20 noiembrie 2015 pînă la împlinirea vîrstei majoratului de

către copil și s-a încasat din contul lui Andrei Voloșciuc pensia de întreținere pentru

Diana Macarici care îngrijește copilul comun în mărime de 500 lei lunar, începând

din 20 noiembrie 2015, pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani de către copilul Andreea

Voloșciuc, născută la 18 iunie 2014. În rest, pretențiile au fost respinse.

Concomitent, s-a încasat din contul lui Andrei Voloșciuc în beneficiul statului taxa

de stat pentru pretenția privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și

pentru pretenția privind încasarea pensiei de întreținere a Dianei Macarici, în mărime

de 504 lei.

1

Prin încheierea din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei Orhei s-a corectat eroarea

comisă în hotărîrea din 11 decembrie 2015 a Judecătoriei Orhei, fiind exclusă

sintagma „în sumă de 324 (trei sute douăzeci și patru) lei”.

Prin decizia din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de Andrei Voloșciuc și a fost menținută hotărîrea din 11 decembrie

2015 a Judecătoriei Orhei.

Prin încheierea din 17 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a corectat eroarea

comisă la indicarea datei adoptării hotărîrii primei instanțe, fiind indicată data

corectă -11 decembrie 2015.

La data de 20 iunie 2016, Andrei Voloșciuc și avocatul său- Iaroslav Istrate

au declarat recurs împotriva deciziei din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

solicitînd casarea acesteia, cu încasarea pensiei de întreținere pentru fiica minoră

Andreea Voloșciuc cîte ¼ din toate veniturile lunare începînd cu 20 noiembrie 2015.

În rest, pretențiile să fie respinse.

În susținerea recursului s-a invocat că hotărîrile instanțelor ierarhic inferioare,

prin prisma prevederilor legislației naționale în vigoare, în raport cu faptele

constatate ale cazului dat, cu probele administrate pe cauză în ansamblul lor, sunt

neîntemeiate și contrar prevederilor legale, atît din punct de vedere al dreptului

material, cît și al celui procedural și nu se coroborează cu probele anexate la

materialele cauzei.

Menționează că, în contextul prevederilor art.6 CEDO și art. 239 Cod de

procedură civilă, hotărîrea trebuie să fie motivată, axată pe circumstanțele pricinii,

probele, concluziile referitor la aceste circumstanțe, care și constituie una din

garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil.

Opinează că, orice persoană, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 CEDO, are

dreptul al judecare în mod echitabil a cauzei sale, de către o instanță parțială.

Instanțele de judecată trebuie să inspire justițiabililor deplină încredere, care poate

fi asigurată prin respectarea condiției de imparțialitate, adică absența oricărei

prejudecăți sau a oricărei idei preconcepute privitoare la soluția unui proces.

Consideră că, a fost viciată „imparțialitatea obiectivă” a judecătorilor. Or, în

privința acestei imparțialități chiar și aparențele au un rol decisiv. Referitor la acest

subiect, Curtea de la Strasbourg a reiterat că la adoptarea hotărîrii, judecătorul

urmează să se bazeze pe elementele dosarului și pe dezbaterile din ședința de

judecată (a se vedea Hotărîrea CEDO din 06.06.2000 în cauza Morel с. Franței;

Hotărîrea CEDO din 22.04.1994 în cauza Saraiva de Carvalho с. Portugaliei).

Declară că, instanțele ierarhic inferioare au tratat ca fiind inexistente

argumentele invocate de partea pîrîtă, indicînd ca fiind stabilite circumstanțe de fapt

și de drept, care nu rezultă din elementele dosarului și nu au fost supuse dezbaterilor

judiciare. În opinia sa, instanța de apel s-a manifestat ca un avocat al reclamantei,

privîndu-i, cel puțin, de posibilitatea să participe la examinarea acestor circumstanțe

și să prezinte probe în vederea confirmării poziției lor.

Remarcă că, nu este clar în rezultatul căror circumstanțe instanțele ierarhic

inferioare au conchis că Andrei Voloșciuc s-a aflat în relații de căsătorie cu intimata,

ca ulterior prin prisma prevederilor art. 82 Cod de procedură civilă să încaseze pensia

de întreținere pentru intimată în mărime de 500 lei. De asemenea, instanțele ierarhic

inferioare nu au luat în considerare că are un venit stabil și pensia de întreținere se

2

încasează conform prevederilor art. 75 Codul familiei.

Susțin că, instanța ierarhic inferioară nu a dovedit circumstanțele considerate

ca fiind stabilite, fiind aplicate greșit normele de drept material și procedural.

Indică că, în hotărîrea pronunțată, instanța ierarhic inferioară nu a apreciat

argumentele invocate în acțiune și care combat concluziile instanței de apel privind

respingerea cererii de apel.

Afirmă că, din materialele dosarului s-a stabilit cu certitudine că nu s-au aflat

niciodată în relații de căsătorie cu reclamanta și astfel nu se atribuie la categoria

specificată în art. 82 Codul familiei. S-au aflat în relații de concubinaj cel mult 3 ani.

Reclamanta la moment este căsătorită cu un alt bărbat, de la care are deja al doilea

copil și nu a prezentat probe ca nu are un venit propriu suficient.

Indică că, Andrei Voloșciuc deține gradul II de invaliditate și este beneficiar

a unei pensii mizere de invaliditate pentru diabet și nu are posibilitatea de a plăti

suma de 500 lei lunar intimatei.

Remarcă că, instanțele ierarhic inferioare nu au analizat în hotărîrile pronunțate

argumentele invocate, care, în opinia lor, combat concluziile privind admiterea

capătului de cerere privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în

mărime fixă de 900 lei și anume nu s-a luat în considerare că este angajat în cîmpul

muncii și dispune de un venit stabil.

Conform informației Biroului Național de Statistică a Republicii Moldova

minimul de existență pentru întreținerea unui copil minor în vîrstă de la 1-6 ani,

pentru orașe mici, este de 1447,8 lei și se referă la ambii părinți. Însă, instanța de

fond a încasat suma de 900 lei și nu este clar de ce, în condițiile cînd urma să încaseze

724,9 lei.

Consideră că, în cazul judecării pricinii în apel nu au fost constatate și elucidate

pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, nu au

fost dovedite circumstanțele considerate de instanța inferioară ca fiind stabilite, iar

prin adoptarea unei decizii nemotivate a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Decizia Curtii de Apel Chișinău a fost adoptată la 26 aprilie 2016, iar Andrei

Voloșciuc și avocatul său- Iaroslav Istrate au declarat recurs la data de 20 iunie 2016,

ceea ce denotă că recursul este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 14 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificînd legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

3

declarat de Andrei Voloșciuc și avocatul său- Iaroslav Istrate și va casa parțial

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri

de respingere a cerinței privind încasarea pensiei pentru întreținerea mamei copilului

minor, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă

hotărîre.

Din materialele pricinii rezultă că la data de 20 noiembrie 2015, Diana

Macarici a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Voloșciuc

solicitînd încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 2000 lei

lunar și a sa în mărime de 2000 lei lunar, deoarece îngrijește copilul minor (f.d.2).

Prin hotărîrea din 11 decembrie 2015 a Judecătoriei Orhei s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Diana Macarici și s-a încasat din contul

lui Andrei Voloșciuc pensia de întreținere pentru copilul minor Andreea Voloșciuc,

născută la 18 iunie 2014, într-o suma bănească fixă în mărime de 900 lei lunar,

începînd din data de 20 noiembrie 2015 pînă la împlinirea vîrstei majoratului de

către copil și s-a încasat din contul lui Andrei Voloșciuc pensia de întreținere pentru

Diana Macarici în mărime de 500 lei lunar, începând din 20 noiembrie 2015, pînă la

împlinirea vîrstei de 3 ani de către copilul Andreea Voloșciuc, născută la 18 iunie

Andrei Voloșciuc în beneficiul statului taxa de stat pentru pretenția privind încasarea

pensiei de întreținere pentru copilul minor și pentru pretenția privind încasarea

pensiei de întreținere pentru Diana Macarici, în mărime de 504 lei (f.d.14, 26-27).

Prin decizia din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de Andrei Voloșciuc și a fost menținută hotărîrea din 11 decembrie

2015 a Judecătoriei Orhei (f.d.46-50).

Astfel, Colegiul apreciază ca fiind justă concluzia instanțelor ierarhic

inferioare în partea admiterii parțiale a pretenției privind încasarea de la Andrei

Voloșciuc a pensiei de întreținere a copilului minor Andreea Voloșciuc, născută la

18 iunie 2014, într-o suma bănească fixă în mărime de 900 lei lunar, începînd din

data de 20 noiembrie 2015 pînă la împlinirea vîrstei majoratului de către copil,

rezultînd din prevederile art. art.74, 76 Codul familiei.

Or, în temeiul normelor de drept material enunțate, părinții sînt obligați să-și

întrețină copiii minori. Încasarea pensiei de întreținere în sumă fixă se decide în cazul

în care părintele care datorează pensie de întreținere are un salariu și/sau alte venituri

neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în

natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din

anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu

și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia

dintre părți.

Mai mult, rezultînd din prevederile art. 18 alin. (1) al Legii privind drepturile

copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, ambii părinți, în egală măsură, sau

persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea

fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținînd cont în primul rînd de

interesele acestuia.

4

Obligația de întreținere a copilului minor de către ambii părinți rezultă și din

prevederile art. art. 18 alin.(1), 27 alin.(2) al Convenției internaționale din 20

noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica

Moldova din 25 februarie 1993, or, statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea

recunoașterii principiului conform căruia ambii părinți au o răspundere comună

pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

La acest capitol, Colegiul reține că din materialele pricinii se atestă că Andreea

Voloșciuc, născută la 18 iunie 2014, este fiica lui Andrei Voloșciuc și Diana

Macarici, conform certificatului de naștere (f.d.3).

Din adeverința nr. 3714 din 29 iulie 2015, eliberată de Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Orhei, rezultă că Diana Macarici se află la evidență la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Orhei și beneficiază de indemnizație în mărime de

731, 42 lei , începînd cu 24 iulie 2014, pentru creșterea copilului Andreea Voloșciuc,

născută la 18 iunie 2014 (f.d.5).

Conform Informației Direcției pentru Statistică a rl Orhei a Biroului Național

de Statistică al Republicii Moldova, nr.251 din 18 noiembrie 2015, se atestă că

valoarea minimului de existență în mediu pe lună în sectorul urban pentru un copil

minor cu vîrsta cuprinsă între 1-6 ani, a constituit 1447, 80 lei în semestrul I, anul

2015(f.d.6).

Concomitent, Colegiul relevă că la depunerea apelului împotriva hotărîrii din

11 decembrie 2015 a Judecătoriei Orhei, la data de 11 ianuarie 2016, Andrei

Voloșciuc a anexat la cererea de apel copia certificatului privind mărimea salariului,

datat cu 04 august 2015, din care se distinge că pîrîtul a fost angajat la SRL

„Orhservtrans” începînd cu 16 aprilie 2014, fiind angajat și la data eliberării

certificatului (f.d.24). Însă, careva date recente cu privire la salariul la data depunerii

cererii de apel sau în perioada examinării acestuia, Andrei Voloșciuc nu a prezentat.

De asemenea, Andrei Voloșciuc a anexat certificatul de dizabilitate și

capacitate de muncă ce atestă gradul de dizabilitate medie pe perioadă determinată,

fiind și beneficiar al pensiei acordate în acest sens.

În atare circumstanțe, Colegiul conchide că instanța de apel verificînd

temeinicia și legalitatea hotărîrii primei instanțe rezultînd din prevederile art. 373

Cod de procedură civilă, corect a ajuns la concluzia privind temeinicia parțială a

pretenției în partea încasării de la Andrei Voloșciuc a pensiei de întreținere a

copilului minor Andreea Voloșciuc, născută la 18 iunie 2014, într-o suma bănească

fixă în mărime de 900 lei lunar, începînd din data de 20 noiembrie 2015 pînă la

împlinirea vîrstei majoratului de către copil, conform hotărîrii instanței de fond.

Or, prezentarea datelor cu privire la valoarea salariului nu poate servi temei

pentru încasarea pensiei de întreținere în temeiul art. 75 Codul familiei, deoarece ar

fi sub limita necesară pentru minimul de existență a copilului minor, fapt corect

constatat, în esență, de instanța de apel.

Astfel, argumentele recurentului în partea contestării încasării pensiei de

întreținere a copilului minor-Andreea Voloșciuc în sumă fixă în cuantum de 900 lei,

urmează a fi respinse ca neîntemeiate, or, obligația de întreținere a copilului minor

de către ambii părinți nu se neagă.

Mai mult, conform art. 76 alin. (2) Codul familiei, cuantumul sumei bănești

fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanța judecătorească,

5

ținîndu-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe

importante și păstrîndu-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială

a copilului, ceea ce în speță a fost luat în considerare și de instanțele ierarhic

inferioare.

Însă, concomitent Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare au

constatat contrar circumstanțelor cauzei și normelor de drept material și au

concluzionat eronat asupra temeiniciei pretenției privind încasarea din contul lui

Andrei Voloșciuc a pensiei de întreținere pentru Diana Macarici în mărime de 500

lei lunar, începând din 20 noiembrie 2015, pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani de către

copilul Andreea Voloșciuc, născută la 18 iunie 2014. Astfel, se impune casarea

actelor de dispoziție a instanțelor ierarhic inferioare în această parte, cu pronunțarea

unei noi hotărîri de respingere integrală a cerinței privind încasarea din contul lui

Andrei Voloșciuc a pensiei de întreținere pentru Diana Macarici în mărime de 2000

lei lunar în legătură cu îngrijirea copilului minor-Andrea Voloșciuc.

Conform art. 2 alin. (2), (3) Codul familiei, numai căsătoria încheiată la

organele de stat de stare civilă generează drepturile și obligațiile de soți prevăzute

de prezentul cod. Relațiile familiale sînt reglementate în conformitate cu următoarele

principii: monogamie, căsătorie liber consimțită între bărbat și femeie, egalitate în

drepturi a soților în familie, sprijin reciproc moral și material, fidelitate conjugală,

prioritate a educației copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreținerea,

educația și apărarea drepturilor și intereselor membrilor minori și ale celor inapți de

muncă ai familiei, soluționare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieții

familiale, inadmisibilitate a amestecului deliberat în relațiile familiale, liber acces la

apărarea, pe cale judecătorească, a drepturilor și intereselor legitime ale membrilor

familiei.

Conform art. 82 alin.(1)-(3) Codul familiei, soții își datorează întreținerea

materială reciprocă. În cazul refuzului de a acorda întreținere și dacă între soți nu

există un contract privind plata pensiei de întreținere, dreptul de a porni o acțiune în

instanța judecătorească privind încasarea acesteia de la celălalt soț îl au: a) soțul

inapt de muncă (care a atins vîrsta de pensionare sau este persoană cu dizabilitate

severă, accentuată sau medie) și care necesită sprijin material; b) soția în timpul

gravidității; c) soțul care îngrijește copilul comun timp de 3 ani după nașterea

acestuia; d) soțul care îngrijește pînă la vîrsta de 18 ani un copil comun cu dizabilități

sau care îngrijește un copil comun cu dizabilități severe din copilărie, dacă acest soț

nu lucrează și copilul necesită îngrijire. Pensia de întreținere se plătește persoanelor

enumerate la alin.(2) numai în cazul cînd acestea nu au un venit propriu suficient,

iar soțul care datorează întreținere are posibilitatea de a o plăti.

La acest capitol, Colegiul remarcă că legislația în vigoare stabilește expres că

doar căsătoria încheiată la organele de stat de stare civilă generează drepturile și

obligațiile de soți, inclusiv și obligația de întreținere materială reciprocă.

Astfel, Colegiul precizează că o condiție inițială obligatorie pentru a pretinde

pensie de întreținere este ca persoanele să se afle/sau să se fi aflat în relații de

căsătorie.

În contextul dat, Colegiul reține că însăși reclamanta în acțiunea înaintată

invocă că s-a aflat în relații de concubinaj cu Andrei Voloșciuc.

6

Mai mult, conform art. 83 Codul familiei, dreptul de a pretinde întreținere de la

fostul soț pe cale judecătorească îl are: a) fosta soție în timpul gravidității; b) fostul

soț, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani

după nașterea acestuia; c) fostul soț, care necesită sprijin material, ocupat cu

îngrijirea copilului comun cu dizabilități pînă la vîrsta de 18 ani sau a copilului

comun cu dizabilități severe din copilărie; d) fostul soț, care necesită sprijin material,

devenit inapt de muncă în timpul căsătoriei sau timp de un an după desfacerea

acesteia; e) fostul soț care necesită sprijin material și a atins vîrsta de pensionare, în

termen de cel mult 5 ani din momentul desfacerii căsătoriei, dacă soții au fost

căsătoriți cel puțin 15 ani.

În contextul dat, Colegiul menționează că reclamanta nu cade nici sub incidența

normei date, deoarece Diana Macarici și Andrei Voloșciuc nu au înregistrat căsătoria

la organele de stare civilă și respectiv nici desfacerea căsătoriei nu au efectuat-o prin

intermediul oficiului de stare civilă sau prin intermediul instanței de judecată.

Respectiv reclamanta nu a avut și nici nu are statutul de soție în condițiile Codului

Familiei.

Raportînd normele de drept enunțate supra la speța dată, Colegiul reiterează că

Diana Macarici și Andrei Voloșciuc nu s-au aflat în relații de căsătorie, ci de

concubinaj, iar pensia de întreținere se poate pretinde doar în cazuri concrete și în

cazul cînd sunt întrunite condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

La acest capitol, Colegiul reține ca fiind relevante și argumentele recurentului

precum că nu s-a aflat în relații de căsătorie cu intimata, ci au concubinat o perioadă

de trei ani.

Prin urmare, Colegiul consideră neîntemeiată pretenția reclamantei Diana

Macarici cu privire la încasarea de la Andrei Voloșciuc a pensiei de întreținere în

mărime de 2000 lei în legătură cu îngrijirea copilului minor pînă la vîrsta de 3 ani și

urmează a fi respinsă. Or, concubinajul nu generează drepturi și obligații în raport

cu partenerii de viață în condițiile Codului Familiei al Republicii Moldova, ci doar

căsătoria încheiată la organele de stare civilă.

În ceea ce privește actele de dispoziție a instanțelor ierarhic inferioare în partea

încasării taxei de stat, Colegiul consideră necesar de a le modifica în această parte

prin micșorarea cuantumul taxei de stat pînă la suma de 324 lei.

În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, de taxă de

stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc reclamanții în acțiunile de încasare

a pensiei de întreținere.

În conformitate cu art. 98 alin. (2) Cod de procedură civilă, în caz de respingere

a acțiunii, cheltuielile de judecare a pricinii suportate de instanță, precum și taxa de

stat, se încasează la buget de la reclamant dacă acesta nu este scutit de plata

cheltuielilor de judecată.

Sub acest aspect, pornind de la faptul că pretenția în partea încasării de la

Andrei Voloșciuc a pensiei de întreținere pentru Diana Macarici în legătură cu

îngrijirea copilului minor pînă la vîrsta de 3 ani se respinge, taxa de stat în această

parte nu se încasează din contul pîrîtului.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că decizia instanței de

apel și hotărîrea primei instanțe în partea încasării pensiei pentru întreținerea mamei

copilului minor, au fost adoptate contrar normelor de drept în raport cu

7

circumstanțele pricinii, prin interpretarea eronată a acestora, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de admite recursul declarat de Andrei Voloșciuc și avocatul său-

Iaroslav Istrate, de a casa decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe în

partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la încasarea de la Andrei Voloșciuc

în beneficiul Dianei Macarici a pensiei de întreținere în mărime de 500 lei în legătură

cu îngrijirea copilului minor pînă la vîrsta de 3 ani, cu pronunțarea în această parte

a unei noi hotărîri de respingere a pretenției date integral.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Andrei Voloșciuc și avocatul său-Iaroslav

Istrate.

Se casează decizia din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea

din 11 decembrie 2015 a Judecătoriei Orhei, adoptate în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Diana Macarici împotriva lui Andrei Voloșciuc cu

privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și a mamei copilului,

în partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la încasarea de la Andrei Voloșciuc

în beneficiul Dianei Macarici a pensiei de întreținere în mărime de 500 lei în legătură

cu îngrijirea copilului minor –Andreea Voloșciuc, născută la 18 iunie 2014, începînd

cu data de 20 noiembrie 2015 pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, cu pronunțarea unei

noi hotărîri în această parte prin care:

-Se respinge cerința cu privire la încasarea de la Andrei Voloșciuc în beneficiul

Dianei Macarici a pensiei de întreținere în mărime de 2000 lei în legătură cu

îngrijirea copilului minor –Andreea Voloșciuc, născută la 18 iunie 2014, pînă la

împlinirea vîrstei de 3 ani.

Se modifică decizia din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea

din 11 decembrie 2015 a Judecătoriei Orhei în partea încasării taxei de stat de la

Andrei Voloșciuc în beneficiul statului în mărime de 504 lei, cu micșorarea acesteia

pînă la suma de 324 (trei sute douăzeci și patru) lei.

În rest decizia din 26 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea din 11

decembrie 2015 a Judecătoriei Orhei se mențin.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Iuliana Oprea

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-11-27
0,94
2ra-1942/19 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere a copilului minor si a sotului
Dosarul nr. 2ra–1942/19 Prima instanță: Judecătoria Strășeni (sediul central), (jud. T. Andronic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai) Î N C H E I E R E 27 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul
CSJ 2016-11-09
0,94
2ra-2602/16 — micșorarea cunatumului pensiei de întreținere
Dosarul nr.2ra-2602/16 Instanţa de fond: Judecătoria Centru mun. Chişinău – N. Corcea Instanţa de apel: CA Chişinău – M. Guzun, A. Nogai, V. Braşoveanu Î N C H E I E R E 09 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de conten
CSJ 2018-11-28
0,94
2ra-2276/18 — stabilirea paternității și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor
dosarul nr.2ra-2276/18 prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana (I. Chironeţ) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (N. Budăi, I. Muruianu, A. Malîi) ÎNCHEIERE 28 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de c
CSJ 2016-10-19
0,94
2ra-2208/16 — încasarea pensiei alimentare
Dosarul nr. 2ra-2208 /16 prima instanţă: D. Croitor instanţa de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru ÎNCHEIERE 19 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în compo
CSJ 2019-02-27
0,94
2r-144/19 — determinarea domiciliului copilului minor
dosar nr. 2r-144/19 Prima instanță: Judecătoria Comrat (S. Gubenco) Instanţa de apel: Curtea de Apel Comrat ( G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov) D E C I Z I E 27 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios adminis
Sursă