2ra-1942/19 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere a copilului minor si a sotului

Dosarul nr. 2ra–1942/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni (sediul central), (jud. T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mîrzac Diana reprezentată

de avocatul Radu Sergiu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mîrzac

Diana împotriva lui Mîrzac Petru cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor și a soțului în formă bănească fixă,

împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Mîrzac Petru, casată hotărârea din 28 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Strășeni (sediul central) și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială

a acțiunii,

con st ată:

La 20 noiembrie 2018, Mîrzac Diana s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Mîrzac Petru, prin care a solicitat încasarea pensiei pentru

întreținerea copilului minor în sumă de 2500 de lei lunar și ei în calitate de părinte

la întreținerea căruia se află copilul cu vârsta de până la 3 ani, în formă bănească

fixă de 950 de lei lunar, deoarece la moment nu se poate angaja în câmpul muncii,

îngrijind de una singură fiica minoră comună.

În motivarea cererii reclamanta a indicat, că s-a căsătorit cu pârâtul Mîrzac

Petru la 19 noiembrie 2016. Din căsătorie au un copil minor, XXXX XXXX,

născută la XX XXXX XX. Deoarece relațiile între ei s-au înrăutățit, s-au separat cu

traiul și locuiesc separat, reclamanta împreună cu copilul locuind la părinții ei. Din

momentul separării cu traiul pârâtul nu participă nici într-un mod la întreținerea și

creșterea copilului și respectiv urmează a fi obligat să achite pensia de întreținere a

copilului.

La fel, reclamanta a susținut că, deoarece copilul nu are vârsta de 3 ani, ea nu

1

se poate angaja la muncă, urmare a cărui fapt consideră că pârâtul Mîrzac

Petru urmează să-i achite și ei pensie de întreținere, până copilul lor va împlini

vârsta de 3 ani.

Prin hotărârea din 28 ianuarie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central),

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasat din contul pârâtului Mîrzac Petru în beneficiul reclamantei

Mîrzac (Radu) Diana, pensie pentru întreținerea fiicei minore XXXX XXXX, în

formă bănească fixă în mărime de 800 lei, din salariu și alte venituri, începând cu

data de 20 noiembrie 2018 și până la atingerea de către copil a majoratului.

A fost încasat din contul lui Mîrzac Petru, pensie pentru întreținerea (soției)

reclamantei Mîrzac (Radu) Diana în formă bănească fixă în mărime de 950 lei

lunar, din salariu și alte categorii de venituri, începând cu data de 20 noiembrie

2018 și până la atingerea fiicei minore XXXX XXXX, vârstei de 3 ani.

A fost încasat din contul lui Mîrzac Petru taxa de stat în sumă de 150 lei în

beneficiul statului.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, din materialele cauzei rezultă

cert, că părțile în litigiu au un copil minor comun. Părinții s-au separat cu traiul și

locuiesc distinct, copilul fiind cu domiciliul cu mama. La fel instanța a stabilit, că

tata nu participă la întreținerea copilului, urmare a cărui fapt urmează a fi obligat la

plata pensiei de întreținere a copilului, în mărime de 50% din minimul existent

pentru întreținerea unui copil de această vârstă. În același sens instanța de fond a

concluzionat despre necesitatea admiterii pretenției, de încasare a pensiei pentru

soțul, la întreținerea căruia se află copilul cu vârsta de până la 3 ani. În acest sens

instanța a indicat, că reclamant nu se poate angaja la serviciu și, urmare a acestui

fapt, al doilea părinte al copilului are obligația de a o întreține.

Totodată, deoarece reclamanta a fost scutită prin lege de la plata taxei de stat

pentru acțiunea înaintată, instanța de fond a decis încasarea acesteia de la pârât.

Prin decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul declarat de Mîrzac Petru, casată hotărârea din 28 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Strășeni (sediul central) și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială

a acțiunii.

A fost încasat din contul lui Mîrzac Petru în beneficiul Dianei Mîrzac pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXX XXXX, născută la XX XXXX XX în

sumă bănească fixă, de 720 de lei lunar, începând cu data adresării în instanță cu

prezenta cerere de chemare în judecată – 20 noiembrie 2018 și până la atingerea

vârstei majoratului de către copil.

În rest, pretențiile reclamantei Mîrzac Diana împotriva lui Mîrzac Petru, se

resping ca fiind nefondate.

A fost scutit pârâtul Mîrzac Petru de la compensarea taxei de stat la Bugetul

de stat, de la plata căreia reclamanta Mîrzac Diana a fost scutită prin lege la

depunerea acțiuni.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, de fapt, pârâtul nu se

opune pretențiilor înaintate de reclamantă, dar nu este de acord cu cuantumul

plăților pretinse de ultima. În acest sens pârâtul Mîrzac Petru a invocat starea sa și

faptul, că este încadrat din copilărie în grad de invaliditate sever, având păstrată

capacitatea de muncă doar la 40%. Urmare a acestui fapt nu se poate angaja la

muncă, angajatorii refuzând să-l încadreze în câmpul muncii, din cauza existenței

majore a riscurilor de producere a accidentelor de muncă. În consecință, instanța a

stabilit, că unicul venit lunar de care dispune apelantul este pensia de invaliditate a

acestuia, în mărime de 717,50 de lei și suportul financiar în mărime de 120 de lei.

Instanța de apel a indicat că, pretențiile reclamantei Mîrzac Diana către

pârâtul Mîrzac Petru sunt întemeiate parțial, doar în partea încasării pensiei pentru

întreținerea copilului minor, în cuantum de 50% din minimul de existență,

coroborat cu venitul de care dispune pârâtul. În rest pretențiile reclamatei, în partea

cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor ce ar exceda cuantumul stabilit

de instanța de apel, cum și privind încasarea pensiei pentru întreținerea sa sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse. Or, după cum a fost stabilit de instanța de

apel și indicat anterior, pârâtul Mîrzac Petru din cauza unor momente și situații

obiective, ce nu depind de voința acestuia, nu poate obține un venit lunar mai mare

de 900 de lei. Urmare a acestui fapt, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului,

în sumă de 800 de lei și pensiei pentru întreținerea mamei copilului, în sumă de

950 de lei, cu executarea acesteia, îl va lăsa pe pârât fără surse de existență și-l va

condamna la un trai și condiții de viețuire inumane.

La 14 august 2019 (prin oficiul poștal), Mîrzac Diana reprezentată de avocatul

Radu Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța

de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, precum

și că au fost comise alte erori care au dus la soluționarea greșită a cauzei.

La 25 octombrie 2019 (prin oficiul poștal), Mîrzac Petru a depus o referință la

recursul declarat de către Mîrzac Diana solicitând considerarea acestuia ca fiind

inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Mîrzac Diana reprezentată de avocatul Radu Sergiu, neîntemeiat și care

urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

3

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Mîrzac Diana reprezentată de avocatul

Radu Sergiu, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă

în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

4

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Mîrzac Diana reprezentată de

avocatul Radu Sergiu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mîrzac Diana reprezentată

de avocatul Radu Sergiu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

5