2ra-2433/18 — majorarea cuantumului pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-2433/18

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) A. Arhip

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Chiriac Cristin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Chiriac Magdalena

împotriva lui Chiriac Cristin cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Chiriac Magdalena, reprezentată de avocatul Sandu Serghei,

s-a casat hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în

judecată depusă de Chiriac Magdalena,

c o n s t a t ă :

La 26 iunie 2017 Chiriac Magdalena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Chiriac Cristin cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii, Chiriac Magdalena a menționat că prin hotărârea din

16 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău s-a încasat de la

Chiriac Cristin suma de 825 de lei lunar cu titlu de pensie pentru întreținerea

copilului minor.

Reclamanta a specificat că în timpul căsătoriei, pârâtul a activat în calitate de

avocat și dispunea de venituri de circa 8000 lei, iar încasarea pensiei pentru

întreținerea copilului minor în cuantumul stabilit prin hotărârea judecătorească din 16

decembrie 2016, presupune eschivarea acestuia de la participarea la creșterea

copilului.

A invocat că încasarea de la pârât a sumei de 2 500 lei pentru întreținerea

copilului minor este una rezonabilă pentru a acoperi cheltuielile necesare în acest

sens.

1

Reclamanta Chiriac Magdalena a solicitat modificarea cuantumului pensiei

pentru întreținerea copilului minor, XXXXX, în mărime fixă de 2 500 lei, până la

atingerea majoratului de către copil.

Prin hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Chiriac Magdalena.

Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Chiriac Magdalena, reprezentată de avocatul Sandu Serghei, s-a casat

hotărârea din 19 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a

pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată

depusă de Chiriac Magdalena.

S-a stabilit cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX, ce

urmează a fi încasată de la Chiriac Cristin în beneficiul Magdalenei Chiriac, în sumă

fixă de 2 000 lei lunar, începând cu 26 iunie 2017 și până la atingerea vârstei

majoratului de către copil.

În rest, s-a respins cererea de chemare în judecată repusă de Chiriac Magdalena.

S-a anulat Titlul executoriu eliberat în temeiul hotărârii din 16 decembrie 2016 a

Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău cu privire la încasarea de la Chiriac Cristin

în beneficiul Magdalenei Chiriac a pensiei pentru întreținerea copilului minor

XXXXX.

S-a încasat de la Chiriac Cristin în beneficiul statului suma de 720 de lei cu titlu

de taxă de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată, de la achitarea căreia

reclamanta a fost scutită prin lege.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că potrivit datelor statistice ale Biroului Național de Statistică, valoarea

minimului de existență pentru un copil de 1-6 ani în municipiul Chișinău pentru anul

2016 este de aproximativ 1 782 de lei.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că la data pronunțării hotărârii din 16

decembrie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru suma dispusă spre încasare

pentru întreținerea copilului minor constituia 50% din minimul de întreținere.

La fel, instanța de apel a stabilit că acest minim are o dinamică permanentă de

creștere, iar prima instanță nu a luat în considerație acest fapt.

Prin urmare instanța de apel a conchis că modificarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor în cuantum de 2 000 lei lunar este echitabilă și corectă, care să

asigure la un nivel minim necesar cerințelor și necesităților copilului, cu asigurarea

egalității în drepturi și obligații a ambilor părinți.

La 24 septembrie 2018 Chiriac Cristin a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Recurentul Chiriac Cristin, în motivarea recursului a menționat că instanța de

apel a dispus încasarea pensiei pentru întreținerea fiicei minore în sună fixă de 2 000

lei în lipsa unor probe în acest sens.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 26 aprilie 2018, însă date

referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei

lipsesc.

2

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 24 septembrie 2018, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

3

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Chiriac Cristin, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Chiriac Cristin.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4