2ra-634/25 — Modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor

La 10 iunie 2024, Anastasia Cuculeac a depus cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Nicolai Cuculeac privind majorarea pensiei de întreținere pentru copilul minor *****, născută la 23 martie 2013, de la 1200 lei la 6 000 lei lunar, începând cu data depunerii cererii și până la atingerea vârstei majoratului.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 23 decembrie 2019, căsătoria părților a fost desfăcută, domiciliul minorului a fost stabilit la mamă, iar pârâtul a fost obligat la plata unei pensii fixe de 1200 lei lunar. Potrivit acesteia, atât anterior, cât și ulterior divorțului, toate cheltuielile privind creșterea și dezvoltarea copilului au fost suportate exclusiv de reclamantă, contribuția pârâtului limitându-se la suma stabilită inițial, insuficientă pentru acoperirea necesarului minim al minorului.

A invocat schimbarea circumstanțelor care au stat la baza stabilirii pensiei de întreținere, constând în creșterea considerabilă a cheltuielilor de întreținere ale minorului și îmbunătățirea situației materiale a pârâtului, angajat oficial în Germania și beneficiind de venituri stabile. S-a arătat că nevoile copilului includ costuri pentru locuință, alimentație, vestimentație, pregătire școlară și extrașcolară, rechizite, transport, recreere, perfectarea actelor, precum și cheltuieli medicale.

În aceste condiții, reclamanta a solicitat majorarea pensiei de întreținere la 6000 lei lunar, motivând că suma stabilită în anul 2019 nu mai acoperă necesitățile actuale ale minorului, iar întreținerea acestuia se află în sarcina sa exclusivă.

Instanța de apel a constatat că părțile sunt părinții minorului *****, născută la *****, iar pensia de întreținere stabilită prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 23 decembrie 2019 era de 1200 lei lunar. Din actele cauzei a rezultat că, începând cu 29 ianuarie 2024, intimatul este angajat la Î.C.S. „OILTECH” S.R.L., având un venit calculat în funcție de 35,50 lei/oră, plus spor de 15%.

Examinând cauza în limitele motivelor de apel, instanța de apel a reținut că prima instanță a majorat pensia doar până la 1900 lei, deși circumstanțele privind necesitățile minorului și situația materială a părintelui debitor justificau o majorare superioară. În aplicarea art. 110 Codul familiei, instanța a apreciat că modificarea cuantumului pensiei este întemeiată în măsura în care au intervenit schimbări esențiale în starea materială sau familială a părților.

S-a reținut că întreținerea minorului presupune acoperirea tuturor nevoilor reale ale acestuia, iar întinderea obligației se stabilește în funcție de necesitățile copilului și posibilitățile financiare ale părintelui obligat la întreținere. Deși minimul de existență pentru copiii de 7–17 ani era de 3077,60 lei, această valoare era orientativă, cheltuielile reale fiind superioare. 2

Având în vedere capacitatea de muncă a intimatului și creșterea necesităților minorului, instanța a considerat justificată majorarea pensiei la 3000 lei lunar, cuantum proporțional cu interesele copilului și cu principiul egalității obligațiilor parentale. Totodată, majorarea la 6000 lei nu a putut fi reținută, întrucât apelanta nu a probat existența unor venituri mai mari ale intimatului, iar un asemenea cuantum ar fi fost disproporționat față de posibilitățile reale ale acestuia.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de apel a aplicat eronat normele art. 58 Cod civil și art. 76 Codul familiei, atribuind recurentului o obligație disproporționată de întreținere, contrar principiului egalității părinților. Recurentul a arătat că valoarea de 3000 lei stabilită în apel depășește posibilitățile sale reale, având venituri fluctuante și lipsa unui loc de muncă stabil, în timp ce intimata nu a probat cheltuieli suplimentare sau contribuții ale sale neacoperite. S- a invocat caracterul arbitrar al soluției, fundamentată pe prezumții și nu pe probe, întrunindu-se temeiurile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă pentru casarea deciziei și menținerea cuantumului de 1900 lei stabilit de prima instanță.

Prin referința depusă la 8 octombrie 2025, Anastasia Cuculeac solicită respingerea ca inadmisibil a recursului declarat de Nicolai Cuculeac, prin avocatul Sorin Corceac, și menținerea deciziei instanței de apel ca fiind legală și întemeiată.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”. 3

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În aprecierea recursului declarat de Nicolai Cuculeac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, Completul de judecată îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Deși recurentul a invocat temeiul de casare prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate, acesta nu a indicat în mod concret probele pretins denaturate, ignorate sau analizate eronat.

Prin recurs, recurentul urmărește reducerea pensiei de întreținere la 1900 lei lunar, însă instanța de apel a expus o motivare detaliată privind necesitatea stabilirii cuantumului de 3000 lei lunar, cu respectarea interesului superior al copilului și a principiului egalității părinților în îndeplinirea obligațiilor de întreținere. Criticile recurentului exprimă doar dezacordul cu soluția adoptată, fără a evidenția vreo eroare de drept ori vreo aplicare greșită a normelor materiale sau procedurale.

Examinarea recursului relevă că acesta nu conține critici de legalitate, ci reia aspecte de fapt analizate și valorificate de instanța de apel. Invocarea formală a unui motiv de casare, fără demonstrarea incidenței sale și a influenței asupra soluției, nu poate constitui motiv de recurs în sensul legii. În absența unor critici pertinente, recursul nu poate fi considerat întemeiat.

Recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze 4 recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolai Cuculeac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5