2ra-516/25 — Modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor

La data de 24 iulie 2024, reclamanta Violeta Valac, reprezentată de avocata Eudochia Jomir, a depus cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Andrei Valac, solicitând: a. încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor xxx, născută la xxxx, în sumă fixă de 3 000 lei lunar, începând cu data depunerii cererii și până la atingerea vârstei majoratului; b. încasarea de la pârât, în beneficiul reclamantei, a sumei de 8 702 lei, reprezentând ½ din cheltuielile stomatologice suportate pentru copil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 26 mai 2010 a încheiat căsătoria cu Andrei Valac, înregistrată la OSC Botanica, act nr. 505. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 2 aprilie 2019, căsătoria a fost desfăcută, stabilindu-se domiciliul copilului minor xxxx cu mama. Totodată, s-a dispus încasarea de la pârât a pensiei de întreținere în sumă fixă de 1 200 lei lunar, începând cu 20 februarie 2019 și până la atingerea majoratului copilului.

Reclamanta a menționat că pârâtul achită benevol pensia stabilită, însă nu menține relații cu fiica sa. Pensia de 1 200 lei este insuficientă raportat la costurile actuale și la necesitățile de întreținere și dezvoltare ale copilului. Xxxx este elevă în clasa a xxx -a la IP Gimnaziul xxxx, frecventează cursuri de dans și meditații suplimentare, activități care implică cheltuieli considerabile pentru transport, hrană, rechizite, îmbrăcăminte și echipamente școlare.

În urma unei consultații stomatologice, medicul i-a recomandat copilului fixarea unui aparat dentar metalic (brackets), tratament necesar, dar costisitor. Pentru serviciile prestate de SRL „Magnum Clinic” din mun. Chișinău, str. Gh. Asachi nr. 71, bl. A, reclamanta a achitat următoarele sume: 23.05.2024 – 1 700 lei (igienizare profesională); 30.05.2024 – 1 600 lei (obturație); 31.05.2024 – 1 600 lei (obturație); 06.06.2024 – 800 lei (obturație); 10.06.2024 – 1 000 lei (amprente); 12.06.2024 – 10 704 lei (fixare brackets metalic, set orto). Totalul cheltuielilor 1 suportate este de 17 404 lei, motiv pentru care reclamanta solicită obligarea pârâtului la plata cotei de ½, respectiv 8 702 lei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, minimul de existență pentru copiii cu vârste între 7–17 ani, în anul 2023, este de 3 142,30 lei lunar, sumă care nu acoperă necesitățile reale ale unui copil aflat în dezvoltare. Reclamanta consideră că ambii părinți trebuie să contribuie proporțional la asigurarea condițiilor necesare pentru creșterea și educația copilului.

Având în vedere că pârâtul lucrează peste hotare și nu are venituri stabile pe teritoriul Republicii Moldova, în temeiul art. 76 din Codul familiei, reclamanta solicită majorarea pensiei de întreținere la 3 000 lei lunar, începând cu data depunerii cererii și până la atingerea majoratului copilului.

Instanța de apel a reținut că xxxx, născută la xxxx, este fiica lui Andrei Valac și Violeta Valac, iar prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 2 aprilie 2019, a fost desfăcută căsătoria dintre părți, stabilindu-se domiciliul copilului cu mama și obligându-l pe tată la plata unei pensii de întreținere de 1 200 lei lunar, începând cu 20 februarie 2019 până la atingerea majoratului. Ulterior, la 24 iulie 2024, Violeta Valac a înaintat acțiune împotriva lui Andrei Valac, solicitând majorarea pensiei de întreținere și încasarea cheltuielilor suplimentare suportate pentru copil.

Instanța de apel a constatat că majorarea pensiei de întreținere la 2 500 lei lunar respectă interesul superior al copilului și principiul egalității părinților, având în vedere că xxxx se află în întreținerea exclusivă a mamei, iar tatăl, activând în străinătate, poate contribui mai substanțial. Solicitarea apelantului de reducere la 1 500 lei a fost respinsă, nefiind demonstrată imposibilitatea obiectivă de plată, iar cuantumul stabilit este justificat și de faptul că potrivit datelor Biroului Național de Statistică minimul de existență pentru un copil de 7–17 ani în 2024 era de 3 839,50 lei. Totodată, s-a dispus ca Andrei Valac să suporte jumătate din cheltuielile suplimentare pentru servicii stomatologice (8 702 lei) și s-a aprobat compensarea cheltuielilor de asistență juridică ale Violetei Valac în instanța de apel, în sumă de 1 000 lei, considerată reală, necesară și rezonabilă.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de fond și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept material, interpretând greșit legea în ceea ce privește majorarea pensiei de întreținere la 2.500 lei lunar. Această sumă este considerată excesivă și nejustificată, întrucât nu au fost prezentate documente probatorii concludente care să susțină cererea reclamantei.

Recurentul a menționat că contribuie constant la creșterea și întreținerea copilului minor, implicându-se atât financiar, cât și emoțional, și are în întreținere și alți doi copii minori, ceea ce face imposibilă plata sumei pretinse fără a fi afectate interesele familiei. În conformitate cu prevederile art. 58, 74 și 76 din Codul familiei, pensia de întreținere trebuie stabilită ținând cont de obligațiile egale ale părinților și de posibilitățile financiare ale acestora. Recurentul consideră că un cuantum echitabil ar fi de 1.500 lei lunar de la fiecare părinte. 3

În ceea ce privește cheltuielile suplimentare și de asistență juridică solicitate de reclamantă, recurentul susține că acestea nu sunt dovedite probator și nu respectă condițiile prevăzute de art. 79 Codul familiei și art. 96 Codul de procedură civilă.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă indică că: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă. 4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că procedura admisibilității recursului constă în verificarea faptului dacă motivele invocate se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza dispozițiilor legale citate rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului depinde de existența unor motive concludente și serioase, oferind instanței de recurs un drept exclusiv de a filtra cererile care nu prezintă o motivare suficientă.

Pentru a fi admisibil, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare clară, întemeiată și convingătoare, respectând formalitățile și condițiile prevăzute de lege.

Recursul declarat de Andrei Valac, reprezentat de avocatul Veaceslav Cazacu nu face trimitere la temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, limitându-se la a contesta faptul că instanța de apel nu ar fi reținut argumentele sale privind reducerea pensiei de întreținere și respingerea celorlalte pretenții. Deși recurentul susține că instanțele inferioare nu ar fi analizat toate circumstanțele relevante și că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat, nu indică concret la care dispoziții legale sau circumstanțe se referă.

Prin recurs, recurentul urmărește exclusiv modificarea cuantumului pensiei de întreținere la 1.500 lei lunar pentru copilul minor xxxx și excluderea celorlalte cereri formulate de reclamantă (cheltuieli suplimentare și de asistență juridică). În contextul în care instanța de apel a motivat în mod detaliat că majorarea pensiei la 2.500 lei lunar respectă interesul superior al copilului și principiul egalității părinților, astfel argumentul recurentului reflectă doar un dezacord cu soluția adoptată, fără a evidenția vreo eroare de drept.

Analiza recursului arată că acesta nu conține critici de drept concrete, ci se limitează la reluarea obiecțiilor de fapt deja apreciate de instanța de apel. Invocarea unui pretins motiv de ilegalitate, neînsoțită de o explicare a aplicabilității sale și de o argumentare privind impactul asupra soluției instanțelor inferioare, nu poate fi calificată drept motiv de recurs. În lipsa unor critici pertinente, recursul nu poate fi considerat întemeiat.

Recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat. 5

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Valac, reprezentat de avocatul Veaceslav Cazacu. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6