2ra-516/25 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constitie temei de casare a acesteia
2ra-516/25 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Violeta Valac împotriva Andrei Valac
(modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și
încasarea cheltuielilor suplimentare)
împotriva deciziei din 2 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru
Dosarul nr: 2ra-516/25
Nr. PIGD 2-24082161-01-2ra-13082025
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. V. Bogomolova
Curtea de Apel Centru - jud. A. Panov, L. Bagrin, D. Corlateanu
5 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat Andrei Valac, reprezentat de
avocatul Veaceslav Cazacu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 24 iulie 2024, reclamanta Violeta Valac, reprezentată de avocata
Eudochia Jomir, a depus cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Andrei
Valac, solicitând:
a. încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor xxx, născută la
xxxx, în sumă fixă de 3 000 lei lunar, începând cu data depunerii
cererii și până la atingerea vârstei majoratului;
b. încasarea de la pârât, în beneficiul reclamantei, a sumei de 8 702 lei,
reprezentând ½ din cheltuielile stomatologice suportate pentru copil.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 26 mai 2010 a încheiat
căsătoria cu Andrei Valac, înregistrată la OSC Botanica, act nr. 505. Prin hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 2 aprilie 2019, căsătoria a fost desfăcută,
stabilindu-se domiciliul copilului minor xxxx cu mama. Totodată, s-a dispus
încasarea de la pârât a pensiei de întreținere în sumă fixă de 1 200 lei lunar,
începând cu 20 februarie 2019 și până la atingerea majoratului copilului.
Reclamanta a menționat că pârâtul achită benevol pensia stabilită, însă nu
menține relații cu fiica sa. Pensia de 1 200 lei este insuficientă raportat la costurile
actuale și la necesitățile de întreținere și dezvoltare ale copilului. Xxxx este elevă
în clasa a xxx -a la IP Gimnaziul xxxx, frecventează cursuri de dans și meditații
suplimentare, activități care implică cheltuieli considerabile pentru transport,
hrană, rechizite, îmbrăcăminte și echipamente școlare.
În urma unei consultații stomatologice, medicul i-a recomandat copilului
fixarea unui aparat dentar metalic (brackets), tratament necesar, dar costisitor.
Pentru serviciile prestate de SRL „Magnum Clinic” din mun. Chișinău, str. Gh.
Asachi nr. 71, bl. A, reclamanta a achitat următoarele sume: 23.05.2024 – 1 700
lei (igienizare profesională); 30.05.2024 – 1 600 lei (obturație); 31.05.2024 – 1 600
lei (obturație); 06.06.2024 – 800 lei (obturație); 10.06.2024 – 1 000 lei (amprente);
12.06.2024 – 10 704 lei (fixare brackets metalic, set orto). Totalul cheltuielilor
1
suportate este de 17 404 lei, motiv pentru care reclamanta solicită obligarea
pârâtului la plata cotei de ½, respectiv 8 702 lei.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, minimul de existență pentru
copiii cu vârste între 7–17 ani, în anul 2023, este de 3 142,30 lei lunar, sumă care
nu acoperă necesitățile reale ale unui copil aflat în dezvoltare. Reclamanta
consideră că ambii părinți trebuie să contribuie proporțional la asigurarea
condițiilor necesare pentru creșterea și educația copilului.
Având în vedere că pârâtul lucrează peste hotare și nu are venituri stabile
pe teritoriul Republicii Moldova, în temeiul art. 76 din Codul familiei, reclamanta
solicită majorarea pensiei de întreținere la 3 000 lei lunar, începând cu data
depunerii cererii și până la atingerea majoratului copilului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 octombrie 2024,
a fost admisă acțiunea civilă înaintată de Violeta Valac împotriva lui Andrei Valac.
S-a dispus:
a. modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor
xxxx, născută la xxxx, stabilită anterior prin hotărârea din 2 aprilie
2019, de la 1 200 lei la 2 500 lei lunar, începând cu 24 iulie 2024 și
până la atingerea majoratului copilului;
b. încasarea de la Andrei Valac, în beneficiul Violetei Valac, a sumei de
8 702 lei, reprezentând ½ din cheltuielile stomatologice suportate
pentru copil; Încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3
000 lei în beneficiul reclamantei;
c. încasarea taxei de stat în sumă de 1 249,96 lei de la Andrei Valac și
a sumei de 398,04 lei de la Violeta Valac, în beneficiul statului.
d. în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 octombrie 2024, Andrei Valac, reprezentat de avocatul Veaceslav
Cazacu, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 24 octombrie 2024. Ulterior, la 31 ianuarie 2025, a depus apel motivat,
solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Centru din 2 aprilie 2025, a fost respinsă cererea
de apel și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24
octombrie 2024.
2
Instanța de apel a reținut că xxxx, născută la xxxx, este fiica lui Andrei
Valac și Violeta Valac, iar prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din
2 aprilie 2019, a fost desfăcută căsătoria dintre părți, stabilindu-se domiciliul
copilului cu mama și obligându-l pe tată la plata unei pensii de întreținere de 1 200
lei lunar, începând cu 20 februarie 2019 până la atingerea majoratului. Ulterior, la
24 iulie 2024, Violeta Valac a înaintat acțiune împotriva lui Andrei Valac,
solicitând majorarea pensiei de întreținere și încasarea cheltuielilor suplimentare
suportate pentru copil.
Instanța de apel a constatat că majorarea pensiei de întreținere la 2 500 lei
lunar respectă interesul superior al copilului și principiul egalității părinților, având
în vedere că xxxx se află în întreținerea exclusivă a mamei, iar tatăl, activând în
străinătate, poate contribui mai substanțial. Solicitarea apelantului de reducere la
1 500 lei a fost respinsă, nefiind demonstrată imposibilitatea obiectivă de plată, iar
cuantumul stabilit este justificat și de faptul că potrivit datelor Biroului Național
de Statistică minimul de existență pentru un copil de 7–17 ani în 2024 era de 3
839,50 lei. Totodată, s-a dispus ca Andrei Valac să suporte jumătate din
cheltuielile suplimentare pentru servicii stomatologice (8 702 lei) și s-a aprobat
compensarea cheltuielilor de asistență juridică ale Violetei Valac în instanța de
apel, în sumă de 1 000 lei, considerată reală, necesară și rezonabilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 28 iulie 2025, Andrei Valac, reprezentat de avocatul Veaceslav Cazacu,
a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 2 aprilie 2025,
solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond
și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pensiei de
întreținere la suma de 1 500 lei lunar, iar în rest cererile intimatei să fie respinse ca
neîntemeiate.
În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de fond și instanța
de apel au aplicat eronat normele de drept material, interpretând greșit legea în
ceea ce privește majorarea pensiei de întreținere la 2.500 lei lunar. Această sumă
este considerată excesivă și nejustificată, întrucât nu au fost prezentate documente
probatorii concludente care să susțină cererea reclamantei.
Recurentul a menționat că contribuie constant la creșterea și întreținerea
copilului minor, implicându-se atât financiar, cât și emoțional, și are în întreținere
și alți doi copii minori, ceea ce face imposibilă plata sumei pretinse fără a fi
afectate interesele familiei. În conformitate cu prevederile art. 58, 74 și 76 din
Codul familiei, pensia de întreținere trebuie stabilită ținând cont de obligațiile
egale ale părinților și de posibilitățile financiare ale acestora. Recurentul consideră
că un cuantum echitabil ar fi de 1.500 lei lunar de la fiecare părinte.
3
În ceea ce privește cheltuielile suplimentare și de asistență juridică solicitate
de reclamantă, recurentul susține că acestea nu sunt dovedite probator și nu
respectă condițiile prevăzute de art. 79 Codul familiei și art. 96 Codul de procedură
civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă indică că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că Curtea de Apel Centru a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică
la 2 aprilie 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată
participanților la proces la 27 mai 2025 (fila 102). Prin urmare, recursul declarat
de Andrei Valac, reprezentat de avocatul Veaceslav Cazacu, la 28 iulie 2025 se
consideră depus în termen (a se vedea pct. 17).
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit.
a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.
4
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că procedura
admisibilității recursului constă în verificarea faptului dacă motivele invocate se
încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza dispozițiilor legale citate rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului depinde de existența unor motive concludente și
serioase, oferind instanței de recurs un drept exclusiv de a filtra cererile care nu
prezintă o motivare suficientă.
Pentru a fi admisibil, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare clară,
întemeiată și convingătoare, respectând formalitățile și condițiile prevăzute de
lege.
Recursul declarat de Andrei Valac, reprezentat de avocatul Veaceslav
Cazacu nu face trimitere la temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, limitându-se la a contesta faptul că instanța de apel nu ar fi reținut
argumentele sale privind reducerea pensiei de întreținere și respingerea celorlalte
pretenții. Deși recurentul susține că instanțele inferioare nu ar fi analizat toate
circumstanțele relevante și că normele de drept material au fost încălcate sau
aplicate eronat, nu indică concret la care dispoziții legale sau circumstanțe se
referă.
Prin recurs, recurentul urmărește exclusiv modificarea cuantumului pensiei
de întreținere la 1.500 lei lunar pentru copilul minor xxxx și excluderea celorlalte
cereri formulate de reclamantă (cheltuieli suplimentare și de asistență juridică). În
contextul în care instanța de apel a motivat în mod detaliat că majorarea pensiei la
2.500 lei lunar respectă interesul superior al copilului și principiul egalității
părinților, astfel argumentul recurentului reflectă doar un dezacord cu soluția
adoptată, fără a evidenția vreo eroare de drept.
Analiza recursului arată că acesta nu conține critici de drept concrete, ci se
limitează la reluarea obiecțiilor de fapt deja apreciate de instanța de apel. Invocarea
unui pretins motiv de ilegalitate, neînsoțită de o explicare a aplicabilității sale și de
o argumentare privind impactul asupra soluției instanțelor inferioare, nu poate fi
calificată drept motiv de recurs. În lipsa unor critici pertinente, recursul nu poate
fi considerat întemeiat.
Recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de
soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze
recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce
justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs
nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind
vădit neîntemeiat.
5
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Valac, reprezentat de
avocatul Veaceslav Cazacu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6