2ra-710/25 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-710/25 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Alina Priluțchi împotriva lui Vadim Priluțchi
(modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor)
împotriva deciziei din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-710/25
NR. PIGD 2-23063166-01-2ra-07102025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de
apel nu constituie temei de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. T. Sîrcu)
Curtea de Apel Centru (jud. M. Anton, C. Roșca, D. Dulghieru)
26 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Vadim
Priluțchi, reprezentat de avocatul Tamara Plămădeală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 aprilie 2023 Alina Priluțchi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Vadim Priluțchi cu privire la modificarea cuantumului pensiei de
întreținere a copilului minor.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 3 iunie 2001 a încheiat
căsătoria cu Vadim Priluțchi. În timpul căsătoriei s-au născut doi copii Priluțchi
xxxxx.
A menționat că, prin hotărârea din 5 august 2013 a Judecătoriei Chișinău
sediul Râșcani a fost desfăcută căsătoria, a fost stabilit domiciliul copiilor minori
cu reclamanta și s-a dispus încasarea de la Priluțchi Vadim în beneficiul Alinei
Priluțchi pensia de întreținere pentru ambii copii minori în mărime de 1 600 de lei
din momentul adresării cu acțiunea civilă. Prin decizia din 28 octombrie 2013 a
Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea instanței de fond în partea ce ține
de încasarea pensiei de întreținere și s-a dispus încasarea de la Priluțchi Vadim în
beneficiul Alinei Priluțchi pensia de întreținere în mărime de 2 000 de lei/lunar
pentru fiecare. Respectiv, în temeiul acestei decizii, a fost intentată procedura de
executare de către executorul judecătoresc Popa Ana.
Reclamanta a notat că, prin ordonanța procurorului Procuraturii
mun.Chișinău, sect.Rîșcani din 14 noiembrie 2012, s-a recunoscut vinovat Vadim
Priluțchi în comiterea contravenției prevăzute la art. 63 alin. (1) din Codul
contravențional. Totodată, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din
11 martie 2015, Vadim Priluțchi a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute la art.2011 alin.(1) din Codul penal, însă procesul penal a încetat pe
motivul expirării termenului de prescripție prevăzut pentru atragerea la
răspunderea penală conform art. 60 din Codul penal.
A explicat că, prin hotărârea din 2 august 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun.
Chișinău a fost respinsa cererea de chemare în judecată a sa depusă împotriva lui
Vadim Priluțchi cu privire la decăderea din drepturile părintești. Iar, prin decizia
din 23 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, Vadim Priluțchi a fost decăzut
din drepturile părintești în privința copiilor minori pentru anumite motive de fapt
1
și de drept. Totodată, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 28
februarie 2020, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020
și încheierea Curții Supreme de Justiție din 2 decembrie 2020, s-a modificat
cuantumul pensiei de întreținere în sumă fixă de 2 000 de lei/lunar pentru fiecare
copil, începând cu data înaintării acțiunii în judecată.
Reclamanta a susținut că, la moment copiii minori locuiesc împreună cu ea,
în două odăi din cămin, care sunt închiriate de către reclamantă în calitate de
profesor ce activează în cadrul Centrului de Excelență în Viticultură și Vinificație,
amplasat în comuna Stăuceni. Chiria lunară a acestor odăi și serviciile comunale
ajung lunar la suma de 2 000 de lei vara și 4 000 lei în perioada rece a anului. Unica
sursă de existență constituie salariul de 3 000 – 4 000 lei/lunar, din care sunt
întreținuți cei doi copii, chiar dacă unul deja a atins majoratul, precum și pensia de
întreținere achitată de pârât lunar în sumă de 2 000 de lei pentru al doilea copil.
Din aceste motive, este nevoită să muncească suplimentar, făcând curățenie la
domiciliul anumitor persoane.
În opinia reclamantei, la moment este necesar majorarea pensiei de
întreținere a copilului minor xxxxx de la suma de 2 000 lei/lunar la suma de 6 000
lei/lunar, reieșind din necesitățile de vîrstă de întreținere a copilului, care are
nevoie de cheltuieli pentru școală, anumite cursuri de pictură și dans, precum și
din faptul că salariul este mic și nu poate să o asigure cu cele necesare.
Reclamanta a susținut că, comparativ cu situația anterioară de aproximativ
3 ani, prețurile la servicii și produse erau mai mici, însă odată ce copii cresc,
necesitățile la fel cresc, iar datorită că pârâtul nu participă la întreținerea copilului
lor comun, este impusă de a se adresa cu respectiva cerere.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
a fost admisă parțial acțiunea depusă de Alina S-a modificat cuantumul pensiei de
întreținere a copilului minor xxxxx, stabilită prin hotărârea din 28 februarie 2020
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a încasat de la Vadim Priluțchi în
beneficiul Alinei Priluțchi, pensia pentru întreținerea copilului minor xxxxx, în
sumă fixă de 3 500 lei/lunar, începând cu data depunerii cererii de chemare în
judecată - 28 aprilie 2023 și până la atingerea de către copil a vârstei de majorat.
În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată. S-a încasat de la Vadim Priluțchi în
beneficiul statului, taxa de stat, în mărime de 1 260 de lei.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 29 noiembrie 2023, Alina Priluțchi a declarat apel nemotivat, iar la 5
aprilie 2024 a depus apel motivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând
casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru a fost admis apelul
declarat de Alina Priluțchi și s-a modificat hotărârea din 22 noiembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea cuantumului pensiei de întreținere
a copilului minor prin majorarea acestuia de la 3 500 de lei până la 5 000 de lei. În
rest, hotărârea din 22 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
menținut.
Întru consolidarea soluției sale, instanța de apel a reținut că prima instanță
a stabilit un cuantum al pensiei de întreținere (3 500 de lei) care nu reflectă
suficient necesitățile firești ale copilului minor și nu asigură un nivel adecvat de
trai, contrar dispozițiilor Codului familiei și principiului interesului superior al
copilului.
Instanța de apel a stabilit că, potrivit datelor oficiale ale Biroului Național
de Statistică, minimul de existență pentru un copil de 7–17 ani este de 3 162 de lei,
sumă care nu acoperă integral cheltuielile reale asociate creșterii, educării și
dezvoltării copilului, precum procurarea materialelor școlare, participarea la
activități extracurriculare, dezvoltare psiho-emoțională și alte cheltuieli
indispensabile.
Astfel, instanța ierarhic inferioară a conchis că stabilirea cuantumului de 3
500 de lei ar pune mama/apelantă într-o situație materială defavorabilă raportat la
tatăl copilului, întrucât copilul locuiește cu mama, iar aceasta suportă cheltuielile
zilnice de întreținere, îngrijire și educație, obligațiile parentale fiind exercitate
preponderent de către aceasta.
Instanța de apel a apreciat că suma de 5 000 de lei reprezintă un cuantum
echitabil și proporțional, fiind necesar pentru acoperirea necesităților reale ale
copilului și pentru asigurarea dezvoltării sale armonioase, conform art. 74–76 și
110 din Codul familiei, precum și standardelor Convenției ONU privind drepturile
copilului.
Instanța de apel a mai constatat că prima instanță nu a evaluat în mod
complet circumstanțele relevante și nu a apreciat în mod adecvat probele din dosar,
încălcând standardele prevăzute de art. 118, 130 și 240 din Codul de procedură
civilă. În raport cu jurisprudența CEDO (Van de Hurk, Hirro Balani, Georgiadis),
instanța inferioară a reținut obligația instanței de a analiza efectiv motivele părților
3
și de a motiva corespunzător soluția, ceea ce prima instanță nu a realizat în mod
suficient.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat necesitatea modificării hotărârii
primei instanțe și a majorării cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul
minor xxxxx de la 3 500 de lei la 5 000 de lei/lunar, apreciind că acest cuantum
corespunde interesului superior al copilului, cerințelor de dezvoltare ale acestuia
și obligațiilor legale ale părinților.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 septembrie 2025, Vadim Priluțchi, reprezentat de avocatul Tamara
Plămădeală, a depus recurs împotriva deciziei din 28 ianuarie 2025 a Curții de
Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii instanței de fond cu remiterea cauzei la rejudecare.
În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de
drept expuse anterior, recurentul/reprezentantul a indicat că hotărârea instanței de
fond și decizia instanței de apel au fost adoptate cu aplicarea greșită a normelor de
drept material și cu ignorarea probelor din dosar.
A menționat că instanța de apel a majorat pensia de întreținere de la 3 500
de lei la 5 000 lei fără administrarea unor probe care să demonstreze schimbarea
situației materiale sau familiale a intimatei, contrar art. 110 din Codul familiei,
care impune prezentarea de dovezi concrete privind veniturile, cheltuielile sau alte
circumstanțe relevante.
Recurentul a susținut că intimata nu a depus certificat de salariu, contract
de chirie, facturi, acte privind frecventarea cursurilor copilului sau alte justificări
ale cheltuielilor invocate. Totodată, a subliniat că instanțele nu au luat în
considerare faptul că acesta întreține alți doi copii minori (xxxxx), obligație legală
care trebuie analizată la stabilirea cuantumului pensiei, conform principiului
egalității în fața legii și a obligațiilor părintești prevăzute de Codul familiei.
Recurentul nu este de acord nici cu raționamentul instanței de apel potrivit
căruia suma de 3 500 lei ar pune reclamanta într-o situație materială defavorabilă,
arătând că instanța nu a explicat temeiurile juridice și nu a prezentat probele pe
care și-a întemeiat concluzia. Acesta indică faptul că, potrivit datelor Biroului
Național de Statistică, minimul de existență pentru un copil de 7–17 ani în 2023 a
fost de 3 162 de lei, iar aplicarea procentului de 25% din salariul mediu pe
economie ar conduce la un cuantum de aproximativ 3 425 de lei, nu de 5 000 de
lei.
A mai afirmat și faptul că ședința în instanța de apel s-a desfășurat în lipsa
avocatului și a recurentului, ambii nefiind citați, iar contractul de asistență juridică
al avocatului încetase, ceea ce a împiedicat exercitarea efectivă a dreptului la
apărare. Astfel, instanțele s-au bazat exclusiv pe declarațiile intimatei, fără probe
4
obiective privind schimbarea situației materiale, ceea ce constituie o aplicare
greșită a normelor de drept material și o încălcare a principiului egalității prevăzut
de art. 16 din Constituție și art. 6 CEDO.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă:
,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
5
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Centru a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 28 ianuarie 2025, decizia integrală fiind notificată participanților la
proces, prin intermediul oficiului poștal, la 3 iulie 2025 (f.d.186). Însă, date privind
recepționarea acesteia la materialele cauzei lipsesc. Prin urmare, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 29 septembrie
2025, se consideră depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură
civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale
de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor
instanțelor de apel.
Conform prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie
să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să
evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de
procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a
examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate.
Din analiza recursului declarat rezultă că Vadim Priluțchi, reprezentat de
avocatul Tamara Plămădeală nu a invocat niciun temei de admisibilitate prevăzut
de dispozițiile art. 432 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că decizia
instanței de apel a fost pronunțată în temeiul probelor legal administrate și al unei
interpretări conforme a normelor legale incidente. Hotărârea contestată nu este
lipsită de fundament juridic, iar raționamentele instanței de apel sunt clare și
coerente, reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale
aplicabile.
În așa mod se reține că recurentul/reprezentantul a formulat doar
nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În absența unor
critici pertinente, care să încadreze recursul în limitele stricte ale art. 432 din Codul
de procedură civilă, acesta trebuie considerat vădit neîntemeiat.
Întru desființarea acestei concluzii nu poate fi reținut nici argumentul
recursului precum că li s-au împiedicat exercitarea efectivă a dreptului la apărare,
din motiv că nu au fost citați în ședința instanței de apel. Or, din materialele cauzei
se denotă contrariul, iar avocatul Violeta Sîrbu în interesele lui Vadim Priluțchi a
depus referință asupra cererii de apel.
Cât privește alegația precum că mandatul ultimei încetase, completul de
judecată menționează că în actele dosarului o astfel de informație nu se regăsește.
6
Din considerentele menționate, Completul de judecată constată că cererea
de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și consideră
recursul ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Vadim Priluțchi, reprezentat de
avocatul Tamara Plămădeală, împotriva deciziei din 28 ianuarie 2025 a Curții de
Apel Centru.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
7