2ra-688/25 — Modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor

La 30 noiembrie 2023, Andrei Safonov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alionei Dorneanu (Safonov) privind micșorarea pensiei de întreținere pentru copilul minor xxxx, născut la xxxx, la 1 025 lei lunar, începând cu data depunerii cererii și până la atingerea vârstei majoratului.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 2 martie 2015, căsătoria părților a fost desfăcută, domiciliul minorului a fost stabilit la mamă, iar prin hotărârea din 8 mai 2015 s-a dispus încasarea de la Andrei Safonov, în beneficiul Alionei Dorneanu (Safonov), a pensiei de întreținere pentru minorul xxxx în mărime de 1/4 din salariu și/sau alte venituri, dar nu mai puțin de 1 000 lei lunar, începând cu 8 aprilie 2015 până la atingerea majoratului.

Potrivit încheierii executorului judecătoresc din 14 octombrie 2022, pensia se calculează în prezent raportat la venitul mediu pe țară (9 900 lei), ceea ce depășește considerabil venitul real al reclamantului. Acesta a indicat că are un salariu lunar de 4 100 lei, funcție de care 1/4 reprezintă 1 025 lei, sumă pe care o consideră echitabilă.

A invocat datele Biroului Național de Statistică privind coșul minim de consum pentru copiii minori (2 821,60 lei), arătând că obligația calculată după venitul mediu național îl pune într-o situație disproporționată și discriminatorie. Reclamantul a menționat practica judiciară relevantă (Judecătoria Chișinău, sediul Centru, hotărârea din 27 septembrie 2023), în care s-a dispus reducerea pensiei în considerarea stării financiare precare a părintelui.

A solicitat micșorarea cuantumului pensiei de întreținere la 1 025 lei lunar, invocând imposibilitatea achitării unei sume de circa 3 000 lei stabilite după venitul mediu pe țară.

Instanța de apel a reținut că părțile sunt părinții minorului xxxx, născut la xxxx, iar pensia de întreținere stabilită prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 8 mai 2015 era de ¼ din salariu și/sau alte venituri. Din actele dosarului rezulta că executorul judecătoresc stabilise, prin încheierile din 14 octombrie 2022 și 23 august 2023, menținute de instanțe, restanțe la pensia de întreținere în cuantum total de peste 293 000 lei, aferente perioadei 8 aprilie 2015 – 23 august 2023. De asemenea, s-a constatat că apelantul este angajat din 9 octombrie 2023 la CRP „Brînzenii-Noi” SRL, cu un salariu de 4 100 lei, și că a înregistrat o nouă căsătorie, având o altă persoană la întreținere.

Instanța de apel a reținut că, potrivit datelor Biroului Național de Statistică pentru anul 2023, valoarea minimului de existență pentru copiii cu vârsta între 7 și 17 ani a constituit, în mediul rural, în medie anuală, 2 985 lei, iar în orașele mici – 3 168,10 lei, subliniind totodată obligația ambilor părinți de a contribui proporțional la creșterea și întreținerea copilului minor. Raportând aceste date la prevederile art. 75, 76 și 110 din Codul familiei, precum și ale art. 254 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a reținut că modificarea cuantumului pensiei de întreținere putea fi dispusă doar în măsura în care se dovedea o schimbare esențială a situației materiale sau familiale a părții obligate la plată, împrejurare care, în speță, nu a fost probată. Dimpotrivă, din ansamblul materialului probator a rezultat că apelantul nu a demonstrat imposibilitatea achitării cotei de ¼ din venituri și nici îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor sale parentale anterioare, acesta înregistrând restanțe semnificative la plata pensiei de întreținere.

Instanța a apreciat că suma de 1 025 lei, solicitată de apelant, este insuficientă pentru acoperirea necesităților minorului și nu corespundea interesului superior al copilului, având în vedere cheltuielile reale de întreținere. De asemenea, faptul că apelantul are o nouă familie nu poate justifica diminuarea obligației față de copilul din prima căsătorie și nici afectarea nivelului anterior de asigurare materială a minorului. 2

În recurs, recurentul a susținut că instanțele de fond și apel nu au examinat situația sa materială reală, deși acesta a prezentat acte ce confirmau venituri modeste, incompatibile cu plata pensiei calculate la nivelul salariului mediu pe economie. A menționat că nu se eschivează de la obligație, însă cuantumul stabilit îi depășește obiectiv posibilitățile financiare, generând o datorie excesivă în executare. Recurentul a invocat că executorul și instanțele au ignorat veniturile sale oficiale și circumstanțele familiale, iar hotărârile nu conțin o motivare conformă exigențelor art. 6 CEDO.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”. 3

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că procedura admisibilității recursului constă în verificarea faptului dacă motivele invocate se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza dispozițiilor legale citate rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului depinde de existența unor motive concludente și serioase, oferind instanței de recurs un drept exclusiv de a filtra cererile care nu prezintă o motivare suficientă.

Pentru a fi admisibil, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare clară, întemeiată și convingătoare, respectând formalitățile și condițiile prevăzute de lege.

În examinarea recursului declarat de Andrei Safonov, reprezentat de avocatul Radu Rusanovschi, Completul de judecată constată că acesta este vădit neîntemeiat în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Deși recurentul invocă, în mod general, o pretinsă apreciere vădit nerezonabilă a probelor de către instanța de apel, acesta nu indică nicio probă care ar fi fost denaturată, ignorată sau analizată eronat, limitându-se la a critica faptul că instanța de apel nu ar fi valorificat argumentele sale privind reducerea pensiei de întreținere.

Prin recurs, recurentul urmărește exclusiv modificarea cuantumului pensiei de întreținere la o rată fixă de 1 025 lei lunar. Instanța de apel a motivat decizia detaliat, constatând că recurentul nu a demonstrat existența unei schimbări esențiale a situației materiale sau familiale care să justifice diminuarea obligației stabilite anterior. În mod corect, instanța de apel a valorificat probele privind veniturile oficiale ale recurentului, nivelul minim de existență al minorului, necesitățile reale ale acestuia, precum și restanțele substanțiale acumulate la plata pensiei, reținând că menținerea cuantumului stabilit corespunde interesului superior al copilului și principiului răspunderii egale a părinților în îndeplinirea obligațiilor de întreținere. 4

Analiza recursului relevă că acesta nu conține critici de drept concrete, ci se limitează la reluarea obiecțiilor de fapt deja apreciate de instanța de apel. Invocarea unui pretins motiv de ilegalitate, neînsoțită de o explicare a aplicabilității sale și de o argumentare privind impactul asupra soluției instanțelor inferioare, nu poate fi calificată drept motiv de recurs. În lipsa unor critici pertinente, recursul nu poate fi considerat întemeiat.

Recurentul a formulat doar nemulțumiri generale, neînsoțite de argumente juridice apte să circumscrie recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, împrejurare care justifică calificarea recursului ca vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Andrei Safonov, reprezentat de avocatul Radu Rusanovschi. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5