3ra-490/24 — anularea actului administrativ

3ra-490/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Kadji

Tchouassi Idris Gabrel, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Kadji Tchouassi Idris Gabrel împotriva

Inspectoratului General pentru Migrație cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-490/24

PIGD 2-23137133-01-3ra-05062024)

Inadmisibilitatea cererii de recurs. Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul

administrativ.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. V. Dodon

Curtea de Apel Chișinău – jud. V. Sîrbu, V. Negru, A. Braga

19 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Kadji Tchouassi Idris

Gabrel, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc,Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în interesele lui Kadji Tchouassi Idriss Cabrel, a depus o acțiune în contencios

administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, având ca obiect

anularea unui act administrativ.

pentru Migrație de returnare nr. 101-C din 12 septembrie 2023, dreptul de ședere

al cetățeanului camerunez Kadji Tchouassi Idriss Cabrel pe teritoriul Republicii

Moldova a fost revocat. Prin aceeași decizie, acesta a fost obligat să părăsească

teritoriul Republicii Moldova în termen de 30 de zile de la data comunicării actului.

art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor

în Republica Moldova, potrivit cărora decizia de returnare reprezintă un act

administrativ prin care se constată caracterul ilegal al șederii unui străin și se

dispune părăsirea teritoriului Republicii Moldova în termen de 30 de zile, în cazul

revocării dreptului de ședere.

alin. (1) din Codul administrativ, arătând că decizia contestată nu indică în mod

clar circumstanțele de fapt care au stat la baza emiterii acesteia. Se precizează că,

în mod verbal, i s-a comunicat lui Kadji Tchouassi Idriss Cabrel că motivul

revocării dreptului de ședere ar fi faptul că diploma de studii prezentată Academiei

de Studii Economice din Moldova ar fi falsă. Acesta respinge categoric o asemenea

acuzație, susținând că a absolvit în mod legal instituția de învățământ din Camerun,

obținând diploma conform legislației naționale a acestui stat.

fapt și în drept, deși autoritatea emitentă avea obligația de a expune raționamentele

care au determinat adoptarea acesteia. Motivarea actului administrativ constituie o

cerință esențială derivată din principiul legalității procedurale și materiale și

condiționează validitatea actului emis. Aceasta trebuie să includă considerentele de

fapt și de drept care justifică adoptarea măsurii, cu atât mai mult în cazul unui act

cu caracter defavorabil. O simplă reproducere a textului legal, fără corelare cu

circumstanțele concrete ale cauzei, echivalează cu absența motivării.

capabilă să ofere o explicație obiectivă privind aplicabilitatea prevederilor legale

1

invocate în speță. În plus, actul administrativ trebuie să reflecte faptul că autoritatea

a analizat explicațiile prezentate de persoana vizată și le-a avut în vedere în

exercitarea prerogativelor sale discreționare. Numai astfel se poate garanta

proporționalitatea măsurii adoptate și legitimitatea intervenției autorității publice

în drepturile persoanei vizate.

conținutul acestuia nu rezultă în mod clar rezonabilitatea, necesitatea și scopul

măsurii dispuse de autoritatea publică, se constată încălcarea principiului

proporționalității.

fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale garantate de normele de drept

național.

din 12 septembrie 2023, a încălcat în mod vădit drepturile și libertățile cetățeanului

străin Kadji Tchouassi Idriss Cabrel, întrucât nu a prezentat nicio justificare

juridică pentru revocarea dreptului de ședere, nefiind administrate probe care să

susțină măsura adoptată.

Migrație privind returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova nr. 101-C din 12

septembrie 2023, emisă în privința cetățeanului Camerunului, Kadji Tchouassi

Idriss Cabrel.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a fost admisă acțiunea formulată de reclamant și a fost anulată decizia de returnare

de pe teritoriul Republicii Moldova nr. 201-C din 12 septembrie 2023, emisă de

Direcția regională Centru a Inspectoratului General pentru Migrație, în privința

cetățeanului camerunez Kadji Tchouassi Idriss Cabrel.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Direcția regională Centru, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, din 27 octombrie 2023. Ulterior, la data de 28 decembrie

2023, aceeași autoritate a depus motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii

menționate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată

să fie respinsă ca fiind inadmisibilă și neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția regională Centru. A fost

casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 27 octombrie 2023.

Curtea de Apel a rejudecat cauza și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a respins,

2

ca fiind neîntemeiată, acțiunea intentată de Kadji Tchouassi Idriss Cabrel împotriva

Inspectoratului General pentru Migrație privind anularea deciziei de returnare de

pe teritoriul Republicii Moldova nr. 201-C din 12 septembrie 2023, emisă de

Direcția regională Centru a Inspectoratului General pentru Migrație.

de fond a apreciat în mod eronat situația de fapt și de drept, atunci când a admis

acțiunea înaintată de Kadji Tchouassi Idriss Cabrel și a dispus anularea deciziei de

returnare de pe teritoriul Republicii Moldova nr. 201-C din 12 septembrie 2023,

emisă de Direcția regională Centru a Inspectoratului General pentru Migrație în

privința cetățeanului camerunez Kadji Tchouassi Idriss Cabrel, având în vedere

următoarele considerente.

Tchouassi Idriss Cabrel, i-a fost acordat dreptul de ședere provizorie pentru studii

în Republica Moldova la data de 28 iulie 2023, cu valabilitate până la 31 octombrie

2023.

studenților Academiei de Studii Economice din Moldova, iar la data de 12

septembrie 2023, ca urmare a solicitării instituției de învățământ și în urma

verificărilor efectuate, constatându-se că străinul nu mai întrunește condițiile

necesare pentru continuarea șederii pe teritoriul Republicii Moldova, Inspectoratul

General pentru Migrație i-a revocat dreptul de ședere provizorie și a dispus

returnarea acestuia.

să fie anulat, reclamantul, exercitând dreptul la acțiune, nu poate să se limiteze la

exprimarea dezacordului în mod general, ci are obligația de a fundamenta cererea

de chemare în judecată în baza unor dispoziții legale exprese.

circumstanțele de fapt ale cauzei și normele legale incidente, instanța de apel a

constatat că acțiunile apelantului – Inspectoratul General pentru Migrație – sunt

legale și întemeiate. În schimb, poziția intimatului – Kadji Tchouassi Idriss Cabrel

– este nefondată, bazată pe o interpretare eronată a normelor de drept material și pe

afirmații nesusținute de probe.

de Apel a concluzionat că activitatea administrativă desfășurată de Inspectoratul

General pentru Migrație s-a încadrat în limitele competenței legale, iar actul

administrativ contestat a fost emis în temeiul unei analize obiective, detaliate și

conforme scopului legal urmărit de autoritate.

contestat nu ar fi fost motivat, nu pot fi reținute, acestea fiind neîntemeiate în raport

cu Decizia nr. 201-C din 12 septembrie 2023.

privire la procedurile de returnare, expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul

3

Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 492 din 7 iulie 2011,

ofițerul de caz are obligația de a analiza situația străinului și de a decide asupra

posibilității de îndepărtare a acestuia. În cazul în care sunt incidente prevederile

legale privind îndepărtarea, ofițerul întocmește un raport (încheiere) motivat în fapt

și în drept cu propunerea de îndepărtare, supus aprobării conducătorului ierarhic.

Dacă se constată imposibilitatea îndepărtării, se întocmește un raport cu soluția

propusă, supus de asemenea aprobării.

Tchouassi Idriss Cabrel, a fost emisă de autoritatea competentă – Inspectoratul

General pentru Migrație din subordinea Ministerului Afacerilor Interne – în temeiul

propunerii formulate prin raportul motivat și argumentat al ofițerului principal al

SCȘIS din cadrul Direcției regionale Centru a IGM, comisarul Alexandru Diacov,

întocmit la data de 12 septembrie 2023 (f.d. 20–20 verso), cu care partea reclamantă

a luat cunoștință.

Cabrel i s-a comunicat faptul că motivul emiterii deciziei de returnare ar fi constatat

în suspiciunea privind falsitatea diplomei de studii prezentate Academiei de Studii

Economice din Moldova. Aceste circumstanțe sunt reflectate expres și în raportul

sus-menționat, aflat la dosarul cauzei.

raportului ofițerului de caz, nu a reținut faptul esențial că acesta conține o motivare

clară a măsurii dispuse – respectiv, returnarea reclamantului de pe teritoriul

Republicii Moldova.

conchide că Decizia de returnare nr. 201-C din 12 septembrie 2023 este legală și

întemeiată, iar acțiunea reclamantului, prin care s-a solicitat anularea acesteia, este

neîntemeiată și lipsită de suport juridic. În consecință, apelul declarat de

Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția regională Centru, se impune a fi

admis.

de apel au fost confirmate în fapt și în drept, instanța de apel a dispus admiterea

apelului formulat de Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția regională

Centru, casarea Hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 27 octombrie

2023 și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea formulată de Kadji

Tchouassi Idriss Cabrel este respinsă ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Augustin Procopovici a depus recurs împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe, care a anulat decizia de returnare, ca fiind

ilegală și lipsită de motivare conform cerințelor legale.

4

ARGUMENTELE RECURSULUI

2023, emisă de Inspectoratul General pentru Migrație, este lipsită de motivare, iar

această carență afectează legalitatea actului administrativ contestat. Deși instanța

de apel a considerat că raportul ofițerului principal Alexandru Diacov ar conține o

motivare suficientă, recurentul arată că acel raport nu i-a fost comunicat odată cu

decizia de returnare și nu constituie parte integrantă a acesteia.

faptul că diploma de studii ar fi fost falsă – nu înlătură obligația autorității publice

de a include în mod expres motivarea în textul actului administrativ. Or, conform

principiului legalității procedurale și substanțiale, orice act administrativ, în special

cel defavorabil, trebuie să fie motivat în fapt și în drept, cu indicarea

circumstanțelor concrete și a temeiurilor legale care au stat la baza emiterii

acestuia.

integrată în textul actului administrativ și capabilă să permită atât destinatarului,

cât și unui observator obiectiv, să înțeleagă rațiunea și proporționalitatea măsurii.

În speță, autoritatea publică nu a justificat în decizia de returnare necesitatea,

rezonabilitatea și scopul măsurii dispuse, ceea ce determină încălcarea principiului

proporționalității și afectează drepturile și libertățile fundamentale ale recurentului,

garantate de normele naționale.

explicații în fața instanței, întrucât art. 118 alin. (3) din Codul administrativ prevede

că motivarea este parte integrantă a actului administrativ și condiționează

legalitatea acestuia. În plus, lipsa motivării la momentul emiterii actului

echivalează cu lipsa acestuia, iar recuperarea motivării în cursul litigiului nu poate

acoperi această omisiune.

Curții Supreme de Justiție, care inclusiv prin decizia sa din 18 ianuarie 2023,

dosarul nr. 3ra-778/2022, în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Viorel Morari împotriva Procuraturii Generale a

Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil, a reiterat imperativitatea motivării actelor administrative.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

5

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată avocatului Augustin Procopovici la data de 10 mai 2024, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar.

de avocatul Augustin Procopovici la data de 17 mai 2024, este în termen. Prin

urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea

efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și

serioase.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a

învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere

a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

6

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul

de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se

poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea

greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în

fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

reprezentat de avocatul Augustin Procopovici rezultă, că recurentul a invocat

prevederile art. 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ și anume faptul că prin

admiterea recursului se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

casare, invocate în recursul depus de către Kadji Tchouassi Idris Gabrel,

reprezentat de avocatul Augustin Procopovici, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, or, prin admiterea recursului nu s-ar

consolida jurisprudența Curții Supreme de Justiție, care la acest aspect este

uniformă.

instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție, are drept scop principal asigurarea

uniformității aplicării legii de către instanțele naționale, prevenind sau corectând

eventualele abateri de la interpretarea unitară a normelor legale în vederea

garantării unui proces echitabil și a unei justiții previzibile.

în susținerea recursului a indicat necesitatea consolidării practicii Curții Supreme

de Justiție, care în decizia din data de 18 ianuarie 2023, dosar nr. 3ra-778/23, a

reiterat imperativitatea motivării actelor administrative.

sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea

recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-

și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie

invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții

Supreme cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei

jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie

modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea

practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este

invocată în recursul depus de către Kadji Tchouassi Idris Gabrel, reprezentat de

avocatul Augustin Procopovici.

7

actelor administrative, se constată că jurisprudența este uniformă, prin urmare

recursul declarat în acest sens este declarativ, iar prin admiterea acestuia nu s-ar

consolida jurisprudența care este constantă.

acord cu concluzia instanței de apel care a reținut că decizia de returnare este

motivată.

încălcarea prevederilor de formă și conținut a actului administrativ, spre exemplu:

motivarea insuficientă a actului administrativ, nu duce la nulitatea acestuia;

motivarea actului administrativ fiind posibil de recuperat pe parcurs de către

autoritatea emitentă, până la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță,

fapt reglementat de art. 123 din Codul administrativ.

faza de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare inclusiv referința, suplinește

pe deplin motivarea deciziei contestate.

recursul depus de Kadji Tchouassi Idris Gabrel, reprezentat de avocatul Augustin

Procopovici, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de

către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel,

în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

rolului constituțional și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care este

aceea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii în materia contenciosului

administrativ. Astfel, motivarea cererii de recurs trebuie să reflecte nu doar

nemulțumirea față de soluția instanței de apel, ci și necesitatea clară de intervenție

a instanței supreme în vederea corectării unei erori de drept semnificative ori a

consolidării practicii judiciare. Filtrul de admisibilitate instituit de art. 245¹ și 246

din Codul administrativ nu este formal, ci unul de fond, esențial, menit să respingă

acele recursuri care nu ridică veritabile probleme de legalitate.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

8

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul declarat de Kadji

Tchouassi Idris Gabrel, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici.

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Kadji Tchouassi Idris Gabrel, reprezentat

de avocatul Augustin Procopovici.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9