3ra-433/24 — anularea actului administrativ

3ra-433/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Augustin

Popovici în numele și interesele lui Sahtsa Tadah Homere,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Sahtsa Tadah Homere împotriva Inspectoratului General

pentru Migrație cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 03 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-433/24

NR. PIGD 2-23137144-01-3ra-20052024)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate. Invocarea declarativă a

faptului că decizia instanței de apel se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,

16 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul

Augustin Popovici în numele și interesele lui Sahtsa Tadah Homere

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru

Migrație, solicitând anularea actului administrativ individual defavorabil –

Decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova nr. 203-C din

12.09.2023 a Inspectoratului General pentru Migrație, Direcția regională

Centru, emisă în privința cetățeanului Camerun – Sahtsa Tadah Homere.

teritoriul Republicii Moldova nr. 203-C din 12.09.2023 a Inspectoratului

General pentru Migrație, Direcția regională Centru, dreptul de ședere al

cetățeanului Camerun – Sahtsa Tadah Homere pe teritoriul Republicii

Moldova a fost revocat. A fost obligat Sahtsa Tadah Homere să părăsească

teritoriul Republicii Moldova în termen de 30 zile din data aducerii la

cunoștință a deciziei.

(1) lit. (b) din Legea nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în

Republica Moldova, în conformitate cu care, decizia de returnare este un act

administrativ al autorității competente pentru străini, prin care șederea unui

străin este declarată ca fiind ilegală și care obligă străinii indicați la art. 51 să

părăsească teritoriul Republicii Moldova în 30 de zile calendaristice (în cazul

străinului căruia i s-a revocat dreptul de ședere).

teritoriul Republicii Moldova, a căror ședere pe acest teritoriu a devenit

ilegală, a căror viză sau al căror drept de ședere a fost anulat sau revocat,

cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere provizorie, al căror drept

de ședere permanentă a încetat, a căror cerere privind recunoașterea statutului

de apatrid a fost respinsă, a fost încetată procedura respectivă sau al căror

statut de apatrid a fost anulat, precum și împotriva foștilor solicitanți de azil,

autoritatea competentă pentru străini dispune măsură returnării de pe teritoriul

Republicii Moldova și aplică interdicția intrării în Republica Moldova pentru

o perioadă determinată conform art. 10.

1

discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință

în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost

atribuit dreptul.

Republica Moldova nr. 200 din 16.07.2010, străinii aflați în Republica

Moldova se bucură de aceleași drepturi și libertăți ca și cetățenii Republicii

Moldova, garantate de Constituția Republicii Moldova și de alte legi, precum

și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care Republica

Moldova este parte, cu excepțiile stabilite de legislația în vigoare.

operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

au stat la baza emiterii acesteia. Verbal, lui Sahtsa Tadah Homere i s-a

explicat că motivul ar fi că diploma sa de studii prezentată Academiei de

Studii Economice din Moldova ar fi una falsă. Sahtsa Tadah Homere neagă

vehement aceste presupuneri, or acesta și-a făcut studiile, a susținut

examenele de absolvire și a recepționat diploma de la instituția de învățământ,

aceasta fiind emisă conform legislației naționale din Camerun.

pentru Migrație nu conține o motivare, deși ar trebui să explice în mod adecvat

raționamentele pe care se bazează, Inspectoratul General pentru Migrație

având obligația pozitivă de a cerceta și a da o apreciere viabilă explicațiilor

lui Sahtsa Tadah Homere.

legalității procedurale și substanțiale, care condiționează legalitatea actului

administrativ. Motivarea trebuie să cuprindă considerentele de fapt și de

drept, care determină emiterea actului administrativ, în special a celui

defavorabil. Motivarea trebuie să fie una reală, bazată pe probe, să ofere

răspunsuri obiective în privința reflectării existenței cerințelor abstracte a

bazei legale invocate. Preluarea doar a unor texte din lege în conținutul actului

administrativ echivalează cu lipsa motivării.

oricărui observator dezinteresat convingerea că intervenția autorității publice

în drepturile persoanei este una proporțională.

autoritatea publică a audiat explicațiile persoanei vizate în actul administrativ,

2

explicații pe care autoritatea publică le-a luat în calcul în exercitarea dreptului

său discreționar.

iar din motivele indicate nu rezultă rezonabilitatea, necesitatea și scopul

măsurii întreprinse de autoritatea publică, a fost încălcat principiului

proporționalității.

libertățile garantate de normele naționale.

națională, cât și în Rezoluția (77) 31 Cu privire la protecția individului fată de

actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al

Consiliului Europei la 28 septembrie 1997, statuează că actul administrativ

este o manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau

individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării

sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri

individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice,

susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor

fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei

funcții judiciare. In conformitate cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrative.

General pentru Migrație vădit a încălcat drepturile și libertățile cetățeanului

străin Sahtsa Tadah Homere, or aceasta nu a justificat emiterea deciziei din

12.09.2023, revocând, fără careva temei juridic, neprezentând nici o probă în

acest sens, dreptul de ședere a reclamantului pe teritoriul Republicii Moldova.

returnare poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului

administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de către

Sahtsa Tadah Homere împotriva Inspectoratului General pentru Migrație,

privind anularea actului administrativ. S-a anulat Decizia Inspectoratului

General pentru Migrație nr. 203/C din 12.09.2023.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

3

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei decizii

noi, prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Inspectoratul General pentru Migrație, s-a casat hotărârea

din 20 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o

decizie nouă, prin care: S-a respins acțiunea înaintată de Sahtsa Tadah

Homere împotriva Inspectoratului General pentru Migrație cu privire la

anularea actului administrativ.

ignorat probele prezentate de Inspectoratul General pentru Migrație, iar

hotărârea de anulare a deciziei de returnare nu a fost susținută de o motivare

suficientă.

privind regimul străinilor, care permiteau Inspectoratului General pentru

Migrație să revoce dreptul de ședere în cazul nerespectării condițiilor de

ședere legală. Reclamantul nu mai îndeplinea aceste condiții după

exmatricularea sa.

Homere, cetățean camerunez, a fost emisă în conformitate cu art. 52 alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica

Moldova. Revocarea s-a bazat pe faptul că reclamantul a fost exmatriculat de

la Academia de Studii Economice din Moldova din cauza suspiciunii că

diploma sa era falsă.

fost considerat legal, fiind motivat și bazat pe fapte verificabile. Inspectoratul

General pentru Migrație a acționat în conformitate cu legea, verificând toate

circumstanțele și emițând o decizie conformă cu competențele sale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

lui Sahtsa Tadah Homere, a declarat recurs împotriva deciziei din 03 aprilie

2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea

deciziei instanței de apel.

4

ARGUMENTELE RECURSULUI

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată. Iar prin admiterea lui se va consolida

jurisprudența Curții Supreme de Justiție, care, inclusiv prin decizia sa din 18

ianuarie 2023, dosarul nr. 3ra-778/22, a reiterat imperativitatea motivării

actelor administrative.

clară și detaliată. Deși s-a invocat că diploma prezentată ar fi falsă, nu s-au

oferit dovezi concrete care să demonstreze falsitatea documentelor de studii.

Astfel, Inspectoratul General pentru Migrație nu și-a îndeplinit obligația de a

motiva adecvat actul administrativ, ceea ce încalcă principiul legalității

procedurale.

a fost disproporționată, deoarece nu a fost dovedită necesitatea revocării

dreptului de ședere și aplicarea măsurii de returnare. Decizia nu a fost

echilibrată față de gravitatea faptelor invocate.

considerare explicațiile și dovezile prezentate de Sahtsa Tadah Homere, iar

acesta nu a fost audiat în mod corespunzător înainte de emiterea deciziei.

Acest fapt constituie o încălcare a dreptului la apărare și a principiilor de

justiție echitabilă

diplomei, fără a se prezenta dovezi clare care să confirme această acuzație.

Recurentul a contestat faptul că instanța de apel a acceptat aceste concluzii

fără o examinare suficient de riguroasă a probelor

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

5

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.245¹.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului și avocatului

acestuia, prin intermediul poștei electronice (f.d.80), la 11 aprilie 2024, iar

cererea de recurs a fost depusă la data de 10 mai 2024, cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească

6

în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de avocatul Augustin Popovici în numele și interesele lui

Sahtsa Tadah Homere, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către

Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință,

nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

7

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

8

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de avocatul Augustin Popovici în

numele și interesele lui Sahtsa Tadah Homere.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9