3ra-377/24 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- Inadmisibilitatea cererii de recurs. Art. 246, alin. 2, lit. a1 din Codul administrativ.
3ra-377/24 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Ngnie Talom
Donald Landry, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către
Ngnie Talom Donald Landry împotriva Inspectoratului general pentru Migrație
cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-377/24
PIGD 2-23137126-01-3ra-26042024)
Inadmisibilitatea cererii de recurs. Art. 246, alin. (2), lit. a1) din Codul
administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Dodon
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, V. Negru, A. Braga
28 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Ngnie Talom
Donald Landry, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 22 septembrie 2023 avocatul Augustin Procopovici, în
interesele lui Ngnie Talom Donald Landry, a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, prin care a
solicitat anularea deciziei de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova nr.
199-C din 12 septembrie 2023, emisă în privința cetățeanului Camerunului,
Ngnie Talom Donald Landry.
În motivarea acțiunii a indicat, că prin decizia Inspectoratului General
pentru Migrație de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova nr. 199-C din
12 septembrie 2023, dreptul de ședere al cetățeanului Camerunului, Ngnie
Talom Donald Landry pe teritoriul Republicii Moldova a fost revocat, acesta
fiind obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova în termen de 30 zile
din data aducerii la cunoștință a deciziei.
În opinia reclamantului din decizia contestată nu rezultă, care sunt
circumstanțele de fapt care au stat la baza emiterii acesteia, însă verbal i s-a
explicat că motivul ar fi că diploma lui de studii prezentată Academiei de Studii
Economice din Moldova ar fi una falsă. Ngnie Talom Donald Landry a neagat
vehement aceste presupuneri, or, acesta și-a făcut studiile, a susținut examenele
de absolvire și a primit diploma de la instituția de învățământ, aceasta fiind
emisă conform legislației naționale din Camerun.
Reclamantul a susținut, că decizia Inspectoratului General pentru
Migrație nr. 199-C din 12 septembrie 2023 nu conține o motivare, deși ar trebui
să explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Inspectoratul
General pentru Migrație, având obligația pozitivă de a cerceta și a da o
apreciere viabilă explicațiilor lui Ngnie Talom Donald Landry, or, motivarea
actului administrativ este o cerință inerentă a principiului legalității procedurale
și substanțiale, care condiționează legalitatea actului administrativ. Motivarea
trebuie să cuprindă considerentele de fapt și de drept, care determină emiterea
actului administrativ, în special, a celui defavorabil. Motivarea trebuie să fie
una reală, bazată pe probe, să ofere răspunsuri obiective în privința reflectării
existenței cerințelor abstracte a bazei legale invocate. Preluarea doar a unor
texte din lege în conținutul actului administrativ echivalează cu lipsa motivării.
Motivarea trebuie să ofere destinatarului actului administrativ și oricărui
observator dezinteresat convingerea că intervenția autorității publice în
drepturile persoanei este una proporțională. Din motivarea deciziilor
1
discreționare trebuie să rezulte și faptul că autoritatea publică a audiat
explicațiile persoanei vizate în actul administrativ, explicații pe care autoritatea
publică le-a luat în calcul în exercitarea dreptului său discreționar.
Ținând cont de faptul că actul administrativ contestat nu este motivat, iar
din motivele indicate nu rezultă rezonabilitatea, necesitatea și scopul măsurii
întreprinse de autoritatea publică, a încălcat principiul proporționalității.
Din aceste motive, reclamantul consideră, că prin decizia contestată
autoritatea publică Inspectoratul General pentru Migrație i-a încălcat drepturile
și libertățile cetățeanului străin, or, aceasta nu a justificat emiterea deciziei din
12 septembrie 2023.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 27 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a anulat decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova nr.
199-C din 12 septembrie 2023 emisă de Direcția regională Centru a
Inspectoratului General pentru Migrație în privința cetățeanului Camerunului,
Ngnie Talom Donald Landry. ( f.d. 31,35-40)
Instanța de fond a constatat că prin decizia nr.771C din 12 septembrie
2023 s-a revocat dreptul de ședere provizorie pentru studii preuniversitare în
Republica Moldova al cetățeanului Republicii Camerun, Ngnie Talom Donald
Landry, care poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Tot în data de 12 septembrie 2023 a fost emisă și decizia contestată cu privire
la returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Camerunului,
Ngnie Talom Donald Landry.
În aceste circumstanțe Judecătoria Chișinău, sediu Rîșcani a conchis că a
fost lezat dreptul reclamantului la apărare, or, odată cu decizia cu privire la
revocarea dreptului de ședere provizoriu pentru studii preuniversitare a fost
emisă și decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova.
Totodată, instanța de fond a constatat că decizia nr. 199-C din 12
septembrie 2023 emisă de Direcția regională Centru a Inspectoratului General
pentru Migrație este ilegală și nemotivată, or, nu a fost stabilită starea de drept
și de fapt, nu a fost indicat temeiul legal în baza căruia a emis actul
administrativ individual defavorabil.
Hotărârea instanței de fond a fost constatată cu apel în termen în data de
30 octombrie 2023, de către Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția
regională Centru. (f.d.33)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 06 martie 2024 a admis
apelul declarat de Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția regională
Centru, a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 octombrie
2023 și a pronunțat o nouă decizie, prin care a respins ca fiind neîntemeiată
acțiunea înaintată de Ngnie Talom Donald Landry împotriva Inspectoratului
General pentru Migrație cu privire la anularea deciziei de returnare de pe
2
teritoriul Republicii Moldova nr.199 C din 12 septembrie 2023 emisă de
Direcția regională Centru a Inspectoratului General pentru Migrație. (f.d.
67,68-78)
Instanța de apel, reținând prevederile art. 6, alin. (1)-(3), art. 841, alin.
(2)-(3), art.31, alin. (2), lit. b), art. 49, art. 51, art. 52, art. 78, alin. (1) din Legea
nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, a
concluzionat că cererea de chemare în judecată nu este întemeiată, deoarece,
pentru a fi anulat un act administrativ, reclamantul exercitând dreptul său la
acțiune, urmează nu doar la general să își expună dezacordul cu actul
administrativ emis, ci să-și întemeieze cererea de chemare în judecată pe
prevederile exprese a legii.
Curtea de Apel Chișinău nu a reținut poziția instanței de fond precum
că decizia nr. 199-C din 12 septembrie 2023 este nemotivată, or, în baza
Regulamentului cu privire la procedurile de returnare, expulzare și readmisie a
străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 492 din 07 iulie 2011, decizia de returnare
a cetățeanului Camerunului, Ngnie Talom Donald Landry a emisă la
propunerea expusă prin raportul ofițerului principal al SCȘIS a DR Centru a
IGM, din 12 septembrie 2023, care este unul motivat și argumentat.
Astfel, instanța de apel a conchis, că decizia de returnare de pe teritoriul
Republicii Moldova nr.199-C din 12 septembrie 2023, este legală și întemeiată,
iar acțiunea lui Ngnie Talom Donald Landry, prin care solicită anularea acesteia
este una neîntemeiată și lipsită de suport legal.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
În data de 22 aprilie 2024 Ngnie Talom Donald Landry, reprezentat de
avocatul Augustin Procopovici, a depus recurs, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel. (f.d 84-87)
În motivarea recursului a menționat că prin admiterea recursului se
consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție, or, motivarea actului
administrativ nu se rezumă la indicarea unor norme de drept, Inspectoratul
General pentru Migrație, având obligația de a raporta circumstanțele de fapt la
normele de drept invocate, ceea ce la caz nu a avut lor. Deci, omisiunea admisă
de către autoritatea publică privind lipsa motivării actului emis, nu poate fi
recuperată ulterior.
În acest sens Ngnie Talom Donald Landry, reprezentat de avocatul
Augustin Procopovici, a susținut că decizia instanței de apel este contrară
jurisprudenței Curții Supreme de Justiție și anume deciziei din 18 ianuarie
2023, dosar nr. 3ra-778/22.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 245 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
3
Art. 2451 din Codul administrativ statuează că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 06 martie 2024. Conform extrasului din poșta electronică
a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată avocatului
Augustin Procopovici la 26 martie 2024. (f.d.79)
Recursul a fost depus de către Ngnie Talom Donald Landry, reprezentat
de avocatul Augustin Procopovici, în data de 22 aprilie 2024.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată
în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451–246, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio
a erorilor de drept.
4
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Prin urmare dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de
natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă
simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor
motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o
hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor
de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și
o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor
pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea
pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Din analiza recursului declarat de către Ngnie Talom Donald Landry,
reprezentat de avocatul Augustin Procopovici rezultă, că recurentul a invocat
prevederile art. 2451, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ și anume faptul că
prin admiterea recursului se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că motivele
de casare, invocate în recursul depus de către Ngnie Talom Donald Landry,
reprezentat de avocatul Augustin Procopovici, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, or, prin admiterea recursului nu
s-ar consolida jurisprudența Curții Supreme de Justiție, care la acest aspect este
uniformă.
Instanța de recurs evidențiază, că mecanismul consolidării
jurisprudenței, instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție, are drept scop
principal asigurarea uniformității aplicării legii de către instanțele naționale,
prevenind sau corectând eventualele abateri de la interpretarea unitară a
normelor legale în vederea garantării unui proces echitabil și a unei justiții
previzibile.
Ngnie Talom Donald Landry, reprezentat de avocatul Augustin
Procopovici, în susținerea recursului a indicat necesitatea consolidării practicii
5
Curții Supreme de Justiție, care în decizia din data de 18 ianuarie 2023, dosar
nr. 3ra-778/23, a reiterat imperativitatea motivării actelor administrative.
Articolul 2451, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ se referă la
schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin
admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții
Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest
argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa
jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de drept invocate în
recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție
cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care
să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna
dintre aceste situații nu este invocată în recursul depus de către Ngnie Talom
Donald Landry, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici.
Analizând practica Curții Supreme a Justiție referitor la necesitatea
motivării actelor administrative, se constată că jurisprudența este uniformă,
prin urmare recursul declarat în acest sens este declarativ, iar prin admiterea
acestuia nu s-ar consolida jurisprudența care este constantă.
Mai mult, din argumentele invocate în recurs rezultă că recurentul nu
este de acord cu concluzia instanței de apel precum că decizia de returnare este
motivată.
Curtea Supremă de Justiție în jurisprudența sa constată a subliniat faptul
că încălcarea prevederilor de formă și conținut a actului administrativ, spre
exemplu: motivarea insuficientă a actului administrativ, nu duce la nulitatea
acestuia; motivarea actului administrativ fiind posibil de recuperat pe parcurs
de către autoritatea emitentă, până la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima
instanță fapt reglementat de art. 123 din Codul administrativ.
La caz, referința prezentată de către Inspectoratul General pentru
Migrație în faza de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare, suplinește pe
deplin motivarea deciziei contestate.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că, recursul depus de Ngnie Talom Donald Landry, reprezentat de avocatul
Augustin Procopovici, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate
minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța
de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Curtea reiterează că admisibilitatea recursului trebuie analizată prin
prisma rolului constituțional și funcției legale a instanței judecătorești supreme,
care este aceea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii în materia
contenciosului administrativ. Astfel, motivarea cererii de recurs trebuie să
reflecte nu doar nemulțumirea față de soluția instanței de apel, ci și necesitatea
clară de intervenție a instanței supreme în vederea corectării unei erori de drept
semnificative ori a consolidării practicii judiciare. Filtrul de admisibilitate
6
instituit de art. 245¹ și 246 din Codul administrativ nu este formal, ci unul de
fond, esențial, menit să respingă acele recursuri care nu ridică veritabile
probleme de legalitate.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul declarat de către
Ngnie Talom Donald Landry, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici,
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (2),
lit. a1) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de către Ngnie Talom Donald
Landry, reprezentat de avocatul Augustin Procopovici.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7