3r-289/24 — cu privire la anularea deciziei

În data de 13 iunie 2023 Atakishiyev Fagan a înaintat acțiune în contenciosul administrativ împotriva Direcției Regionale Nord al Inspectoratului General de Migrație al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea deciziei de returnare nr.16 din 26 mai 2023.

Prin hotărârea din data de 03 iunie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a respins acțiunea înaintată de către Atakishiyev Fagan împotriva Direcției Regionale Nord al Inspectoratului General de Migrație al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea deciziei de returnare nr.16 din 26 mai 2023.(f.d. 71, 76-85)

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond, în data de 12 iunie 2024 apelantul Atakishiyev Fagan, reprezentat de avocatul Oxana Melnic, a declarat apel nemotivat. (f.d. 73-75)

Prin încheierea din data de 18 octombrie 2024, Curtea de Apel Bălți s-a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 03 iunie 2024, deoarece apelantul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art.232, alin.(2) din Codul administrativ. (f.d.98- 101)

În data de 18 noiembrie 2024 avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel din data de 18 octombrie 2024. (f.d.108-112)

Art. 47, alin.(3) din Codul administrativ prevede că: „Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: 1 „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97, alin. (3), lit. d) din Codul administrativ stipulează că: „Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”.

Art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1)”

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabilește că: „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul inadmisibil.”

Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 385, alin. (1) din Codul civil stabilește următoarele: 2 „Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 47, alin. (4) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere stabilește că: „În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv.”

Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanța de recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, încheierea contestată a fost emisă în data de 18 octombrie 2024, notificată avocatului Oxana Melnic, în interesele lui Atakishitev Fagan, prin intermediul poștei electronice cabinet.avocat.oxana@gmail.com și avocat_oxana@mail.ru, în data de 23 octombrie 2024, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la fila dosarului 103.

Instanța de recurs evidențiază că, adresele la care a fost expediată copia încheierii din 18 octombrie 2024 sunt gestionate de către avocatul Oxana Melnic, or, apelul nemotivat a fost depus prin intermediul cutiei electronice cabinet.avocat.oxana@gmail.com, iar cererea de recurs a fost depusă prin intermediul cutiei electronice avocat_oxana@mail.ru.

Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că, în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării încheierii contestate, adică ziua de 24 octombrie 2024, iar ultima zi fiind data de 07 noiembrie 2024, ora 24:00. 3

Mai mult, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, accesând Portalul Instanțelor Naționale de Judecată a stabilit faptul că, Curtea de Apel Bălți în data de 18 octombrie 2024 a publicat încheierea contestată pe portal.

Potrivit pct.7 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni.

Potrivit pct. 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real.

Astfel, avocatul Oxana Melnic, cunoscând despre caracterul public al încheierilor judecătorești și că acestea sunt publicate, nu a depus diligența necesară de a lua cunoștință cu încheierea instanței de apel și a prezenta recursul în termen.

Instanța de recurs menționează că, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 242 din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a recursului este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării încheierii contestate a instanței de apel.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că, avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, nu s-a conformat prevederilor art. 242 din Codul administrativ, or, recursul a fost depus peste termen, abia în data de 14 noiembrie 2024, deși, urma să fie depus până la 07 noiembrie 2024.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că avocatul Oxana Melnic, care apără interesele recurentului nu a depus recursul în termenul legal prevăzut la art. 242 din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării încheierii instanței de apel a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune recursul în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor 4 normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a recursului este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de declarare a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al avocatului Oxana Melnic, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, avocatul Oxana Melnic, acționând în interesele lui Atakishitev Fagan, inițiind acțiune în instanța de judecată, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se intereseze de soarta dosarului și să depună recursul în termen. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță ale clientului său și declararea căii de atac (recursul) în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul art. 243, alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect completul de judecată notează că, legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate 5 pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că, la depunerea recursului împotriva încheierii din 18 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, nu a respectat prevederile art. 242 din Codul administrativ.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de către avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, împotriva încheierii din data de 18 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 6