3r-289/24 — cu privire la anularea deciziei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea deciziei
- Temei legal
- Inadmisibilitatea recursului depus peste termenul prevăzut la art. 242 din Codul administrativ
3r-289/24 — cu privire la anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul
Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către Atakishitev Fagan împotriva Direcției Regionale Nord al
Inspectoratului General de Migrație al Ministerului Afacerilor Interne cu
privire la anularea deciziei de returnare nr. 16 din 26 mai 2023,
împotriva încheierii din data de 18 octombrie 2024 a Curții de Apel
Bălți,
(Dosarul nr. 3r-289/24
nr. PIGD 2-23084625-01-3r-02122024)
Inadmisibilitatea recursului depus peste termenul prevăzut la art. 242 din
Codul administrativ
Judecătoria Bălți, sediul central, jud. V. Pădurari
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, I. Grosu, S. Șleahtițki
09 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către avocatul
Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 13 iunie 2023 Atakishiyev Fagan a înaintat acțiune în
contenciosul administrativ împotriva Direcției Regionale Nord al
Inspectoratului General de Migrație al Ministerului Afacerilor Interne
privind anularea deciziei de returnare nr.16 din 26 mai 2023.
Prin hotărârea din data de 03 iunie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul
central s-a respins acțiunea înaintată de către Atakishiyev Fagan împotriva
Direcției Regionale Nord al Inspectoratului General de Migrație al
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea deciziei de returnare
nr.16 din 26 mai 2023.(f.d. 71, 76-85)
Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond, în data
de 12 iunie 2024 apelantul Atakishiyev Fagan, reprezentat de avocatul
Oxana Melnic, a declarat apel nemotivat. (f.d. 73-75)
Prin încheierea din data de 18 octombrie 2024, Curtea de Apel Bălți
s-a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Oxana Melnic în
interesele lui Atakishitev Fagan, împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți,
sediul Central din 03 iunie 2024, deoarece apelantul nu a prezentat motivarea
apelului în modul stabilit de art.232, alin.(2) din Codul administrativ. (f.d.98-
101)
În data de 18 noiembrie 2024 avocatul Oxana Melnic în interesele lui
Atakishitev Fagan, a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel din
data de 18 octombrie 2024. (f.d.108-112)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 47, alin.(3) din Codul administrativ prevede că:
„Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”
Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
1
„Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate
cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”
Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează
în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al
costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 97, alin. (3), lit. d) din Codul administrativ stipulează că:
„Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare
prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel”.
Art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ reglementează
următoarele:
„Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art.232 alin.(1)”
Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabilește că:
„Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva.”
Art. 242 din Codul administrativ reglementează că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ statuează că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: declară recursul inadmisibil.”
Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
Art. 385, alin. (1) din Codul civil stabilește următoarele:
2
„Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau
momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
Art. 47, alin. (4) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronică și serviciile de încredere stabilește că:
„În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit
altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta:
a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă
documentele electronice;
b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă
pentru utilizare în sistemul respectiv.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea
cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei
ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună
invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs și
contraargumentele din referință au fost formulate cu suficientă precizie
pentru a permite instanței examinarea acesteia.
Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanța de
recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea
loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea
anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după
a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, încheierea
contestată a fost emisă în data de 18 octombrie 2024, notificată avocatului
Oxana Melnic, în interesele lui Atakishitev Fagan, prin intermediul poștei
electronice cabinet.avocat.oxana@gmail.com și avocat_oxana@mail.ru, în
data de 23 octombrie 2024, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
anexat la fila dosarului 103.
Instanța de recurs evidențiază că, adresele la care a fost expediată
copia încheierii din 18 octombrie 2024 sunt gestionate de către avocatul
Oxana Melnic, or, apelul nemotivat a fost depus prin intermediul cutiei
electronice cabinet.avocat.oxana@gmail.com, iar cererea de recurs a fost
depusă prin intermediul cutiei electronice avocat_oxana@mail.ru.
Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu
art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că, în condițiile speței începutul
curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei
calendaristice notificării încheierii contestate, adică ziua de 24 octombrie
2024, iar ultima zi fiind data de 07 noiembrie 2024, ora 24:00.
3
Mai mult, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
accesând Portalul Instanțelor Naționale de Judecată a stabilit faptul că,
Curtea de Apel Bălți în data de 18 octombrie 2024 a publicat încheierea
contestată pe portal.
Potrivit pct.7 din Regulamentul privind modul de publicare a
hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe
pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, scopul existenței
portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui
mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni.
Potrivit pct. 17 din Regulamentul privind modul de publicare a
hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe
pagina web a Curții Supreme de Justiție hotărârile instanțelor judecătorești,
pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul
Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de
judecată, în regim real.
Astfel, avocatul Oxana Melnic, cunoscând despre caracterul public
al încheierilor judecătorești și că acestea sunt publicate, nu a depus diligența
necesară de a lua cunoștință cu încheierea instanței de apel și a prezenta
recursul în termen.
Instanța de recurs menționează că, termenul de procedură instituit de
legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai.
Articolul 242 din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii
termenului de depunere a recursului este determinat doar de un singur
eveniment – de la data notificării încheierii contestate a instanței de apel.
Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că, avocatul Oxana
Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, nu s-a conformat prevederilor art.
242 din Codul administrativ, or, recursul a fost depus peste termen, abia în
data de 14 noiembrie 2024, deși, urma să fie depus până la 07 noiembrie
2024.
Astfel, este în afara oricărui dubiu că avocatul Oxana Melnic, care
apără interesele recurentului nu a depus recursul în termenul legal prevăzut
la art. 242 din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării încheierii
instanței de apel a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de
acest drept procedural și a depune recursul în interiorul termenului legal.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că,
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,
mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință
de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor
4
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu
survenirea efectelor negative.
În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal
atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când
partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei să efectueze acțiunea în termen.
În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul
administrativ, avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan,
urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul
prevăzut de lege, ori termenul de depunere a recursului este imperativ,
absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după
sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin
urmare, nerespectarea termenului de declarare a recursului se datorează în
exclusivitate comportamentului pasiv al avocatului Oxana Melnic, care
trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu
bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.
Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, avocatul
Oxana Melnic, acționând în interesele lui Atakishitev Fagan, inițiind acțiune
în instanța de judecată, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și
atitudine activă să se intereseze de soarta dosarului și să depună recursul în
termen. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea
măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță ale clientului său și
declararea căii de atac (recursul) în caz contrar intervenind cu titlu de
sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul art. 243,
alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007)
că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție.
Sub acest aspect completul de judecată notează că, legiuitorul a
instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel
stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o
perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o
complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte.
Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în
afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și
securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în
conjunctura ordinii de drept naționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa
că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate
5
pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare
a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor
juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca
aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri
importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen
pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse
foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice
nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând
de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi
incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza
Marckx v. Belgia).
Corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu
normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că, la depunerea
recursului împotriva încheierii din 18 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți
avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, nu a respectat
prevederile art. 242 din Codul administrativ.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de
avocatul Oxana Melnic în interesele lui Atakishitev Fagan, inadmisibil, este
compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere
că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza
principiul securității raporturilor juridice.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. a) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de către avocatul Oxana Melnic în
interesele lui Atakishitev Fagan, împotriva încheierii din data de 18
octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6