3ra-193/25 — anularea actului administrativ

3ra-193/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Magomadova

Khalimat, reprezentată de avocatul Morozov Sergiu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Magomadova Khalimat împotriva

Inspectoratului General pentru Migrație cu privire la anularea actului

administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 4 februarie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-193/25

PIGD 2-23183009-01-3ra-09042025)

Inadmisibilitatea cererii de recurs. Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul

administrativ.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. V. Chisilița

Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

9 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Magomadova Khalimat,

reprezentată de avocatul Morozov Sergiu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc,Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație,

solicitând anularea actului administrativ individual prin care a fost respinsă cererea

sa de azil și obligarea autorității să emită un act administrativ favorabil.

de 10 februarie 2023, a depus personal cererea de acordare a azilului în Republica

Moldova la Inspectoratul General pentru Migrație. Magomadova Khalimat,

născută la 24 septembrie 1972 în localitatea Vedeno, Republica Cecenia, este

cetățeancă a Federației Ruse, de naționalitate cecenă și de religie musulmană.

anul 2006, din cauza conflictului armat ruso-cecen, stabilindu-se inițial în Polonia.

În anul 2007, aceasta s-a mutat împreună cu soțul său, Suleiman Nezirov, în

Germania, unde a obținut statutul de refugiată, fiind ulterior documentată cu permis

de ședere provizoriu, eliberat de autoritățile germane.

declarat că intenționează să revină în Ucraina, stat în care anterior și-a perfectat un

permis de ședere provizoriu și unde deține un imobil. Cu toate acestea, revenirea

în Federația Rusă nu este posibilă, întrucât în prezent este instituită mobilizarea

parțială, iar aceasta nu dorește ca soțul ei să fie obligat să participe la acțiunile

militare desfășurate de Federația Rusă în Ucraina.

Moldova, sub forma protecției umanitare, invocând faptul că soțul său, Suleiman

Nezirov (aflat, de asemenea, în procedura de solicitare a azilului), riscă să fie

urmărit și persecutat de autoritățile Federației Ruse – stat al cărui cetățean este – ca

urmare a opoziției sale față de politica promovată de partidul de guvernământ.

Potrivit declarațiilor reclamantei, acesta a participat anterior la conflictul armat

ruso-cecen și refuză să ia parte la conflictul militar din Ucraina, mai exact, să lupte

de partea Federației Ruse, ceea ce îl expune unui risc real de persecuție.

autorităților Federației Ruse și este considerat de acestea ca fiind o persoană ce

prezintă un pericol pentru ordinea publică a statului. Deși, în prezent, este dificil

pentru reclamantă să identifice o acțiune concretă și specifică ce ar putea fi

îndreptată împotriva sa, a soțului și a fiicei lor și care ar constitui un pericol iminent

1

pentru viața sau integritatea acestora, totuși susține că un asemenea pericol există

și este real.

temerea bine întemeiată, rezultată din circumstanțele expuse, că, în cazul returnării

soțului în Federația Rusă, viața acestuia ar fi pusă în pericol, din cauza opoziției

sale față de politicile partidului de guvernământ. În ceea ce privește posibilitatea

de întoarcere în Ucraina, stat în care reclamanta deținea anterior drept de ședere

legal, aceasta susține că revenirea acolo ar fi imposibilă în condițiile actuale,

întrucât conflictul militar este în desfășurare, iar revenirea ar reprezenta un risc

iminent pentru viața și sănătatea sa. Reclamanta a menționat că are o experiență

personală traumatizantă cauzată de războiul ruso-cecen, care i-a afectat starea

psihologică.

persecutat, supus urmăririi penale, reținut și condamnat pe nedrept, în pofida

faptului că nu a fost și nu este membru al vreunei organizații militare. Aceasta a

precizat că a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în mod legal, printr-un punct

oficial de trecere a frontierei de stat, fără a încerca să se sustragă controlului

efectuat de către Poliția de Frontieră.

pentru Migrație privind respingerea cererii sale de azil este prematură și

neîntemeiată, menționând că a luat cunoștință de conținutul acesteia la data de 6

decembrie 2023, aspect confirmat prin fișa de comunicare.

Informații și Securitate nr. E/2389r din 7 martie 2023, clasificată cu mențiunea

„restricționat”, prin care s-a indicat că Magomadova Khalimat ar prezenta un

pericol pentru securitatea națională sau ordinea publică a Republicii Moldova. Nici

reclamanta, nici avocatul său nu au fost informați cu privire la conținutul acestei

note, ceea ce le-a pus în imposibilitate în formularea unor contraargumente sau

prezentarea de probe în apărare. Mai mult, din denumirea notei nu reiese nimic

concret, aceasta conținând, potrivit susținerii reclamantei, doar afirmații generale,

fără individualizarea unor fapte sau circumstanțe relevante.

său în Germania, unde a beneficiat de statut de refugiat, fără ca autoritățile germane

să constate vreo amenințare în persoana sa sau a familiei sale. Ulterior, în perioada

2016–2022, au locuit în Ucraina, deținând permis de ședere provizoriu și un bun

imobil, fără a întâmpina dificultăți din partea autorităților ucrainene, ceea ce, în

opinia sa, probează lipsa oricărui pericol real pe care familia sa l-ar reprezenta

pentru ordinea publică.

Direcția Azil și Apatridie nu a verificat în mod detaliat și obiectiv informațiile

prezentate în sprijinul cererii de azil, în special aspectele ce țin de posibila urmărire

și persecuție a sa și a soțului în Federația Rusă, ca urmare a opiniilor critice față de

2

regimul politic și a refuzului de a participa la conflictul militar din estul Ucrainei.

Aceasta a invocat lipsa unei analize a temerii bine întemeiate de persecuție, precum

și lipsa unei evaluări adecvate a credibilității declarațiilor formulate, în condițiile

în care nu rezultă din cuprinsul deciziei contestate ce măsuri de verificare au fost

întreprinse, dacă au existat asemenea măsuri și care au fost rezultatele acestora.

din 27 septembrie 2023, emisă în dosarul nr. 23MD013824 – este neîntemeiată,

fiind redactată în termeni vagi, lipsiți de substanță, fără referință la fapte concrete

și verificate. Ea consideră că această decizie a fost emisă în mod precipitat, fără o

apreciere obiectivă, detaliată și completă a circumstanțelor invocate, fiind afectată

de vicii esențiale care impun anularea acesteia de către instanța de judecată.

cadrul unei proceduri accelerate, deși cauza nu se încadra în ipotezele legale ce

justifică aplicarea unui asemenea regim procedural, fiind vorba de o situație clasică

de solicitare de azil de către persoane care susțin că sunt persecutate și urmărite în

statul de origine.

Federația Rusă este una reală, bine întemeiată și necombătută în mod corespunzător

prin probe veridice de către Inspectoratul General pentru Migrație al Republicii

Moldova. Ea a subliniat că decizia de respingere a cererii de azil lipsește de o

analiză completă și detaliată a tuturor aspectelor relevante ale situației personale,

familiale și a contextului general, fiind emisă în baza unor constatări generale,

nefondate pe probe concrete sau pe o verificare efectivă a circumstanțelor invocate.

internațională, în condițiile în care există riscuri reale de expunere la tratamente

inumane sau degradante, ar constitui o încălcare a art. 3 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului. Aceasta a invocat jurisprudența relevantă a Curții Europene

a Drepturilor Omului, menționând cauzele Ozdil și alții c. Moldovei (cererea nr.

42305/18), Morgoci c. Moldovei (cererea nr. 13421/06), Gagiu c. României

(cererea nr. 63258/00), Rotaru c. Moldovei (cererea nr. 51216/06) și Kudła c.

Poloniei (cererea nr. 30210/96), în sprijinul ideii că un refuz nejustificat al

protecției poate atrage răspunderea statului pentru încălcarea drepturilor

fundamentale.

există o temere obiectivă sau subiectivă de persecuție, calificând-o drept prematură,

nefundamentată și lipsită de suport probator. Reclamanta a precizat că, în cadrul

interviului pentru azil, a oferit detalii concrete cu privire la faptele trăite, însă aceste

aspecte nu au fost analizate în mod efectiv de autoritatea competentă. Concluzia

potrivit căreia solicitanta este un simplu „migrant economic” este, în opinia

acesteia, una arbitrară și incorectă.

expulzării, atât ea, cât și soțul ei, Nezirov Suleiman, susținând că în Federația Rusă

3

acesta nu va beneficia de un proces echitabil în cazul unei eventuale atrageri la

răspundere penală, având în vedere pozițiile sale critice față de regimul politic. În

ceea ce privește Ucraina, ca stat de reședință legală anterioară, revenirea nu este

posibilă din cauza conflictului militar în desfășurare și a traumelor psihologice

suferite anterior în contextul războiului cecen.

motivată nr. 6026/23/DAA din 27.09.2023 nu i-a fost tradusă în detaliu în limba

rusă, care este limba sa de comunicare, deși în fișa de comunicare s-a consemnat

contrariul. Prin această omisiune a fost încălcat dreptul său la apărare și acces

efectiv la căile de atac.

de vulnerabile și riscurile invocate, reclamanta solicită:

− Anularea deciziei Direcției Azil și Apatridie nr. 6026/23/DAA din 27 septembrie

2023 privind respingerea cererii de azil;

− Obligarea Direcției Azil și Apatridie a Inspectoratului General pentru Migrație la

acordarea protecției umanitare pe teritoriul Republicii Moldova.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Magomadova

Khalimat împotriva Inspectoratului General pentru Migrație cu privire la anularea

deciziei Direcției azil și apatridie nr. 6026/23/DAA din 27 septembrie 2023 cu

privire la respingerea cererii de azil și obligarea acordării protecției umanitare pe

teritoriul Republicii Moldova.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

numele și în interesele doamnei Magomadova Khalimat, a depus o cerere de apel

nemotivat împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

la data de 2 septembrie 2024. Ulterior, la data de 2 decembrie 2024, a fost depusă

motivarea apelului.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Magomadova Khalimat ca nefondat și a menținut hotărârea din 2

septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

un caracter individual. Prin urmare, pentru a putea fi admisă, este necesară o

evaluare individuală a fiecărui caz, în cadrul căreia solicitantul trebuie să

demonstreze existența unor temeri justificate de persecuție sau a unui risc real de a

fi supus unor vătămări grave. Totodată, trebuie stabilită o legătură cauzală între

actele de persecuție sau de vătămare gravă la care solicitantul a fost sau riscă să fie

4

supus și decizia acestuia de a părăsi țara de origine. Evaluarea instanței trebuie să

aibă în vedere motivele invocate în sprijinul cererii de protecție, faptele relevante

privind situația din țara de origine, declarațiile și documentele prezentate de

solicitant, precum și informațiile disponibile cu privire la eventualele persecuții

anterioare ori riscurile de persecuție sau vătămări grave în cazul returnării. În lipsa

unei astfel de legături, este dificil de concluzionat că solicitantul are nevoie de

protecția unui alt stat.

de acordare a protecției pe teritoriul Republicii Moldova, instanța de apel a reținut

că aceasta a declarat că a părăsit țara de origine în anul 2006, având intenția de a se

stabili în Polonia. Începând cu anul 2007, s-a mutat cu soțul său, Nezirov Suleiman,

în Germania, unde a locuit în baza unui permis de ședere provizoriu. Ulterior, în

anul 2016, s-a stabilit împreună cu soțul în Ucraina, unde a beneficiat, de asemenea,

de un permis de ședere provizoriu.

nici în cadrul procedurii administrative desfășurate în fața Inspectoratului General

pentru Migrație, nici în fața instanței de judecată, probe pertinente, concludente și

admisibile care să ateste existența unor temeri bine întemeiate de persecuție în țara

sa de origine, pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup

social sau opinie politică, și că, din cauza acestor temeri, nu poate beneficia de

protecția statului al cărui cetățean este sau refuză să se întoarcă în acel stat.

părăsit țara de origine în absența unor circumstanțe care să o constrângă în mod

obiectiv să recurgă la acest demers. Mai mult, rezultă că aceasta a urmărit în

principal să se stabilească în Polonia, fără a proba în mod convingător existența

unor temeri de persecuție sau a unui risc real de a fi supusă unor vătămări grave în

cazul revenirii în Federația Rusă. Or, nu au fost prezentate circumstanțe sau probe

care să susțină existența unui astfel de risc, respectiv a unor tratamente inumane

sau degradante în eventualitatea repatrierii.

Khalimat nu este membră a vreunui partid politic, nu a fost condamnată penal în

țara de origine, nu a fost arestată, reținută sau judecată, și nici nu a fost supusă unor

acte de persecuție sau amenințări în sensul art. 46 din Legea nr. 270/2008 privind

azilul în Republica Moldova. Din declarațiile sale rezultă că plecarea din țara de

origine a fost determinată de alte motive, care nu se circumscriu noțiunii de

persecuție în sensul legii.

Republicii Moldova din data de 27 februarie 2022, însă cererea de azil a fost

formulată abia la 10 februarie 2023, după aproximativ un an de la intrarea sa pe

teritoriul statului, fără a oferi o justificare convingătoare pentru acest interval de

timp.

5

instanța de fond au reținut în mod corect că nu există suficiente probe pentru a

stabili o probabilitate rezonabilă ca Magomadova Khalimat să fie supusă unor

acțiuni care să conducă la încălcarea drepturilor sale fundamentale, susceptibile de

a fi calificate drept acte de persecuție în sensul art. 45 alin. (1) și (2) din Legea nr.

270/2008.

protecției umanitare, în conformitate cu art. 19 din Legea nr. 270/2008, însă nu au

fost identificate elemente care să justifice aplicarea acestei forme de protecție în

favoarea lui Magomadova Khalimat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Khalimat, reprezentată de avocatul Morozov Sergiu a depus recurs împotriva

deciziei din 4 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi decizii privind admiterea integrală a acțiunii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

casarea Hotărârii primei instanțe, precum și a Deciziei instanței de apel, întrucât

instanțele inferioare nu au constatat și nu au elucidat pe deplin circumstanțele

esențiale pentru soluționarea cauzei, contrar prevederilor art. 386 alin. (1) lit. a) din

Codul de procedură civilă. Astfel, nu a fost analizată în mod corespunzător

circumstanța privind pretinsa urmărire de către autoritățile statale ale Federației

Ruse a soțului recurentei, Nezirov Suleiman, element relevant pentru aprecierea

temerilor invocate de Magomadova Khalimat în susținerea cererii de azil.

constatate de către prima instanță și instanța de apel nu au fost dovedite cu probe

veridice și suficiente, iar concluziile instanțelor se află în contradicție cu ansamblul

probator și cu realitatea situației de fapt.

întrucât Decizia motivată nr. 6026/23/DAA din 27 septembrie 2023, privind

respingerea cererii de azil (dosar nr. 23MD013824), nu i-a fost tradusă detaliat în

limba rusă, limba sa de comunicare, deși în fișa de comunicare se menționează

formal existența traducerii. Lipsa unei traduceri reale și accesibile a actului

procedural echivalează, în opinia recurentei, cu o încălcare flagrantă a dreptului la

apărare, contrar art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

apel se întemeiază, în mod determinant, pe o apreciere vădit nerezonabilă a

probelor administrate în cauză, aspect care, potrivit art. 432 alin. (1) lit. e) din

6

Codul de procedură civilă, constituie temei de admitere a recursului. Un temei

similar este reglementat și de art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată avocatului Morozov Sergiu la data de 24 martie 2025, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d. 126).

avocatul Morozov Sergiu la data de 28 martie 2025, este în termen. Prin urmare,

recursul a fost formulat în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul

administrativ.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia

7

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a

învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere

a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul

de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se

poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea

greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt

și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

avocatul Morozov Sergiu rezultă, că recurenta a invocat prevederile art. 2451

alin.(1) lit. d) din Codul administrativ și anume faptul că decizia contestată este

arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii

nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază

juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă

și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio

instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie

hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor

imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea

presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de

judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează

fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

8

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

recursul depus de Magomadova Khalimat, reprezentată de avocatul Morozov

Sergiu, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către

Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel,

în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

rolului constituțional și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care este

aceea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii în materia contenciosului

administrativ. Astfel, motivarea cererii de recurs trebuie să reflecte nu doar

nemulțumirea față de soluția instanței de apel, ci și necesitatea clară de intervenție

a instanței supreme în vederea corectării unei erori de drept semnificative ori a

consolidării practicii judiciare. Filtrul de admisibilitate instituit de art. 245¹ și 246

din Codul administrativ nu este formal, ci unul de fond, esențial, menit să respingă

acele recursuri care nu ridică veritabile probleme de legalitate.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

9

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul declarat de

Magomadova Khalimat, reprezentată de avocatul Morozov Sergiu.

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Magomadova Khalimat, reprezentată de

avocatul Morozov Sergiu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

10