3ra-209/24 — anularea actului administrativ

3ra-209/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Dmitri

Chiseev în numele și interesele lui Ivan Papazov,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ivan Papazov împotriva Inspectoratului General pentru

Migrație cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-209/24

NR. PIGD 2-22011720-01-3ra-01032024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,

23 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul

Dmitri Chiseev în numele și interesele lui Ivan Papazov

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova (Inspectoratului General pentru

Migrațiune), solicitând anularea actelor administrative individuale

defavorabile – Decizia nr.39 din 11 octombrie 2021 privind revocarea

dreptului de ședere permanentă, Deciziei nr.P-728/21 din 01 decembrie 2021

și a Deciziei MAI nr.44/22-5137 din 20 decembrie 2021.

2021 a Biroului migrație și azil a MAI a fost privat de dreptul de ședere

permanentă pe teritoriul Republicii Moldova, care i-a fost acordat în baza

Deciziei din 27 iulie 2018. Decizia menționată a fost emisă în baza cererii

reprezentantului în baza procurii tatălui său Ivan Papazov, - Piotr Zabunov, în

care el a solicitat anularea (privarea) dreptului său de ședere permanentă pe

teritoriul Republicii Moldova în vederea că el la obținerea acesteia a prezentat

document fals.

Serviciilor Publice a anulat certificatul de naștere seria NA-VI nr. 2904351

pe numele lui Papazov Ivan (născut la 11 octombrie 1948), eliberat de către

Serviciul Stării Civile Taraclia la 20 iunie 2018, iar, în calitate de temeiuri de

drept a deciziei adoptate sunt invocate art. 33 lit. a), b), art. 49 lit. a) a Legii

nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

migrație și azil a MAI RM cu privire la privarea sa de dreptul de ședere

permanentă în Republica Moldova ilegală și nulă în fondul său.

și b), art. 49 din Legea nr. 200 din l6.07.2010 privind regimul străinilor în

Republica Moldova, care erau puse în baza Deciziei de revocare a dreptului

său de ședere permanent pe teritoriul RM nu conțin temeiul acela pentru

privarea sa de dreptul de ședere pe teritoriul RM, care este invocat în Decizie.

1

certificatului de naștere seria NA-VI nr. 2904351 pe numele lui Papazov Ivan,

eliberat de către Serviciul Stării Civile Taraclia, reieșind din prevederile art.

6 alin. (1), art. 8 alin. (1), art. 33 lit. a), b), art. 49 lit. a) a Legii nr. 200 din

16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, nu poate servi

temei pentru revocarea dreptului său de ședere permanentă pe teritoriul RM.

competentă pentru străini poate revoca, prin decizie motivată, dreptul de

ședere provizorie în Republica Moldova, si nicidecum nu este obligat să

revoce dreptul acesta.

naștere seria NA-VI nr. 2904351 pe numele lui Papazov Ivan, nicidecum nu

înseamnă anularea nașterii tatălui său pe teritoriul Moldovei - s. Tvardița, r.

Ceadâr-Lunga și faptul nașterii lui pe acest teritoriu rămâne fapt real și nu este

pasibil contestării, deoarece era eliberat în baza înscrierii de act privind

nașterea tatălui său cu nr. 92 din 14 octombrie 1948.

migrație și azil a MAI RM cu privire la privarea dreptului de ședere

permanentă pe teritoriul Republicii Moldova este emisă contrar Legii nr. 200

din l6 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova si conține

viciu esențial.

migrație și azil a MAI RM a luat cunosțință la 18 octombrie 2021, respectiv,

la data de 12 noiembrie 2021 a expediat în adresa Ministerului Afacerilor

Interne cerere prealabilă de anulare a Deciziei nr. 39 din 11 octombrie 2021 a

Biroului de migrație și azil a MAI RM cu privire la privarea sa de dreptul de

ședere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova.

și azil cu nr.P-728/21 din 01 decembrie 2021 cu privire la examinarea cererii

prealabile și respingerea acesteia și transmiterea dosarului administrativ în

adresa Ministerului Afacerilor Interne pentru adoptarea deciziei definitive

referitor la cererea prealabilă.

44/22-5137 din 20 decembrie 2021) - decizie de refuz în admiterea cererii

prealabile.

motivată de asemenea prin aceea că duplicatul certificatului de naștere seria

NA-VI №2904351 pe numele lui Papazov Ivan (născut la 11.10.1948),

2

eliberat de către Serviciul Stării Civile Taraclia 20 iunie 2018 a fost anulat

prin Ordinul Agenției Serviciilor Publice nr. 636 din 02 septembrie 2021.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de către

Ivan Papazov împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova (Inspectoratului General pentru Migrațiune),

privind anularea actelor administrative.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Papazov, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de avocatul Dmitri Chiseev în interesele lui Ivan Papazov și s-

a menținut hotărârea din 25 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

corect a aplicat normele de drept aplicabile la caz, iar pretențiile acțiunii nu

și-au găsit suportul de fapt și de drept, acestea în mod just fiind respinse.

permanentă în Republica Moldova a fost legală și justificată, având în vedere

că permisul de ședere a fost obținut pe baza unui certificat de naștere anulat

de către Agenția Servicii Publice.

dreptul discreționar, în conformitate cu Legea nr.200/2010 privind regimul

străinilor din Republica Moldova.

care să răstoarne concluziile primei instanțe, esența argumentelor sale

rămânând similară celor prezentate anterior.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

lui Ivan Papazov, a declarat recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2024 a

3

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi,

prin care cauză să fie restituită la rejudecare.

ARGUMENTELE RECURSULUI

trimisă spre rejudecare din cauza unor grave încălcări procedurale care au

afectat dreptul la un proces echitabil, precum și din cauza erorilor în aplicarea

legislației în fondul cauzei.

invocat că, Curtea de Apel Chișinău nu a citat legal apelantul, privându-l de

posibilitatea de a pleda în fața instanței, fapt ce constituie o încălcare a art.

239 alin. (2) din Codul administrativ și a dreptului la un proces echitabil,

garantat de art. 6 §1 CEDO.

fața instanței a încălcat principiul contradictorialității procesului. Recurentul

nu a avut ocazia să-și prezinte argumentele, să depună probe suplimentare sau

să răspundă la probele și argumentele prezentate de partea adversă.

de inegalitate procesuală, întrucât acesta nu a putut răspunde la acuzațiile

aduse sau să prezinte contraargumente, fiind astfel defavorizat.

anularea certificatului de naștere utilizat pentru obținerea dreptului de ședere

nu constituie un temei legal pentru revocarea dreptului său de ședere

permanentă, conform Legii nr.200/2010 privind regimul străinilor.

susținând că acestea permit, dar nu impun revocarea dreptului de ședere. De

asemenea, consideră că temeiurile invocate pentru revocarea dreptului său nu

sunt aplicabile în cazul său.

dacă străinul nu mai respectă scopul pentru care i s-a acordat acest drept, lucru

care nu a fost dovedit în cazul său.

POZIȚIA INTIMATULUI

pentru Migrațiune a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei

contestate.

4

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

5

MOTIVAREA INSTANȚEI

decizia motivată a instanței de apel a fost notificată avocatului recurentului,

prin intermediul poștei electronice (f.d.112), la 26 ianuarie 2024, iar cererea

de recurs a fost depusă la data de 23 februarie 2024, cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească

în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de avocatul Dmitri Chiseev în numele și interesele lui Ivan

Papazov, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

6

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

7

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Dmitri Chiseev în numele

și interesele lui Ivan Papazov.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8