3ra-154/24 — anularea actului administrativ

3ra-154/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Adam

Alexandru în numele și interesele lui Ruslan Satybaldiev,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ruslan Satybaldiev împotriva Inspectoratului General

pentru Migrație cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-154/24

NR. PIGD 2-22054969-01-3ra-13022024)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. L. Holevețcaia,

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,

16 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul

Adam Alexandru în numele și interesele lui Ruslan Satybaldiev

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație,

solicitând anularea Deciziei nr.224/22/DAI din 05.03.2022 a Direcției Azil

și Integrare a Biroului migrație și azil al MAI; obligarea Direcției Azil și

Integrare a Biroului migrație și azil de a oferi accesul la o nouă procedură de

azil lui Satybaldiev Ruslan.

martie 2022 a Direcției azil și integrare a Biroului migrație și azil al MAI, a

fost respinsă cererea reclamantului de azil. Decizia i-a fost comunicată

acestuia la 11 aprilie 2022.

pasibilă anulării.

în Republica Kârgâzstan, or.Osh, de naționalitate kirghiz și de religie creștin.

În susținerea solicitării de a obliga pârâtul să-i acorde statut de refugiat pe

teritoriul Republicii Moldova, a declarat că nu poate să se întoarcă în

Kirgistan și nu dorește să fie întors, deoarece se simte în pericol în țara de

origine.

integrare cu o cerere pentru acordarea protecției internaționale în Republica

Moldova. De asemenea, în Republica Moldova el este însoțit de către

părinții: Satybaldieva Matliuba Tolon, născută la data de 06.10.1961 în

Republica Kîrgîzstan (recunoscută cu statut de refugiat); tata: Satybaldiev

Ulugbek Golush, născut la data de 11.10.1956 în Republica Kîrgîzstan

(recunoscut cu statut de refugiat).

Satybaldiev Ruslan a declarat, că după două luni după ce părinții dumnealui

au plecat în Republica Moldova, dânsul împreună cu familia sa și fratele

(Satybaldiev Iakhe), au decis să plece în Republica Kazahstan, la familia

1

soției sale. În Republica Kazahstan dânșii au rezidat timp de 6-7 luni. Între

timp în Republica Kârgâzstan s-a iscat conflictul interetnic (aprilie 2010).

Asupra faptului de ce nu a solicitat azil în Republica Kazahstan, solicitantul

a declarat că autoritățile cazace pe kirghizi îi trimiteau înapoi în Kârgâzstan.

Numai datorită faptului că soția sa era de naționalitate kazahă, dânșii

(solicitantul împreună cu fratele său) au putut să locuiască în țara dată. Însă,

nu puteau să obțină permis de ședere permanent și din acest considerent erau

nevoiți după fiecare trei luni să-și prelungească șederea, după care

autoritățile de stat au schimbat termenul la o lună. Astfel, prețul pentru

obținerea permisului a devenit destul de costisitor și precum părinții soției

achitau aceste permise, au decis să-i alunge. Ca urmare, a decis să vină în

Republica Moldova împreună cu familia sa de a fi alături de părinți, surori și

frați.

convertirii a fost că părinții lui au devenit adepți ai religiei date. Pe marginea

faptului dacă a întâmpinat careva dificultăți ce ține de religie în țara de

origine, a susținut că era înjosit de către colegii de la școală.

Uzbekistan. Ceea ce ține de tematica religiei în această țară, acesta a susținut

că și aici a întâmpinat diverse obstacole. În acest sens, a susținut că nu i s-a

permis să prelungească studiile (a făcut doar 9 clase), precum și nu putea să-

și găsească un loc de muncă. Totodată, a menționat că în Republica

Uzbekistan frecventa biserica (de tip casă), în fiecare duminică, slujba

bisericească se începea dimineața. În Republica Kazahstan, nu a fost supus

niciunui tratament inuman sau degradant pe marginea religiei, doar că avea

careva conflicte cu părinții soției.

dânsul, cât și familia sa, să fie asistați din partea autorităților Republicii

Moldova. În ceea ce privește posibilitatea reîntoarcerii în țara de origine,

reclamantul a declarat că acest fapt este imposibil, deoarece nu vor avea unde

locui, precum că după plecarea părinților rudele au vândut casa.

de 11 ianuarie 2011 a fost emisă decizia Direcției azil și integrare

nr.676/11/DR, prin care s-a decis a acorda protecție umanitară. În

conformitate cu prevederile Legii nr.270 din 18.12.2008 privind azilul în

Republica Moldova, a fost inițiată procedura de reexaminare a dosarului.

Astfel, la data de 04 aprilie 2013 a fost emisă decizia Direcției azil și

integrare nr.66/13/DAI, prin care s-a decis neacordarea protecției umanitare.

Decizia Direcției azil și integrare, fiind contestată pe calea contenciosului

2

administrativ. Urmare, la 14 ianuarie 2014 de către Judecătoria Chișinău,

sediul Centru a fost emisă încheierea nr.3CA1584/13, prin care s-a dispus

admiterea renunțului reclamantului Satybaldiev Ruslan la cererea depusă

împotriva Direcției azil și integrare privind contestarea deciziei. Drept

rezultat, Satybaldiev Ruslan s-a reîntors în mod voluntar în țara de origine.

nouă cerere de azil, invocând că are șase fiice și în Republica Kârgâzstan se

practică „răpirea” mireselor inclusiv, și fete minore cu scopul căsătoriei. În

acest context, acesta a relatat că nu agreează acest obicei și este îngrijorat că

fiicele sale ar risca să devină victime a acestei cutume. De asemenea a

declarat că s-a convertit la religia creștină, fapt pentru care familia sa avea

probleme cu musulmanii localnici.

femeile cu vârsta de până la 24 de ani devin victime căsătoriilor forțate.

Reprezentanții Programului ONU de Dezvoltare din Kârgâzstan,

menționează că cifra reală poate fi mult mai mare, deoarece multe fete nu

apelează la organele de drept, pentru a nu „rușina” familiile sale.

cererii de azil, deoarece noțiunea refugiatului, enunțată în p.A2 art.1 al

Convenției din 1951, Privind statutul refugiaților prevede recunoașterea

statutului de refugiat pentru persoana care: „... în urma unor ... temeri

justificate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naționalității apartenenței

la un anumit grup social sau opiniilor sale politice, se află în afara țării a cărei

cetățenie o are și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește

protecția acestei țări...”. Din noțiunea refugiatului din Convenție înțelege că

cele cinci motive de persecuție a refugiaților sunt: Rasa; Religia;

Naționalitatea; Grup social; Opinia politică.

integrare, acesta a invocat că are frică să se întoarcă în țara de origine pe

motivele invocate supra, situație ce se înscrie în una din cele cinci prevăzute

de Convenția din 1951.

anulării, deoarece este ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor Legii

270 „Privind azilul în Republica Moldova”.

Legea privind azilul: „Statutul de refugiat se recunoaște, la solicitare,

străinului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe

motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau

opinie politică, se află în afara țării a cărei cetățenie o deține și care nu poate

3

sau, datorită acestei temeri, nu dorește să se pună sub protecția acestei țări;

sau care, nedeținând nici o cetățenie și găsindu-se în afara țării în care își

avea domiciliul legal și obișnuit, ca urmare a unor astfel de evenimente, nu

poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă”.

soluționarea cererilor de azil, autoritățile competente au obligația să

cerceteze toate aspectele relevante ale cererii de azil, în colaborare cu

solicitantul, după caz, sau la solicitarea acestuia.

La evaluarea temerii bine întemeiate de persecuție sau de a fi expus la un risc

serios, autoritățile competente trebuie să se bazeze atât pe evenimente care

au avut loc anterior părăsirii țării de origine, cât și pe cele care s-au desfășurat

ulterior părăsirii țării sale de origine.”

„cercetarea tuturor aspectelor relevante ale cererii de azil”, prevăzută de

art.42 al Legii 270, cât și întemeierea autorităților competente „pe

evenimente care au avut loc anterior părăsirii țării de origine, cât și pe cele

care s-au desfășurat ulterior părăsirii țării sale de origine”, care este

obligatorie în virtutea prevederilor art.48 al aceleiași Legi 270.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de către

Satybaldiev Ruslan împotriva Inspectoratului General pentru Migrație,

privind anularea actului administrativ.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii primei instanțe.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Satybaldiev Ruslan și s-a menținut hotărârea din

30 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

apreciat corect circumstanțele cauzei, probele fiind analizate în mod

obiectiv.

4

a adus dovezi convingătoare care să ateste existența unor noi circumstanțe

conform art. 78 alin. (2) din Legea nr. 270/2008 privind azilul.

legate de convertirea sa religioasă și de securitatea familială, fuseseră deja

analizate în procedurile anterioare și nu prezentau elemente noi care să

schimbe situația juridică.

sistematică în țara de origine, având în vedere că acesta a revenit anterior

acolo și a obținut documente de identitate, ceea ce demonstrează că nu este

urmărit de autorități.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

La 08 februarie 2024, avocatul Adam Alexandru în numele și interesele

lui Ruslan Satybaldiev, a declarat recurs împotriva deciziei din 05 decembrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și emiterea undei decizii noi prin care acțiunea să

fie admisă.

ARGUMENTELE RECURSULUI

pasibilă de a fi casată.

270/2008 privind azilul, în sensul că nu au cercetat toate aspectele relevante

și nu au luat în considerare evenimentele care au avut loc atât înainte, cât și

după părăsirea țării de origine, ceea ce este obligatoriu.

în Kârgâzstan din motive de persecuție religioasă și culturală. A menționat

convertirea sa la creștinism și obiceiul „răpirii mireselor” din țara sa de

origine, care ar pune în pericol siguranța familiei sale, în special a celor șase

fiice.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

5

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.245¹.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

decizia motivată a instanței de apel a fost notificată avocatului recurentului,

prin intermediul poștei electronice (f.d.128), la 31 ianuarie 2024, iar cererea

de recurs a fost depusă la data de 08 februarie 2024, cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

6

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de avocatul Adam Alexandru în numele și interesele lui

Ruslan Satybaldiev, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse

în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de

Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

7

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

8

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

lit.a1) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de avocatul Adam Alexandru în

numele și interesele lui Ruslan Satybaldiev.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9