3ra-108/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile de fapt şi de drept ale recursului urmează a fi invocate într-un termen de 2 luni de la comunicarea deciziei motivate
3ra-108/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Varta Violina,
reprezentată de către avocatul Doina Ioana Străisteanu,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Varta Violina împotriva Centrului Național de
Anticorupție, terț Natalia Ilașciuc cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil,
împotriva deciziei din data de 25 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-108/24
nr. PIGD 2-21121297-01-3ra-30012024)
Temeiurile de fapt și de drept ale recursului urmează a fi invocate într-
un termen de 2 luni de la comunicarea deciziei motivate
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia
Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
5 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la Varta Violina,
reprezentată de către avocatul Doina Ioana Străisteanu.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 13 august 2021, Varta Violina s-a adresat în instanța de
contencios administrativ împotriva Centrului Național Anticorupție cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la caz, obiect al acțiunii
în contencios administrativ, îl constituie decizia Centrului National
Anticorupție, emisă în procedură administrativă, ca rezultat al examinării
petiției depuse de cet. Natalia Ilașciuc, de constatare a vinei reclamantei în
comiterea unei presupuse fapte contravenționale. Obiectul acestei acțiunii
este acțiunea în contestare, adică solicitarea reclamantei de anulare în tot a
actului administrativ individual (decizia) privind constatarea vinei
contravenționale. Solicitarea vine să realizeze dreptul reclamantei la
prezumția nevinovăției, dreptul de a cunoaște esența învinuirii
contravenționale, dreptul la legalitatea procedurii inițiate și dreptul la apărare
față de învinuirea formulată.
A indicat că, în ceea ce ține de subiecții cu drept de sesizare în
contenciosul administrativ, reclamanta a recepționat actul administrativ
(decizia) nr.02/21-1849 din 16.06.2021 ce o privește direct și în termenul
legal de 30 de zile, a contestat-o cu cerere prealabilă, fiind depusă prin e-
mail la secretariat@cna.md în ziua de 02.07.2021.
A susținut că, deoarece nu a urmat o confirmare a recepționării cererii
prealabile, reclamanta a depus repetat cererea prealabilă, semnată electronic
la aceiași adresă de e-mail a pârâtului. În lipsa unui răspuns, la data de
04.08.2021, reclamanta a depus o cerere, solicitând numărul de înregistrare
a cererii prealabile.
Totodată a relatat că, la data de 06 august 2021, a recepționat prin e-
mail, de la adresa secretariat(@)cna.md la care expediase cererea prealabilă
anterior, confirmarea recepționării cererii prealabile la data de 02 iulie 2021
fiind trecută cu nr. 511-AE și la data de 15 iulie 2021, trecută cu nr.546-AE.
La cererea prealabilă, pârâtul nu a oferit nici un răspuns. Așadar reclamanta
a sesizat instanța de contencios administrativ ca persoană a cărei drepturi
constituționale referitoare la prezumția nevinovăției, de a cunoaște esența
învinuirii contravenționale, la legalitatea procedurii inițiate și la apărare față
1
de învinuirea formulată au fost încălcate prin actul administrativ ilegal și
neîntemeiat emis de pârât.
Cu referire la competența jurisdicțională, a consemnat că, examinarea
acestei acțiuni îi revine instanței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
conform competenței după materie.
Cu referire la procedura prealabilă, a menționat că, procedura
prealabilă a fost epuizată de reclamantă, ea agresându-se către pârât, în
competența căruia intră examinarea cererilor prealabile față de actele
administrative emise, depunând toate documentele avute în posesie.
Cu privire la ilegalitatea actului administrativ emis de pârât privind
constatarea vinei reclamantei în comiterea unei presupuse fapte
contravenționale, a subliniat că, în ziua de 27.04.2021, reclamanta s-a
prezentat în sala de audiență a Centrului Național Anticorupție, la solicitarea
telefonică a angajatului pârâtului, V. Coroban.
A invocat că, deoarece V. Coroban a refuzat să expedieze o citație
reclamantei, deși ultima a insistat asupra pentru a cunoaște calitatea sa
procesuală, motivul și temeiul legal pentru citarea sa la audiere, audierea
având loc în prezența avocatei reclamantei, Doina-Ioana Străisteanu, fiind
depus mandatul avocațial nr.1215416.
A relevat că, la cererea avocatei privind procedura inițiată în cadrul
căreia urmează să fie audiată reclamanta și calitatea procesuală conferită
acesteia, V. Coroban a indicat că audierea se face în cadrul materialului
administrativ nr.1-337/21 la petiția cet. Natalia Ilașciuc, în procedura
administrativă. Avocata în special a insistat clarificarea procedurii de audiere
și a calității procesuale, V. Coroban reconfirmând că, nu e procedură
contravențională și administrativă. Această informație a fost notată atât pe
mandat la rubrica „în cauza...” cât și pe procesul-verbal de audiere a
reclamantei, semnat la finele audierii. Astfel pe formularul procesului-verbal
de audiere era indicat că, acesta este întocmit în ziua de 27.04.2021 și
întemeiat pe prevederile art.87-90 ale Codului administrativ și art.132-160
ale Codului de procedură civilă.
A punctat că, după audierea reclamantei, pârâtul nu a informat-o
despre soluția adoptată la caz și din acest motiv, la data de 03.06.2021, și
apoi repetat la 04.06.2021, reclamanta a depus o cerere, solicitând actul
administrativ prin care a fost soluționată petiția cet. Natalia Ilașciuc, ce a
servit temei pentru audierea reclamantei.
Astfel, reclamanta a recepționat actul administrativ nr.02/21-1849
din 16.06.2021, din conținutul căruia a aflat că, urmare a examinării petiției
cet. Natalia Ilașciuc, în cadrul procedurii administrative de examinare,
pârâtul a constatat în acțiunile reclamantei semne ale componenței de
contravenție prevăzute de art. 313 Cod contravențional, fără a porni o
procedură contravențională, după cum o cere Codul contravențional. Din
conținutul actului administrativ, reclamanta înțelege că, a fost mințită de
angajatul pârâtului V. Coroban, pentru că, de facto reclamanta a fost audiată
2
în calitate de contravenientă, în afara unei proceduri contravenționale, cu
încălcarea drepturilor reclamantei garantate în special de art. 384 Cod
contravențional și art. 21 din Constituția Republicii Moldova, fiind
recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute la art. 313 Cod
Contravențional, deși competența după materie în constatarea vinei pentru o
astfel de faptă îi revine instanței de judecată nu pârâtului, și imediat
exonerată de răspundere din cauza prescripției.
Cu referire la prevederile art. 85, art. 87, art. 92 din Cod
administrativ, reclamanta a invocat că, odată cu acumularea probelor în
procedura administrativă, care indică în afara oricăror dubii rezonabile
asupra comiterii unei contravenții, urma să fie pornită procedură
contravențională cu atribuirea calităților procesuale corespunzătoare
persoanelor vizate și emiterea ca rezultat a unei decizii, or, însăși actul
administrativ expediat reclamantei și contestat în prezenta cauză, nu conține
elementele obligatorii pentru un act administrativ individual, ceea ce indică
și asupra faptului că nici procedura administrativă nu a fost pe deplin
respectată de pârât, în special prevederile art.art.82, 118-121, 124, 126 Cod
administrativ.
Reclamanta a indicat că, prin cererile sale din 03 și 04 iunie 2021, a
cerut să-i fie expediată decizia pe marginea petiției cet. N. Ilașciuc, adoptată
de pârât la materialul administrativ nr.1-337/21, în cadrul căruia a fost
audiată, pârâtul expediind actul administrativ contestat cu nr.02/21-1849 din
16.06.2021. Mai mult nu a fost expediat nimic, cererea prealabilă ne fiind
examinată.
Reieșind din cadrul normativ citat mai sus, atât Codul administrativ,
cât și Codul contravențional clar indică că, atunci când sânt probe suficiente
care indică asupra faptului că, posibil să fi fost comisă o faptă
contravențională, agentul constatator, la caz, pârâtul, avea obligația să emită
decizia de pornire a procedurii contravenționale, să examineze și să verifice
faptele, să atribuie calitățile procesuale părților implicate și să transmită după
competență soluționarea cauzei pentru determinarea vinei și sancțiunii.
Consideră că, având în vedere cele invocate de mai sus, devine
evident că, actul administrativ nr.02/21-1849 din 16.06.2021 este rezultatul
unor acțiuni ilegale ale pârâtului, care cu încălcarea gravă a principiilor
legalității, dreptății, prezumției nevinovăției, contradictorialitate a emis un
act administrativ, în care și-a asumat competența instanței de judecată în
determinarea vinovăției reclamantei într-o presupusă faptă contravențională
și a deciziei și sancțiunea - exonerarea de răspundere pentru expirarea
termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.
A învederat că, acțiunile ilegale ale pârâtului au cauzat reclamantei
prejudiciu moral semnificativ, fiindu-i negate drepturile constituționale la
prezumția nevinovăției, la legalitatea și dreptatea procedurii inițiate în
privința sa, de a cunoaște esența învinuirii contravenționale față de sine, la
apărare împotriva învinuirii contravenționale și la contradictorialitate în fața
3
unei instanțe de judecată, unica competentă în a se expune asupra vinovăției
în comiterea presupusei fapte contravenționale. Acțiunile pârâtului au cauzat
daune în proporții mari drepturilor și intereselor reclamantei, prin defăimare
publică, lezarea onoarei și reputației profesionale, uz de fals și calomnie.
Reclamant a precizat că, deține o funcție publică, director-adjunct la
Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței, având
subalterni și zilnic luând decizii privind activitatea și gestionarea instituției.
Actul administrativ contestat, i-a prejudiciat reputația profesională și
onoarea în fața colectivului, lipsind deciziile reclamantei de autoritate, motiv
din care, reclamanta solicită încasarea din contul pârâtului a prejudiciului
moral, acesta fiind o consecință a acțiunilor ilegale ale pârâtului față de
reclamantă.
A indicat că, având în vedere că, pârâtul a încălcat termenul de 15
zile calendaristice, prescrise imperativ de art. 167 alin. (3) Cod administrativ
pentru soluționarea cererii prealabile, nu i-a oferit nici un răspuns
reclamantei, ea a fost nevoită să sesizeze instanța de contencios
administrativ, suportând cheltuieli de judecată, și din acest motiv, solicită
obligarea pârâtului la compensarea tuturor cheltuielilor de judecată, conform
actelor justificative prezentate.
A solicitat Varta Violina anularea deciziei Centrului Național
Anticorupție nr.02/21-1849 din 16.06.2021, repararea prejudiciului moral
cauzat în sumă de 50 000 de lei și compensarea cheltuielilor de asistență
juridică.
Prin încheierea din 17 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a atras în proces, în calitate de terț, Natalia Ilașciuc.
Prin încheierea din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Varta Violina împotriva Centrului Național de Anticorupție, terț
Natalia Ilașciuc cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil, în partea ce ține de pretenția privind repararea prejudiciului
moral.
Prin hotărârea din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ, înaintată de Varta
Violina împotriva Centrului Național de Anticorupție, terț Natalia Ilașciuc
cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, fiind
anulată decizia Centrului Național Anticorupție al Republicii Moldova nr.
02/21-1849 din 16.06.2021, fiind încasată suma de 3 519 lei cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică.
La data de 26 octombrie 2022, în interiorul termenului legal prevăzut
de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, a depus apel nemotivat Ilașciuc
Natalia, iar la data de 23 ianuarie 2023, a depus cererea de apel motivată,
prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și
emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
4
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 14
noiembrie 2022, de către Centrul Național Anticorupție, iar la data de 03
februarie 2023 a fost depus apelul motivat, prin care apelantul a solicitat
admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi
hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 25 octombrie 2023 a casat
hotărârea din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și
a emis o decizie nouă prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă.
La data de 20 noiembrie 2023, avocatul Doina Ioana Străisteanu, în
interesele Violinei Varta, a expediat la adresa electronică a Curții de Apel
Chișinău recurs nemotivat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri privind menținerea
hotărârii instanței de fond (f.d. 147-149)
Curtea de Apel Chișinău, în data de 19 ianuarie 2024 a expediat, prin
intermediul poștei electronice în adresa participanților la proces decizia
motivată. (f.d. 145). La data de 05 februarie 2024 Centrul Național
Anticorupție a depus referință la recursul declarat de către Varta Violina,
reprezentată de către avocatul Doina Ioana Străisteanu, solicitând declararea
acestuia inadmisibil, menționând că lipsesc temeiurile de admisibilitate
prevăzute de art. 2451, alin. (1) din Codul administrativ. (f.d. 155-159)
Ulterior, la data de 03 aprilie 2024, avocatul Doina Ioana
Străisteanu, în interesele Violinei Varta, a depus cererea de recurs motivată.
Recurenta a menționat că mesajul de la Curtea de Apel Chișinău prin care i-
a fost expediată decizia din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a
fost sortat automat în mapa spam din motiv că conținea un document word,
nesemnat electronic și astfel neidentificat ca sursă sigură. Până la depunerea
cererii de suplinire a argumentelor invocate în prezenta cerere în adresa
recurentei sau a reprezentantului acesteia avocatul Doina Ioana Străisteanu,
nu a parvenit actul judecătoresc semnat olograf (f.d. 160-165).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. art. 1101, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a
fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
5
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”
Art. 244, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ stabilește că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451, alin. (1) și (3) din Codul administrativ prevede
următoarele:
„ Recursul este admis dacă:
a. interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b. prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c. hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d. hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e. a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f. instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ reglementează că:
„Curtea Supremă de Justiție declară inadmisibil recursul în special când recursul a
fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245.”
Art. 48, alin. (1) din Legea privind identificarea electronică și
serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022 prevede că:
„Moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării
acestuia în sistemul informațional.”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
În debut completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează, că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în contextul reformei
Curții Supreme de Justiție, au fost operate modificări unor acte normative
inclusiv a Codul administrativ, care au intrat în vigoare începând cu data de
1 septembrie 2023.
Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi
anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi
sau suplimentare, nu are putere retroactivă, procedura de examinare are loc
conform noilor prevederi.
Din materialele dosarului se atestă, că decizia Curții de Apel
Chișinău contestată a fost pronunțată public în data de 25 noiembrie 2023,
după intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul administrativ.
Astfel, din conținutul prevederilor art. 245 din Codul administrativ
rezultă, că în termen de 2 luni de la notificarea deciziei motivate, recurentul
urmează să depună la Curtea Supremă de Justiție recursul motivat împotriva
deciziei instanței de apel, or, art. 245 din Codul administrativ nu operează cu
noțiunea de recurs nemotivat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul
administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și
cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
decizia instanței de apel contestate și invocare ex officio a erorilor de drept.
Pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să
conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile Art. 2451, alin.
(1) și (3) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de
recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
La caz, Varta Violina, reprezentată de către avocatul Doina Ioana
Străisteanu, în data de noiembrie 2023 a expediat la adresa electronică a
Curții de Apel Chișinău și a Curții Supreme de Justiție recurs nemotivat, deși
Codul administrativ în vigoare la data depunerii recursului nu mai opera cu
noțiunea de recurs nemotivat, autoritatea publică recurentă a depus recursul,
care nu corespunde rigorilor art. 2451, alin. (1) din Codul administrativ, însă
urma să-și ajusteze conduita prevederilor legale și să depună în adresa Curții
Supreme de Justiție recursul argumentat în termenul de 2 luni de la
notificarea deciziei motivate.
Instanța de recurs evidențiază, că nu este suficient să se respecte
termenul de depunere a recursului, dar și modalitatea de depunere a acestuia
și anume cu indicarea motivelor de fapt și de drept care stau la baza invocării
netemeiniciei deciziei instanței de apel și în termen de 2 luni pornind de la
momentul comunicării deciziei motivate.
7
Prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă
imediat din ziua următoare aducerii la cunoștință a deciziei motivate a
instanței de apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că
termenul de declarare a recursului este un termen de procedură imperativ,
astfel încât nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai
exercita calea de atac, fără a iniția o abordare a recursului în fond. Impunerea
unui termen de valorificare a căii de atac are drept ca scop disciplinarea
justițiabililor și garantarea securității raporturilor juridice. Decăderea din
dreptul de acces la justiție la Curtea Supremă de Justiție constituie, de
asemenea, un factor, de securitate juridică conținută în regula de 2 luni de la
data notificării deciziei motivate și împiedică o permanentă repunere în
discuție a soluțiilor irevocabile pronunțate de instanțele de judecată.
În acest context, este de menționat, că în corespundere cu prevederile
art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care
se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică
participanților la proces conform art. 96-114.
Astfel, notificarea deciziei instanței de apel participanților la proces
are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru
conformarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la
proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele
cauzei.
Din materialele dosarului rezultă, că decizia Curții de Apel Chișinău
a fost pronunțată la 25 octombrie 2023. La 19 ianuarie 2024 Curtea de Apel
Chișinău a expediat copia deciziei motivate, prin poșta electronică,
participanților la proces inclusiv recurentei Varta Violina și reprezentantului
acesteia avocatul Doina Ioana Străisteanu la adresa
violina.varta@gmail.com și distraisteanu@dis.md. (f.d. 145)
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că
adresa violina.varta@gmail.com și distraisteanu@dis.md este adresa de
poștă electronică indicată de către avocata Doina Ioana Străisteanu în cererea
de recurs.
Astfel, argumentul părții recurente precum că nu a recepționat
decizia motivată pe suport de hârtie semnată olograf și că mesajul de la
Curtea de Apel Chișinău prin care i-a fost expediată decizia din 25 octombrie
2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost sortat automat în mapa spam din motiv
că conținea un document word, nesemnat electronic și astfel neidentificat ca
sursă sigură, este declarativ, or materialele dosarului atestă contrariul.
Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează, că art. 96, alin. (1) din
Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a
actelor judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural,
este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și
confirmarea primirii lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării
8
documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către
operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de
identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data
calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul
judecătoresc.
Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului
pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la
aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de
la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de
la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica
cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă,
acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece
adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
În lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul
poștei electronice a instanței de apel, care atestă că autorității recurente i-a
fost notificată decizia motivată a instanței de apel, se demonstrează
incontestabil faptul că decizia motivată a fost adusă la cunoștință autorității
recurente și această modalitate de notificare a actului judecătoresc emis, se
încadrează în rigorile art. 96, alin. (1) din Codul administrativ.
Astfel, instanța de recurs menționează, că Curtea de Apel Chișinău a
asigurat notificarea copiei deciziei motivate părții recurente, deci, acțiunile
instanței de apel cu privire la expedierea acesteia, corespund întru totul
exigențelor legale.
Prin urmare, termenul pentru prezentarea recursului, prin prisma art.
245 din Codul administrativ, este de 2 luni de la notificarea deciziei motivate
și a început să curgă pentru Varta Violina, reprezentată de către avocatul
Doina Ioana Străisteanu, la 20 ianuarie 2024, deci data limită de depunere a
recursului fiind ziua de 20 martie 2024, ora 24:00.
Însă, recursul a fost expediat prin intermediul poștei electronice, la 3
aprilie 2024 (f.d.160), contrar prevederilor art. 245 din Codul administrativ,
ceea ce denotă că recursul a fost depus mult prea târziu peste termenul de 2
luni de la notificării deciziei motivate.
Faptul că autoritatea recurentă a depus recursul nemotivat în data de
20 noiembrie 2023, nu rezultă că în speță, calea de atac în ordine de recurs a
fost demarată în interiorul termenului legal, or, recursul depus în data de 20
noiembrie 2023 nu corespunde prevederilor art. 2451, alin. (1) din Codul
administrativ odată ce se atestă lipsa invocării temeiurilor prevăzute de art.
2451, alin. (1), iar recursul depus în data de 03 aprilie 2024, este tardiv.
Astfel, în consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale
prevăzută la art. 246, alin. (2) lit. d) din Codul administrativ de declarare a
recursului inadmisibil.
În context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează, că prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
9
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească
obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor
participanți.
Recurenta, a neglijat obligația de a se conforma prevederilor legale,
adică de a prezenta recursul în termen de 2 luni de la data notificării deciziei
motivate a Curții de Apel Chișinău.
La acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua
măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a
se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie
2007).
La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie
2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care
i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană
pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu
numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că
reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și
acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la
evoluția procedurilor sale.
Actele cauzei, însă, denotă faptul că autoritatea recurentă nu a depus
diligență și nu a prezentat recursul în termen de 2 luni de la notificarea
deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău, depunând recursul motivat mult
prea târziu.
Completul de judecată menționează că potrivit jurisprudenței Curții
Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol
activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-
credință de drepturile sale procedurale.
Admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la
încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza
Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre
desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de
timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac,
totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive
neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de
atac.
În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a
lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
10
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Varta
Violina, reprezentată de către avocatul Doina Ioana Străisteanu, ca fiind
inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului
pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor
juridice.
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Varta
Violina, reprezentată de către avocatul Doina Ioana Străisteanu, inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, art. 245, art. 246
alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Varta Violina, reprezentată de
către avocatul Doina Ioana Străisteanu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
11