2ra-1424/23 — cu privire la constatarea incalcarii termenului rezonabil de examinare a cererii

2ra-1424/23 — cu privire la constatarea incalcarii termenului rezonabil de examinare a cererii (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1424/23

2-22137907-01-2ra-13092023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – P. Harmaniuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, A. Braga, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

07 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Moldovan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Vasile Moldovan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire

la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și

compensarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de către Vasile Moldovan și s-a menținut hotărârea

din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a c o n s t a t a t :

La 20 septembrie 2022, Vasile Moldovan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat

constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și

compensarea prejudiciului moral.

În susținea acțiunii reclamantul Vasile Moldovan a indicat că examinarea

cauzei civile nr. 2-21131086-18-3-03092021, la acțiunea reclamantului Vasile

Moldovan către Primăria satului Baccealia, raionului Căușeni, privind controlul

legalității actelor administrative ale autorităților publice din comună, sat, oraș, a avut

loc cu încălcarea prevederilor art. 192 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care

stipulează că cauzele privind contestarea hotărârilor autorităților publice se judecă

de urgență și în mod prioritar.

Potrivit jurisprudenței de referință degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina

circumstanțelor cauzei, ținând cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei,

comportamentul reclamantului și al autorităților relevante și importanta cauzei

pentru reclamant (cauza Frydlender contra Franței, hotărârea Marei Camere din 27

1

iunie 2000), iar în cazul în care speța implică o complexitate semnificativă, urmează

de menținut justul echilibru între exigențele celerității procedurilor judecătorești și

principiul general al bunei administrări al justiției (cauza Boddaert contra Belgiei,

din 01 octombrie 1992).

În speță, termenul de examinare a cauzei civile nr. 2-21131086-18-3-03092021,

la acțiunea lui Vasile Moldovan către Primăria satului Baccealia, raionului Căușeni,

nu este unul rezonabil, demonstrând un caracter excesiv, deoarece cauza menționată

se află în examinare mai mult de 1 (un) an, în condițiile în care această cauza nu este

una complexă, nu a fost suspendată, iar vina în tergiversarea examinării cauzei nu-i

aparține reclamantului Vasile Moldovan, deoarece acesta nu a solicitat strămutarea

cauzei la o altă instanță și nici nu a solicitat ridicarea excepției de

neconstituționalitate, fapt ce denotă că autoritățile competente nu au reacționat

adecvat întru respectarea termenului rezonabil la examinarea cauzei civile, dând

dovadă de un comportament inadecvat și cu rea-credință.

Reclamantul are vârsta de 70 de ani, este pensionar și este nevoit să bată

pragurile instanțelor pentru a-și căuta dreptatea, i-a fost cauzat un anumit nivel de

stres și frustrare datorită duratei excesive de examinare a cauzei civile nr. 2-

21131086-18-3-03092021 pe care îl estimează la suma de 100 000 lei.

În final, înaintând prezenta acțiune reclamantul Vasile Moldovan, a solicitat să

fie constatat ca fiind încălcat dreptul lui Vasile Moldovan la examinare în termen

rezonabil a cauzei civile nr. 2-21131086-18-3-03092021, la acțiunea reclamantului

Vasile Moldovan către Primăria satului Baccealia, raionului Căușeni, privind

controlul legalității actelor administrative ale autorităților publice din comună, sat și

oraș; să fie dispusă încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul său a sumei de 100 000 lei, cu titlu de compensare a

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen

rezonabil.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Moldovan

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile nr. 2-21131086-

18-3-03092021 aflată pe rolul Judecătoriei Căușeni, sediul Central, intentată la

acțiunea lui Vasile Moldovan împotriva Primăriei satului Baccealia, raionul Căușeni

cu privire la controlul legalității actelor administrative și compensarea prejudiciului

moral estimată în sumă de 100 000 lei ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 decembrie 2022, Vasile

Moldovan a declarat apel împotriva hotărârii din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarant de Vasile Moldovan și s-a menținut hotărârea din 14 decembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Moldovan împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei și compensarea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele speței, instanța

de apel a relevat că instanța de fond la examinarea cauzei a ținut cont de prevederile

2

art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care garantează dreptul

justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii obligației instanțelor de

judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din perspectiva unei analize ample a

circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar hotărârea sub

aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții între motivare și dispozitiv,

constituie o garanție pentru justițiabili, în fața eventualului arbitrariu judecătoresc,

fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un eficient

control judiciar.

Materialele cauzei atestă că la 02 septembrie 2021 Vasile Moldovan a depus la

Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă, o acțiune în contencios administrativ

împotriva Primăriei satului Baccealia, raionul Căușeni privind constatarea

nesoluționării de către Primăria satului Baccealia, raionul Căușeni a cererii

reclamantului cu nr. 39 din 27 iulie 2021, încasarea prejudiciului moral în mărime

de 200 000 lei și obligarea Primăriei satului Baccealia, raionul Căușeni de a efectua

măsurări a terenului său.

Potrivit raportului Judecătoriei Căușeni, sediul Central, s-a stabilit că prin

încheierea din 07 septembrie 2021, emisă de judecătorul Judecătoriei Căușeni, sediul

Ștefan Vodă, Ion Dodon, s-au declarat, ca fiind inadmisibile, cerințele reclamantului.

La 20 septembrie 2021, Vasile Moldovan a depus cerere de recurs împotriva

încheierii din 07 septembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

recursul lui Vasile Moldovan împotriva încheierii din 07 septembrie 2021 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

La 10 ianuarie 2022, cauza civilă a fost remisă în instanța de fond la Judecătoria

Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

La 24 ianuarie 2022, s-a repartizat repetat dosarul, spre examinare judecătorului

specializat în materie de contencios administrativ al Judecătoriei Căușeni, sediul

Central, Victoria Railean, în legătură cu demisia judecătorului Ion Dodon. Astfel,

fiind stabilită ședința de judecată pentru data de 17 februarie 2022, care a fost

amânată pe motiv că Vasile Moldovan a solicitat amânarea examinării cauzei,

deoarece nu are avocat.

La 15 martie 2022, cauza de contencios administrativ a fost repartizată repetat

spre examinare judecătorului specializat în materie de contencios administrativ al

Judecătoriei Căușeni, sediul Central, Svetlana Colun.

În perioada 26 aprilie 2022 - 10 iunie 2022 judecătorul Svetlana Colun a fost

în concediu anual de odihnă. Astfel, ședința de judecată a fost stabilită pentru data

de 28 septembrie 2022.

În ședința de judecată din 28 septembrie 2022, Vasile Moldovan a înaintat

cerere de recuzare judecătorului Svetlana Colun, care a fost respinsă prin încheierea

din 6 octombrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Ulterior, la 10 octombrie 2022, Vasile Moldovan a depus cerere de recuzare a

judecătorului Svetlana Colun și a solicitat expres ca acțiunea să fie examinată de

către judecătorul Ana Costiuc.

De asemenea, la 19 octombrie 2022, Vasile Moldovan a solicitat recuzarea

judecătorului Ina Țîbîrnă, căreia i-a fost repartizată spre examinare, cererea de

recuzare înaintată judecătorului Svetlana Colun de către Vasile Moldovan.

3

Prin încheierea din 02 noiembrie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

s-a respins cererea de recuzare înaintată de către Vasile Moldovan judecătorului

Svetlana Colun ca fiind neîntemeiată.

Pentru 07 noiembrie 2022 a fost stabilită ședință de examinare a cauzei, însă,

Vasile Moldovan, a depus o cerere de amânare a examinării cauzei.

Analizând conținutul raportului motivat privind modul de respectare a

termenului rezonabil în raport cu materialele cauzei și prevederile legale anterior

citate, instanța de apel a constat că, la caz, ședințele de judecată au fost amânate

exclusiv din motive întemeiate, impuse de normele de drept procedural ce

reglementează dreptul la apărare, iar termenele ședințelor au fost stabilite rezonabil,

în interval reduse de timp, cu respectarea echilibrului între drepturile participanților

la proces și procedurile ce se impun.

Cu referire la complexitatea cauzei, instanța de apel a reținut că procesul a fost

temporizat de cereri de amânare, recuzare, incidente procedurale, promovarea de

către Vasile Moldovan a căilor de atac ordinare, care într-adevăr, în coroborare cu

obiectul litigiului dedus judecății, a impus instanței de judecată dificultate în

asigurarea celerității judecării cauzei. Prin urmare, circumstanțele enumerate sunt de

natură de a răsturna argumentul lui Vasile Moldovan, care a menționat că procedura

de judecată inițiată de acesta, nu reprezintă un grad sporit de complexitate.

În privința conduitei instanței de judecată, aceasta a acționat prompt,

reacționând la solicitările formulate și a luat măsuri în vederea asigurării dreptului

la apărare al părților, iar termenele de stabilire a ședințelor judiciare au fost proximi,

fiind determinate de procedura legală în vigoare la data examinării cauzei respective

și solicitările părților în proces, ce nu sunt disproporționate în raport cu drepturile

procedurale ale acestora.

Drept urmare, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect a

stabilit netemeinicia pretenției lui Vasile Moldovan privind încălcarea dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil, în condițiile în care din materialele cauzei

rezultă lipsa dreptului încălcat, ceea ce nu condiționează aplicabilitatea Legii nr. 87

din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Totodată, pretenția lui Vasile Moldovan privind încasarea prejudiciului moral

în sumă de 100 000 lei, instanțele ierarhic inferioare au apreciat că urmează a fi

respinsă ca fiind nefondată, dat fiind faptul că această pretenție este subsecventă

constatării faptului încălcării dreptului examinării în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești în sensul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

La 12 septembrie 2023, Vasile Moldovan a declarat recurs împotriva deciziei

din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, Vasile Moldovan a invocat că nu este de acord cu

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece sunt arbitrare și se

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În continuare, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel.

4

Prin încheierea din 10 noiembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a expediat

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, copia recursului declarat de Vasile

Moldovan și s-a comunicat dreptul de depunere, în termen de până la o lună, a

referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor materiale și procedurale invocate în

cererea de recurs (f. d. 9, vol. II).

Deși, la 30 noiembrie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a

recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizul de recepție

DS8010954450AS (f.d. 10, Vol. II), acesta nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul

declarat de Vasile Moldovan, împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iunie 2023 și a

expediat-o participanților la proces la 31 iulie 2023, fapt confirmat prin scrisoarea

de expediere prin poșta electronică (f. d. 224, vol. I).

Astfel, recursul declarat la data de 12 septembrie 2023, este în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul

împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Vasile

Moldovan, împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi

examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de

procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

Vasile Moldovan, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2)

din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

5

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care

nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost

compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Din analiza recursului declarat de Vasile Moldovan rezultă că, drept temei de

declararea a recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele

invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or, motivele invocate

în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a

cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea

prevederilor legale.

De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel, s-a

pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a

situației (redată în cererea de chemare în judecată), nu constituie temei de casare a

deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor conținute la art. 432

alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică sub aspectul dat

temeiurile recursului.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa

constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

6

pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva

Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că recursul declarat de Vasile Moldovan, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi

considerat inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit.

a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vasile Moldovan, împotriva

deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecători Ion Malanciuc

Mariana Ursachi

7