2ra-270/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a plingerii si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a plingerii si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-270/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a plingerii si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ra–270/23
2-22008339-01-2ra-17022023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. N. Moldovan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Malîi, A. Braga, V. Cotorobai)
Î N C H E I E R E
03 aprilie 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
examinând admisibilitatea recursului declarat de Vasile Moldovanu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile
Moldovanu împotriva Ministerului Justiției, cu privire la constatarea încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a plângerii depuse în ordinea art. 313
din Codul de procedură penală și repararea prejudiciului moral cauzat prin această
încălcare,
împotriva deciziei din 17 noiembrie 20022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul declarat de Vasile Moldovanu și s-a menținut hotărârea din
10 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 20 ianuarie 2022, Vasile Moldovan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, cu privire la constatarea încălcării de către
Judecătoria Căușeni a dreptului său, la examinarea plângerii din 5 ianuarie 2022
în termen de 10 zile și dispunerea încasării din bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției, în beneficiul său, a sumei de 30000 lei, cu titlu de
compensare a prejudiciului moral, cauzat prin încălcarea de către Judecătoria
Căușeni a dreptului la examinarea plângerii sale din 5 ianuarie 2022 în termen de
10 zile.
În motivarea acțiunii a indicat, că la 5 ianuarie 2022, a depus la Judecătoria
Căușeni o plângere în baza prevederilor art. 313 din Codul de procedură penală,
solicitând anularea ordonanței din 2 decembrie 2021 a procurorului în Procuratura
raionului Căușeni, Maria Cojocaru și ordonanței din 28 decembrie 2021 a
procurorului șef-interimar al Procuraturii raionului Căușeni, Sergiu Mocanu,
reluarea procesului penal R-****, sub nr. **** din **** **** ****.
A notat că, durata examinării plângerii sale din 5 ianuarie 2022 este
1
incompatibilă cu cerința „termenului de examinare a plângerii”, prevăzută la art.
313 alin. (4) din Codul de procedură penală, potrivit căreia plângerea se
examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 10 zile, cu participarea
procurorului și cu citarea persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate
prin admiterea plângerii.
În acest context, reclamantul a punctat că, potrivit jurisprudenței de referință
degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, rezonabilitatea duratei
procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanțelor cauzei, ținând cont de
următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al
autorităților relevante și importanța cauzei pentru reclamant, iar în cazul în care
speța implică o complexitate semnificativă, urmează de menținut justul echilibru
între exigențele celerității procedurilor judecătorești și principiul general al bunei
administrări ai justiției.
Însă, în speță termenul de examinare a plângerii sale din 5 ianuarie 2022 nu
este unul rezonabil, demonstrând un caracter excesiv, deoarece plângerea
menționată până în prezent nu a fost examinată, fapt ce denotă că autoritățile
competente nu reacționează adecvat întru respectarea termenului rezonabil la
examinarea cauzei, dând dovadă de un comportament inadecvat și cu rea-credință.
A susținut că, i s-a cauzat un anumit stres și frustrare ca rezultat al încălcării
dreptului său la examinarea plângerii din 5 ianuarie 2022, în termen de 10 zile,
deoarece este pensionar în vârstă de 69 de ani, fiind nevoit să aștepte încheierea
Judecătoriei Căușeni, ce tolerează acțiunile ilegale ale Procuraturii raionului
Căușeni, care nu a efectuat investigație efectivă a plângerii sale privind atragerea
la răspundere penală a persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul Primăriei
sat. Baccealia, raionul Căușeni, Svetlana Țîbîrnă și Veaceslav Onoi, astfel fiindu-
i încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par.1 al Convenției
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Reclamantul a solicitat constatarea încălcării de către Judecătoria Căușeni a
dreptului său, la examinarea plângerii din 5 ianuarie 2022 în termen de 10 zile și
dispunerea încasării din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în
beneficiul său, a sumei de 30000 de lei, cu titlu de compensare a prejudiciului
moral, cauzat prin încălcarea de către Judecătoria Căușeni a dreptului la
examinarea plângerii sale din 5 ianuarie 2022 în termen de 10 zile.
Prin hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Moldovan, ca
neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 10 mai 2022, Vasile
Moldovan a declarat apel, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri
privind admiterea integrală a acțiunii.
Prin decizia din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Vasile Moldovan și s-a menținut hotărârea din 10 mai
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a notat că, examinarea
plângerii înaintate de către Vasile Moldovan în ordinea art. 313 din Codul de
procedură penală împotriva ordonanței din 2 decembrie 2021 a procurorului al
2
Procuraturii raionului Căușeni, Maria Cojocaru și ordonanței din 28 decembrie
2021 a procurorului-șef interimar al Procuraturii raionului Căușeni, Sergiu
Mocanu, nu a avut loc din vina instanței de judecată, iar Legea nr. 87 din 21 aprilie
2011 nu acordă dreptul în mod automat la constatarea faptului că instanța a depășit
termenul rezonabil pentru examinarea pricinii în situația în care părțile în mare
măsură au contribuit la prelungirea acestui proces.
Instanța de apel a stabilit că, în speță nu există careva motive de tergiversare
a examinării plângerii depuse de Vasile Moldovan la 5 ianuarie 2022, or însăși
respectarea întocmai a procedurii din partea instanțelor de judecată cu asigurarea
respectării drepturilor participanților la proces, nu poate fi privită drept,
tergiversare a examinării cauzei, din care motiv nu se rețin argumentele
apelantului în acest sens.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a punctat că, termenul rezonabil urmează
a fi apreciat în colaborarea și cu termenii prevăzuți de legislația procesuală civilă,
fiind stabiliți în vederea asigurării desfășurării procesului cu respectarea unor
principii fundamentale ale dreptului procesual civil, cum ar fi: principiu
disponibilității, principiul contradictorialității și egalității în drepturi a
participanților la proces, reglementări prevăzuți de art. 26 și art. 27 din Codul de
procedură civilă, principii care în ansamblu lor materializează dreptul părții la un
proces echitabil.
Instanța de apel a concluzionat că, pretenția reclamantului privind repararea
de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a plângerii depuse în ordinea art. 313 din Codul de procedură civilă este
una nejustificată și poartă un caracter declarativ fără a dispune de careva suport
probatoriu și legal.
La 17 ianuarie 2023, Vasile Moldovan a declarat recurs împotriva deciziei
din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond cu emiterea unei
noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel,
reiterând argumentele indicate în cererea de apel și cererea de chemare în
judecată.
Suplimentar, a invocat că instanța de apel nu a ținut cont că, durata
examinării plângerii din **** **** **** era incompatibilă cu cerința „termenului
de examinare a plângerii” prevăzută de art. 313 alin. (4) din Codul de procedură
penală, potrivit căruia plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție
în termen de 10 zile, cu participarea procurorului și cu citarea persoanei care a
depus plângerea, precum și a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi
afectate prin admiterea plângerii.
A susținut că termenul de examinare a plângerii din **** **** **** a
început să curgă de la 05 ianuarie 2022 și a expirat la 15 ianuarie 2022, pe când
instanța de judecată a examinat-o abia la 31 mai 2022. Respectiv, plângerea s-a
aflat spre examinare în Judecătoria Căușeni timp de 4 luni și 26 zile, astfel fiind
încălcat termenul de examinare.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură
3
civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau
a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 17
noiembrie 2022. La 09 ianuarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat, prin
intermediul oficiului poștal, lui Vasile Moldovan copia deciziei (vol.I, f.d. 241
verso), însă date privind recepționarea acesteia lipsesc la materialele cauzei.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,
recursul depus de Vasile Moldovan, la 17 ianuarie 2023, se încadrează în termenul
prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
La 17 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
dosarului (vol. II, f.d. 8).
Până la examinarea admisibilității, Ministerul Justiției nu și-a valorificat
dreptul său procedural și nu a depus referință.
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01
septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie
2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de
Vasile Moldovan împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul
de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Examinând temeiurile recursului declarat de Vasile Moldovan, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele
ce succed.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare
la data depunerii recursului, 17 ianuarie 2023, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
4
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare
la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în
care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea
admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate
în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat rezultă că, Vasile Moldovan nu a indicat nici
unul din temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data de 17 ianuarie 2023.
În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea
de recurs nu se încadrează în limitele stabilite, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,
potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de
către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în
afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat de către Vasile Moldovan nu rezultă că instanța de apel
a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev
împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare
din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de
apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale
unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations
Services împotriva Franței, p. 45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
5
chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6
(cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia că recursul declarat de Vasile Moldovan nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la
data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Vasile Moldovan împotriva
deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
6