3ra-1121/23 — contestarea actelor administrative

3ra-1121/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1121/23

2-21088077-01-3ra-17112023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. palanciuc, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

26 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Andristil”,

în cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Sîrbu-Prim” împotriva

Preturii sectorului Botanica, mun. Chișinău, terț Societatea cu Răspundere Limitată

„Andristil” privind contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Andristil” și

menținută hotărârea din 21 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 11 iunie 2021 Societatea cu Răspundere Limitată „Sîrbu-Prim” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Preturii sectorului Botanica, mun.

Chișinău, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Andristil” privind contestarea

actelor administrative .

Reclamanta a solicitat revocarea/retragerea refuzurilor Preturii s. Botanica nr.

03-10/142/21 din 04 martie 2021 și nr. 03/10/34/21 din 17 mai 2021, obligarea

Preturii s. Botanica de a emite acte administrative individuale/schemele de

amplasare a gheretelor, situate în mun. Chișinău, str. Minsk, nr. 2, pe numele/ SRL

„Sîrbu-Prim”, pe un termen de 1 an, instituit din momentul emiterii hotărârii.

Prin hotărârea din 21 februarie 2022 a judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de SRL „Sîrbu-Prim”.

Nefiind de acord cu hotărârea din 21 februarie 2022 a judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, în termenul prevăzut de lege, la data de 15 martie 2022 SRL

„Andristil” a contestat-o cu apel și la 21 septembrie 2022 a prezentat motivarea

apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii.

1

Prin decizia din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Andristil” și menținută hotărârea

din 21 februarie 2022 a judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 10 octombrie 2023 SRL „Andristil” a depus recurs împotriva deciziei din

05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că a depus recurs nemotivat la data de 19

septembrie 2022.

De asemenea, a indicat că instanța de apel a ignorat argumentele sale în

favoarea admiterii acțiunii. În fapt, recurenta a reiterat argumentele invocate în

cererea de apel.

La 20 noiembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia recursului, cu înștiințarea privind depunerea referințelor (f.d 202).

Prin referința din 06 decembrie 2023 intimata Pretura s. Botanica, mun.

Chișinău a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din motivele ce succed.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data apariției dreptului contestării cu

recurs.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția legii până la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art.245 alin.(1).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

2

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223

din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc

termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la

proces conform art. 96-114.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

termenul de declarare a recursului este un termen de procedură imperativ, astfel

încât nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai exercita calea de

atac, fără a iniția o abordare a recursului în fond. Impunerea unui termen de

valorificare a căii de atac are drept ca scop disciplinarea justițiabililor și garantarea

securității raporturilor juridice. Decăderea din dreptul de acces la justiția Curții

Supreme de Justiție constituie, de asemenea, un factor, de securitate juridică

conținută în regula de 30 de zile de la data notificării deciziei și împiedică o

permanentă repunere în discuție a soluțiilor irevocabile pronunțate de instanțele de

judecată.

Notificarea se dispune în instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite la art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a

aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei instanței de apel.

Notificarea deciziei instanței de apel participanților la proces are drept scop

comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor

textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru conformarea aducerii la cunoștință

a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada

recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul

administrativ statuează la art. 96 alin. (1) că, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 22 alin. (3) din Codul civil, notificarea produce efecte din

momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un

efect întîrziat.

Potrivit art. 22 alin. (4) din Codul civil, notificarea se consideră ajunsă la

destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd este predată la adresa poștală

indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului

persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei

notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare

individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice

alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un mod care fac posibil în mod

rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (5) Cod civil, notificarea se consideră că

a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin.(4),

oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.

Tot aici, conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme

3

de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare

prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004

privind serviciile societății informaționale, comunicarea electronică după puterea

juridică și puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În

cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință

se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce

se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică

nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul

că este întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul

comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică,

dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se

conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se

consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de

alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării

electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul

informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează

în regim automat.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la data de 05 iulie 2023, cu

pronunțarea dispozitivului (f.d.168).

La data de 06 iulie 2023 Curtea de Apel Chișinău a expediat copia

dispozitivului deciziei din 05 iulie 2023, prin poșta electronică, recurentei SRL

„Andristil”, pe adresa electronică andristil2022@gmail.com (f.d. 185). Adresa

respectivă este indicată în cererea de apel motivată (f.d. 135), precum și în cererea

de recurs (f.d. 194), fapt care atestă că aceasta și-au dat consimțământul la

expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul

poștei electronice.

Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor

judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca

acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În

mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau

neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații

cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj

separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde

mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica

cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta

este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost

găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul poștei

electronice a instanței de apel, care atestă că recurentei i-a fost notificat

dispozitivul deciziei instanței de apel, se demonstrează incontestabil faptul că

dispozitivul deciziei a fost adus la cunoștință recurentei și această modalitate de

4

notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art.96 alin. (1) din

Codul administrativ.

Iar, art. 105 alin. (5) Cod de procedură civilă prevede că dacă părțile și alți

participanți la proces sînt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se

expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a

participanților

Astfel, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a asigurat

notificarea copiei dispozitivului deciziei recurentei și acțiunile instanței de apel cu

privire la expedierea copiei dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău,

corespund întru totul exigențelor legale.

Completul specifică că recurenta SRl „Andristil” a depus recursul în temeiul

art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

Prin urmare, termenul pentru prezentarea recursului, în baza art. 245 alin. (1)

din Codul administrativ, fiind de 30 de zile de la data notificării deciziei instanței

de apel, a început să curgă de la data de 07 iulie 2023 și a expirat la data de 05

august 2023, zi de sâmbătă, iar având în vedere regula calculării termenelor de

procedură, ultima zi pentru prezentarea motivării recursului se consideră 07 august

2023, zi de luni.

Însă, recursul a fost prezentat de către SRL „Andristil”, tocmai la data de

10 octombrie 2023 (f.d.193), contrar prevederilor art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ (în redacția legii până la 01 septembrie 2023), ceea ce denotă că a

fost depusă peste termenul de 30 de zile de la notificare, mult prea târziu.

Iar, un alt recurs care să fi fost depus în interiorul termenului menționat mai

sus, la dosar nu se regăsește.

În consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la

înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe

care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a

solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art.

65 Cod administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă

imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Instanța de recurs remarcă că SRL „Andristil” nu a solicitat repunerea în

termen a recursului.

Instanța de recurs indică că nu pot fi luate în considerare mențiunile

recurentei, precum că a depus recurs nemotivat la data de 19 septembrie 2022, or,

această dată este anterioară cu mult datei pronunțării deciziei instanței de apel. Iar,

alte argumente și probe în acest sens nu au fost prezentate.

În corespundere cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

5

La caz, recurenta, SRL „Andristil” a neglijat obligația de a se conforma

prevederilor art.245 alin. (1) din Codul administrativ, adică de a prezenta recursul

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei Curții de Apel Chișinău.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în

care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost

transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru

Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce

măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-

au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul

le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Actele cauzei, însă, denotă faptul că, recurenta nu a întreprins acțiuni concrete

de a afla soarta dosarului din momentul aflării despre dispozitivului deciziei

instanței de apel, depunând recursul mult prea târziu.

Colegiul menționează că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții

procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 Cod administrativ,

este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac. În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de

obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de SRL

„Andristil”, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

6

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de SRL „Andristil” ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 245 (în redacția legii până la 01 septembrie 2023),

246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Andristil” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7