3ra-440/22 — contestarea actului administrativ

3ra-440/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-440/22

2-20027911-01-3ra-16042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V.Clima, E.Palanciuc)

D E C I Z I E

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Andrei Rusnak,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Andrei Rusnak împotriva Preturii sectorului Botanica cu privire la contestarea

actului administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost casată integral hotărârea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, fiind emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 26 februarie 2020 Andrei Rusnak a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Preturii sectorului Botanica cu privire la contestarea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 13 ianuarie 2020 a

înregistrat la sediul Preturii sectorului Botanica petiția nr. R-25/2, prin care a

comunicat faptele presupuselor încălcări ale normelor Legii nr. 231 din

23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior de către mai mulți agenți

economici, solicitând verificarea faptelor desfășurării activității de comerț pe

anumite adrese, prin prisma prevederilor Codului contravențional, în limita

competenței Preturii, cu aplicarea măsurilor legale.

Totodată, reclamantul a menționat că, prin petiția înregistrată, a solicitat în

temeiul prevederilor Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, să-i fie comunicate măsurile întreprinse de Pretura sectorului Botanica,

în privința adreselor indicate în petiție, iar în cazul lipsei încălcărilor, să-i fie

prezentată informația privind actele permisive, și anume, denumirea

întreprinzătorului, numărul autorizației (notificării), termenul valabilității și organul

emitent, etc.

Reclamantul a relevat că, prin răspunsul Preturii sectorului Botanica nr. R-

25/2/20 din 13 februarie 2020, i s-a comunicat că activitatea de comerț pe adresele

menționate în petiție, are loc în conformitate cu legislația în vigoare și se

efectuează în baza actelor permisive, eliberate de administrația publică locală.

Reclamantul a invocat că, în răspunsul oferit, Pretura sectorului Botanica s-a

referit eronat și neîntemeiat la caracterul personal al actelor permisive, or, de fapt,

ultima a refuzat să-i prezinte informația solicitată.

În acest context, reclamantul consideră ilegal și neîntemeiat refuzul Preturii

sectorului Botanica. Or, potrivit art. 179 alin. (4) din Legea nr. 231 din

23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, accesul la informațiile privind

unitățile comerciale și locurile de vânzare din resursa informațională în domeniul

comerțului este garantat tuturor persoanelor, cu titlu oneros.

La acest capitol, reclamantul a relevat că, site-ul comert.chisinau.md, în care

orice persoană interesată poate găsi toată informația despre comercianții înregistrați

și notificați în domeniul comerțului, conform legislației, precum denumirea

întreprinzătorului, numărul autorizației (notificării), termenul valabilității, organul

emitent, etc. a stabilit că acest gen de informații au caracter public, cu posibilitatea

accesării libere.

Totodată, reclamantul a invocat că, Regulamentul de desfășurare a activități

de comerț în mun. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.

10/2 din 09 octombrie 2017, stipulează că pentru unitățile comerciale este

obligatorie întrunirea următoarelor condiții: afișarea în mod vizibil a denumirii

unității și apartenența (proprietarul) acesteia.

Iar, conform art. 344 alin. (3) lit. c) Cod contravențional, neafișarea la vedere

de către vânzător, prestator, a denumirii lor, a autorizației de funcționare sau a

licenței, dacă obligativitatea acesteia este prevăzută de legislație, precum și

nerespectarea acestuia, se sancționează cu amendă aplicată persoanei fizice și

juridice.

2

În afară de aceasta, reclamantul a relevat că, anterior, la data de 19 aprilie

2019, a fost emis răspunsul nr.R31/9/19, prin care reprezentantul Preturii sectorului

Botanica i-a comunicat petiționarului informația privind actele permisive ale

comercianților. La fel, la data de 04 septembrie 2019, a fost emis răspunsul nr. R-

31/40/19, prin care reprezentantul Preturii sectorului Botanica i-a comunicat

informația privind actele permisive ale comercianților, informație de același gen

celei solicitate în prezent.

Reclamantul consideră că, prin faptul că Pretura sectorului Botanica nu i-a

prezentat informația solicitată, i-a fost lezat dreptul de acces la informație și i s-a

cauzat un prejudiciu moral.

Reclamantul a solicitat anularea răspunsului nr. R-25/2/20 din 13 februarie

2020, obligarea Preturii sectorului Botanica de a-i prezenta informația solicitată

prin petiția nr. R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020 și repararea prejudiciului moral în

mărime de 1000 de lei.

Prin încheierea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, acțiunea a fost declarată

inadmisibilă, din motivul nerespectării procedurii prealabile în partea pretenției

înaintate de către Andrei Rusnak împotriva Preturii sectorului Botanica mun.

Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 1000 de lei (f.d.60-

61).

Prin hotărârea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

anulat actul administrativ individual defavorabil - refuzul Preturii sectorului

Botanica nr.R-25/2/20 din 13 februarie 2020, de a furniza informația solicitată în

baza petiției nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020. Pretura sectorului Botanica a fost

obligată să examineze petiția nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020, conform

prevederilor Codului administrativ și să-i notifice reclamantului Andrei Rusnak

decizia adoptată, vizând următoarele adrese din mun. Chișinău: str. Trandafirilor

37/3; str. Melestiu 20/3; bd. Dacia 47/1; bd. Dacia, 32, str. Independenței 28; str.

Independenței 30; bd. Decebal, 139; bd. Decebal/Brîncuși; bd. Decebal, 57; bd.

Traian, 15 (f.d.69-77).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 11 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 23 martie 2021, prin intermediul

oficiului poștal, Pretura sectorului Botanica a contestat-o cu apel, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii

(f.d.67).

Hotărârea motivată din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată apelantei, Preturii sectorului Botanica la data de 26 aprilie

2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei

(f.d.79).

La data de 24 mai 2021 Pretura sectorului Botanica a depus motivarea

apelului (f.d.85-88).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Preturii sectorului Botanica.

3

Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată

integral hotărârea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și

emisă o nouă decizie cu privire la respingerea ca neîntemeiată a acțiunii înaintate

de către Andrei Rusnak împotriva Preturii sectorului Botanica privind anularea

răspunsului nr.R-25/2/20 din 13 februarie 2020 și obligarea examinării cererii nr.R-

25/2/20 din 13 ianuarie 2020 (f.d.125-134).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, prima instanță

neîntemeiat a concluzionat despre temeinicia pretențiilor formulate de către Andrei

Rusnak.

Instanța de apel a relevat că, nu pot fi reținute cele stabilite de prima instanță

precum că, din conținutul răspunsului Preturii sectorului Botanica nr.R25/2/20 din

13 februarie 2020, oferit petiționarului Andrei Rusnak, în baza petiției ultimului din

13 ianuarie 2020, nu a fost furnizată informația solicitată de către acesta, iar din

conținutul dosarului administrativ rezultă că, pârâtul nu a desfășurat nicio activitate

administrativă și nu a verificat nicio adresă din cele semnalate de petiționar. La

acest capitol, instanța de apel a relevat că, Pretura sectorului Botanica a examinat

petiția lui Andrei Rusnak, în termenul prevăzut de lege. Or, petiția a fost depusă la

data de 13 ianuarie 2020, fiind examinată la data de 13 februarie 2020, cu emiterea

în acest sens a răspunsului nr.R-25/2/20, care a fost adus la cunoștință intimatului

Andrei Rusnak, fapt confirmat de către ultimul prin acțiunea înaintată.

Prin urmare, instanța de apel a considerat neîntemeiat și declarativ

argumentul lui Andrei Rusnak precum că, prin neprezentarea informației solicitate,

i-a fost lezat dreptul constituțional la informație. Or, Pretura sectorului Botanica,

și-a onorat obligațiunile, oferind petiționarului răspuns la petiția adresată și la caz,

au fost respectate drepturile acestuia. Or, intimatul Andrei Rusnak nu dispune de

niciun drept de a solicita unei instituții, întreprinderea acțiunilor, în vederea

exercitării de către aceasta a unui drept.

Totodată, instanța de apel a relevat că, informația solicitată de intimatul

Andrei Rusnak, în petiția nr. R-25/6/20 din 13 ianuarie 2020, are un caracter

public, și poate fi accesată pe pagina web a Direcției generale comerț, alimentație

publică și prestări servicii (comert.chisinau.md), fapt cunoscut și invocat de către

intimatul Andrei Rusnak, în cererea de chemare în judecată.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, prima instanță neîntemeiat a

stabilit ilegalitatea refuzului Preturii sectorului Botanica nr. R-25/2/20 din 13

februarie 2020, de a furniza informația solicitată, în baza petiției nr. R-25/2/20 din

13 ianuarie 2020 și obligarea Preturii sectorului Botanica, de a examina petiția nr.

R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020. Or, Pretura sectorului Botanica a oferit răspuns la

toate întrebările menționate în petiția lui Andrei Rusnak.

La data de 10 februarie 2022, Andrei Rusnak a depus recurs împreună cu

motivarea recursului împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.144-145).

În susținerea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței

de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și

4

aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind

apreciate eronat.

Făcând referire la articolele 10, 11, 12, 13, 17 din Legea nr. 982-XIV din

11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, recurentul a relevat că, prin faptul

că Pretura sectorului Botanica nu i-a prezentat informația solicitată prin petiția

nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020, i-a fost lezat dreptul de acces la informație. Iar,

la caz, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

cu emiterea unei noi decizii, prin care Pretura sectorului Botanica să fie obligată

de a-i prezenta informația solicitată prin petiția nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

10 noiembrie 2021 (f.d.125-134 ).

La data de 11 noiembrie 2021, dispozitivul deciziei din 10 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău a fost expediat recurentului Andrei Rusnak, fapt ce se

confirmă prin copia scrisorii, anexată la materialele cauzei (f.d.135) însă, la

materialele cauzei nu se atestă date, care ar confirma că, dispozitivul deciziei din

10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționat de către recurentul

Andrei Rusnak.

Decizia motivată din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului Andrei Rusnak la data de 13 ianuarie 2022, fapt confirmat

prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.138).

La data de 10 februarie 2022, Andrei Rusnak a depus recurs împreună cu

motivarea recursului împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.144-145).

Astfel, recursul depus de către Andrei Rusnak este în termen.

La data de 15 aprilie 2022 în adresa intimatei Preturii sectorului Botanica a

fost expediată copia recursului depus de Andrei Rusnak, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d.148). Însă, deși intimata Pretura sectorului

Botanica a recepționat recursul depus de Andrei Rusnak, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție, anexat la materialele cauzei, aceasta nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv (f.d.149).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

5

Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Andrei Rusnak

a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 25 mai

2022 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători (f.d. 150).

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 10 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din 11 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Din actele cauzei rezultă că, la data de 13 ianuarie 2020 reclamantul Andrei

Rusnak s-a adresat cu o petiție către Pretura sectorului Botanica, mun. Chișinău

prin care a solicitat verificarea faptelor desfășurării activității de comerț cu

aplicarea măsurilor pe adresele ce succed: - str. Trandafirilor 37/3 - vânzarea

fructe/legume la tarabă; - Melestiu 20/3, lângă trecerea subterană -vânzarea

mărunțișurilor la tarabă; - str. Dacia 47/1 - vânzarea florilor pe trotuar la tarabă;

Dacia 32 (Cuza Vodă 15/2) - vânzarea fructelor și legumelor la tarabă, lângă

gheretă; - str. Independenței 28 - gheretă cu fructe, lângă piața agricolă, intrare în

,,Parcare” sub inscripția ,,Parcare” și ,,JLC”; - str. Independenței 30 - vânzarea

fructe-legume la tarabă; - str. Decebal 139 - vânzarea florilor pe trotuar; - bd.

Decebal intersecție cu str. Brâncuși - vânzarea florilor pe trotuar; - str. Trăian 15 -

vânzarea fructe/legume la tarabă. Totodată, reclamantul a menționat că, prin petiția

înregistrată, a solicitat în temeiul prevederilor Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000

privind accesul la informație, să-i fie comunicate măsurile întreprinse de Pretura

sectorului Botanica, în privința adreselor indicate în petiție, iar în cazul lipsei

încălcărilor, să-i fie prezentată informația privind actele permisive, și anume,

denumirea întreprinzătorului, numărul autorizației (notificării), termenul

valabilității și organul emitent (f.d.8).

Prin răspunsul Preturii sectorului Botanica nr.R-25/2/20 din 13 februarie

2020, lui Andrei Rusnak i-a fost comunicat că, informația prezentată va fi utilă în

activitatea secției social economice și se vor autosesiza la luarea măsurilor de

combatere a comerțului neautorizat. Totodată, la momentul controalelor inopinate

6

da către agenții constatatori ai Preturii sectorului Botanica, careva încălcări sau

abateri nu au fost depistate, activitatea de comerț pe adresele sus-menționate are loc

în conformitate cu legislația în vigoare și în baza actelor permisive eliberate de

către administrația publică locală. Iar, pentru o informare mai amplă are

posibilitatea de a se prezenta la Pretura sectorului Botanica, mun.Chișinău în secția

social-economică (f.d.9).

La data de 26 februarie 2020 Andrei Rusnak a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Preturii sectorului Botanica, prin care a solicitat anularea

răspunsului nr. R-25/2/20 din 13 februarie 2020, obligarea Preturii sectorului

Botanica de a-i prezenta informația solicitată în petiția nr. R-25/2/20 din

13 ianuarie 2020 și repararea prejudiciului moral în cuantum de 1000 de lei.

Fiind învestită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanță prin hotărârea

din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a anulat actul

administrativ individual defavorabil, iar Pretura sectorului Botanica a fost obligată

să examineze petiția nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020, conform prevederilor

Codului administrativ și să-i notifice reclamantului Andrei Rusnak decizia adoptată

vizând următoarele adrese din mun. Chișinău: str. Trandafirilor 37/3; str. Melestiu

20/3; bd. Dacia 47/1; bd. Dacia, 32, str. Independenței 28; str. Independenței 30;

bd. Decebal, 139; bd. Decebal/Brîncuși; bd. Decebal, 57; bd. Traian, 15 (f.d.69-77).

Iar, prin încheierea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, acțiunea a fost

declarată inadmisibilă, din motivul nerespectării procedurii prealabile în partea

pretenției înaintate de către Andrei Rusnak împotriva Preturii sectorului Botanica

mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 1000 de lei

(f.d.60-61).

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel

Chișinău prin decizia din 10 noiembrie 2021 a casat integral hotărârea din

11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o nouă decizie cu

privire la respingerea ca neîntemeiată a acțiunii înaintate de către Andrei Rusnak

(f.d.125-134).

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a

interpretat eronat normele materiale aplicabile litigiului dedus judecății, fapt ce

rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate

aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept material.

Astfel, instanța de recurs relevă că, obiect al prezentei cauze îl constituie

verificarea legalității refuzului Preturii sectorului Botanica nr.R-25/2/20 din

13 februarie 2020 de a furniza informația solicitată în baza petiției nr.R-25/2/20 din

13 ianuarie 2020 a lui Andrei Rusnak.

7

Instanța de recurs, relevă că în corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul

administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele

administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun

destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele

legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului

solicitat.

Reieșind din prevederile art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este

orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere

prin activitate administrativă.

Conform art.9 din Codul administrativ, prin petiție, în sensul prezentului cod,

se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice de

către o persoană fizică sau juridică.

În conformitate cu art. 73 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, autoritatea

8

publică este obligată să primească și să înregistreze imediat petiția sau alte

documente depuse în cadrul procedurii administrative. Autoritatea publică nu are

dreptul să refuze primirea petițiilor doar din motiv că nu se consideră competentă

sau pentru că ar considera petiția ca fiind inadmisibilă sau neîntemeiată. În cazul

petițiilor sau al altor documente depuse la sediul autorității publice, subdiviziunea

responsabilă de relațiile cu publicul eliberează dovada înregistrării lor.

Articolul 78 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, procedura

administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin

emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract

administrativ.

Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică

un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

În corespundere cu prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când

autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Iar, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ individual (acțiune în contestare).

Conform prevederilor art.5 din Legea privind accesul la informație nr.982 din

11 mai 2000, subiecți ai prezentei legi sînt furnizorul de informații și solicitantul

informației. Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați

să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: autoritățile publice

centrale și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția

Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova,

Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească; instituțiile publice

centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților

publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de

administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; persoanele

fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori

instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg,

selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale. Pot solicita informații

oficiale, în condițiile prezentei legi: orice cetățean al Republicii Moldova; cetățenii

altor state, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul Republicii Moldova;

apatrizii stabiliți cu domiciliul sau cu reședința pe teritoriul Republicii Moldova.

Prevederile art. 10 al Legii nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, stabilesc că persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații,

personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu

excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații,

inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condițiile

9

legii. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta

lege este absolvită de obligația dea-și justifica interesul pentru informațiile

solicitate.

În conformitate cu art.15 alin.(1) și (2) al Legii nr.982 din 11 mai 2000

privind accesul la informație, cererile scrise cu privire la accesul la informație vor

fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici

responsabili de furnizarea informațiilor.

Conform art.16 din Legea menționată, informațiile, documentele solicitate vor

fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a

fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație. Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi

prelungit cu 5 zile lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: cererea

se referă la un volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor; sînt

necesare consultații suplimentare pentru a satisface cererea. Autorul cererii va fi

informat despre orice prelungire a termenului de furnizare a informației și despre

motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului inițial.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că furnizor de informație este persoana care

trebuie să dețină informația oficială prin prisma normei legale, iar informația

susceptibilă de a fi furnizată poate fi: documentată sau nedocumentată. Astfel,

constituie informație documentată informația care este fixată pe un anumit purtător

informațional: scris, electronic etc. Constituie informație nedocumentată informația

nefixată pe un suport informațional, dar despre care furnizorul de informație are

cunoștință, adică este posesor al acesteia.

Respectiv, în litigiu dedus judecății, calitatea de furnizor de informație o

deține Pretura sectorului Botanica, iar informația solicitată de către Andrei Rusnak

se referă la măsurile întreprinse de Pretura sectorului Botanica, în privința

verificării legalității desfășurării activității agenților economici de pe adresele

indicate în petiție, iar în cazul lipsei încălcărilor, comunicarea informației privind

actele permisive, și anume, denumirea întreprinzătorului, numărul autorizației

(notificării), termenul valabilității și organul emitent.

Astfel, instanța de recurs reține că, din conținutul răspunsului Preturii

sectorului Botanica nr.R-25/2/20 din 13 februarie 2020, adresat lui Andrei Rusnak

în baza petiției din 13 ianuarie 2020, nu a fost furnizată informația solicitată de

către acesta prin petiția nominalizată, fiind indicat doar faptul că, la momentul

controalelor inopinate nu au fost depistate careva încălcări sau abateri.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că dosarul administrativ prezentat de către

autoritatea publică, nu conține nici un înscris care ar confirma că Pretura sectorului

Botanica a desfășurat activitatea administrativă solicitată de petiționarul Andrei

10

Rusnak, privind verificarea agenților economici la adresele indicate de acesta în

petiția din 13 ianuarie 2020 și nu a verificat nici o adresă din cele semnalate de

reclamant, ca fiind adresele unde se desfășoară pretinsele acțiuni de încălcare a

regulilor de comerț.

Prin urmare, Pretura sectorului Botanica s-a limitat doar la întocmirea unui

răspuns formal, fără a executa obligația sa de desfășurare a activității

administrative, reglementată de Codul administrativ.

Or, art. 85 alin. (3) din Codul administrativ prevede că, autoritatea publică

trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul

procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta,

autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul Preturii sectorului

Botanica precum că, reprezentanții autorității publice au ieșit la fața locului și au

verificat pretinsele încălcări. Or, atât în dosarul administrativ, cât și pe parcursul

examinării cauzei, Pretura sectorului Botanica nu a prezentat nici o confirmare a

efectuării acestor acțiunii.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că prima instanță corect

a stabilit că răspunsul nr.R-25/2/20 din 13 februarie 2020, emis de Pretura

sectorului Botanica, la petiția lui Andrei Rusnak din 13 ianuarie 2020, este doar un

răspuns formal emis, fără a fi întreprinse măsuri de verificare a activității de comerț

la adresele indicate în petiție și fără a i se furniza informațiile solicitate.

Instanța de recurs reiterează că la caz, Andrei Rusnak a solicitat verificarea

faptelor desfășurării activității de comerț, cu aplicarea sacțiunilor în conformitate

cu Codul contravențional, față de agenții economici care își desfășoară activitatea

pe adresele ce succed: str. Trandafirilor 37/3; Melestiu 20/3, str. Dacia 47/1, Dacia

32 (Cuza Vodă 15/2), str. Independenței 28, str. Independenței 30, str. Decebal, bd.

Decebal intersecție cu str. Brâncuși și str. Trăian 15, cu informarea despre

încălcările stabilite. Însă, Pretura sectorului Botanica nu și-a exercitat atribuția de a

garanta accesul la informația solicitată și nici nu a verificat legalitatea desfășurării

activității de comerț la adresele indicate în petiția lui Andrei Rusnak, în condițiile

în care autoritatea publică nu a prezentat probe confirmative în acest sens.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că, instanța de apel eronat a considerat că

deoarece informația solicitată de intimatul Andrei Rusnak, în petiția nr. R-25/6/20

din 13 ianuarie 2020, are un caracter public și poate fi accesată pe pagina web a

Direcției generale comerț, alimentație publică și prestări servicii

(comert.chisinau.md), Pretura sectorului Botanica, nu a încălcat dreptul la acces la

informație a lui Andrei Rusnak.

Or, art. 12 alin. (1) punctele 1, 2 și 4 al Legii privind accesul la informație

nr.982 din 11 mai 2000, preved expres că furnizorul de informații, în conformitate

11

cu competențele care îi revin, este obligat: să asigure informarea activă, corectă și

la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de

interes personal; să garanteze liberul acces la informație; să respecte termenele de

furnizare a informației, prevăzute de lege.

Conform art. 13 alin. (1) al Legii privind accesul la informație nr.982 din

11 mai 2000 Modalitățile accesului la informațiile oficiale sînt: audierea

informației pasibile de o expunere verbală; examinarea documentului (unor părți

ale acestuia) la sediul instituției; eliberarea copiei de pe documentul, informația

solicitate (de pe unele părți ale acestora); eliberarea copiei traducerii documentului,

informației (unor părți ale acestora) într-o altă limbă decît cea a originalului, pentru

o plată suplimentară; expedierea prin poștă (inclusiv poșta electronică) a copiei de

pe document, informație (de pe unele părți ale acestora), copiei de pe traducerea

documentului, informației într-o altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată

respectivă.

Totodată, alin. (3) al art. 12 al Legii privind accesul la informație nr.982 din

11 mai 2000 stipulează că, în scopul facilitării liberului acces la informație,

furnizorul de informații va publica sau va face în alt mod general și direct

accesibile populației informațiile ce conțin: descrierea structurii instituției și adresa

acesteia; descrierea funcțiilor, direcțiilor și formelor de activitate ale instituției;

descrierea subdiviziunilor cu competențele lor, programului de lucru al acestora, cu

indicarea zilelor și orelor de audiență a funcționarilor responsabili de furnizarea

informațiilor, documentelor oficiale; deciziile finale asupra principalelor probleme

examinate.

Iar, alin. (4) al normei precitate indică că, în conformitate cu prezenta lege,

informațiile arătate la alineatul (3) al prezentului articol vor fi făcute publice în

afara procedurii de examinare a cererilor privind accesul la informație.

Astfel, legiuitorul a stabilit expres obligația furnizorului de informație, la caz

a Preturii sectorului Botanica, de a comunica informația care o deține, în limitele

legii, indiferent dacă aceasta este adusă la cunoștiință publicului prin afișare sau

publicare.

Instanța de recurs menționează că, se consideră ilegal refuzul de a furniza

informația pe motiv că aceasta este disponibilă în mod public, adică informația a

fost deja publicată. Or, răspunsul autorității publice trebuie să fie concret și să se

refere nemijlocit la obiectul cererii, fiind inadmisibil un răspuns evaziv, incomplet

sau numai diriguitor, dar nu concretizat. Spre exemplu: dreptul de acces la

informațiile oficiale se va considera lezat dacă furnizorul indică în răspunsul oferit

solicitantului doar anumite repere, în baza cărora solicitantul ar putea să apropie

informația respectivă ulterior, după efectuarea unor investigații suplimentare, în

pofida faptului că furnizorul posedă informația solicitată în forma, întinderea și

calitatea cerută.

La fel, instanța de recurs reține ca pertinente cauzei, prevederile art. 17 al

Legii privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, care stipulează expres

cazurile în care o cerere de furnizare a informației poate fi readresată altui furnizor,

12

și anume: cererea de furnizare a informației poate fi readresată altui furnizor, cu

informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul

primirii cererii și cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri: informația

solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat; informația solicitată deținută de

alt furnizor ar satisface mai deplin interesul față de informație al solicitantului.

Respectiv, legiuitorul nu a oferit furnizorului de informație posibilitatea de a

redresa solicitantul informației la o altă sursă de informare.

Subsecvent, instanța de recurs reține că, verificarea legalității unui act

administrativ implică atât verificarea elementelor de fond cît și a celor de formă.

Astfel, titlul III din Codul administrativ, stabilește formalitățile și procedura pentru

emiterea actelor administrative, cu indicarea condițiilor de fond și formă pentru

aceasta și, respectiv, sancțiunea ce survine în cazul nerespectării acestora.

Conform art.118 Cod administrativ, motivarea este operațiunea administrativă

prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ

individual. Această definiție impune expres necesitatea motivării actului

administrativ, indiferent de norma în baza căreia se emite acesta, fară să implice

careva elemente de interpretare.

La caz, instanța de recurs decelează că, Andrei Rusnak nu a beneficiat de o

motivare a refuzului Preturii sectorului Botanica nr.R-25/2/20 din 13 februarie

2020 de a furniza informația solicitată în baza petiției nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie

2020, or autoritatea publică nu a prezentat motivele care au dus la constatarea

inexistenței încălcărilor/abaterilor pe adresele indicate de Andrei Rusnak în petiție.

Mai mult, art. 19 alin. (1) al Legii nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informație stipulează că, refuzul de a furniza o informație, un document oficial va

fi făcut în scris, indicîndu-se data întocmirii refuzului, numele persoanei

responsabile, motivul refuzului, făcîndu-se în mod obligatoriu trimitere la actul

normativ (titlul, numărul, data adoptării, sursa publicației oficiale), pe care se

bazează refuzul, precum și procedura de recurs a refuzului, inclusiv termenul de

prescripție.

Instanța de recurs relevă că, limitarea accesului la informațiile oficiale

constituie o derogare cu totul excepțională de la principiul liberului acces la

categoria respectivă de informații. Reieșind din prevederile art.7 din Legea nr.982

din 11 mai 2000 privind accesul la informație, colaborate cu prevederile art.54 din

Constituția R. Moldova și art.10 paragraful 2 din CEDO, restrîngerea dreptului de

acces liber la informațiile oficiale poate avea loc doar dacă sînt întrunite

următoarele exigențe în privința acestei restrîngeri, exigențe care s-au cristalizat și

constituit într-o constantă cu reflectare juridică internă și internațională, denumită

regula „triplului test”: limitarea este prevăzută de lege, protejează un interes legitim

și să fie necesară într-o societate democratică.

Astfel, orice restrîngere poate fi impusă doar printr-o lege organică, dispoziția

căreia trebuie să fie accesibilă și clară, iar redactarea acesteia să nu permită

interpretare extensivă.

În jurisprudența CEDO, balanța proporționalității a fost apreciată nu numai

13

prin prisma cererii solicitantului de a se constata îngrădirea accesului la informație,

dar și prin prisma cererii furnizorului de informații de constatare a nelegalității

obligării sale, de către instanța națională, de a furniza informația, cu motivația că

restricția este proporțională cu scopul legitim urmărit (cazul Goodwin împotriva

Regatului Unit). Concomitent, se subliniază că orice limitare de acces la

informațiile oficiale este relativă și orice limitare invocată se va aprecia prin prisma

alin.(4) art.7 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație,

respectiv, întotdeauna cînd se pretinde că informația este cu accesibilitate limitată,

instanța va aprecia circumstanțele concrete și se va expune argumentat prin prisma

textului de lege enunțat. Iar, furnizorul de informații va trebui să probeze în

instanța de judecată întrunirea elementelor enunțate la punctul precedent în privința

restricției aplicate.

Prin urmare, instanța de recurs decelează că, dreptului persoanelor de a

solicita informația oficială îi corespunde obligația corelativă a furnizorului de a-i

remite informația solicitată. Obligațiile furnizorului, prevăzute de art.11 din Legea

nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, constituie particularități sau

mijloace de îndeplinire a obligației generale de furnizare a informației oficiale, din

oficiu sau la cerere.

Mai mult, art. 179 alin. (4) al Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din

23 septembrie 2010, prevede că accesul la informațiile privind unitățile comerciale

din resursa informațională în domeniul comerțului este garantat tuturor persoanelor

cu titlu oneros.

Articolul 34 alin. (1) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor

juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220 din 19 octombrie 2007 prevede

că, datele din Registrul de stat și din actele de constituire sînt publice și accesibile

tuturor în condițiile și în limitele prevăzute de legislația cu privire la accesul la

informație, privind schimbul de date și interoperabilitatea, privind secretul de stat,

secretul comercial, protecția datelor personale, cu privire la registre, precum și de

tratatele internaționale din domeniu la care Republica Moldova este parte.

Respectiv, instanța de recurs relevă că, informația solicitată de Andrei Rusnak

are caracter public și este de acces liber.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, anterior, Pretura

sectorului Botanica prin răspunsul nr.R31/9/19 din data de 19 aprilie 2019 și

răspunsul nr. R-31/40/19 din data de 04 septembrie 2019, lui Andrei Rusnak i-a

comunicată informația privind actele permisive ale comercianților, informație de

același gen celei solicitate în prezenta cauză.

Iar, conform art. 137 alin. (4) din Codul administrativ stabilește că, dacă într-

un caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod,

atunci în cazuri similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în

același mod. Această regulă nu se aplică dacă autoritatea publică intenționează să

își schimbe în viitor practica de exercitare a dreptului discreționar în cazuri

14

similare.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel eronat

a stabilit că, Pretura sectorului Botanica și-a onorat obligațiunile, oferind

petiționarului răspuns la petiția adresată, deoarece intimatul Andrei Rusnak nu

dispune de niciun drept de a solicita unei instituții, întreprinderea acțiunilor, în

vederea exercitării de către aceasta a unui drept.

Or, articolul 17 alin. (3) al Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23

septembrie 2010, prevede în mod expres că autoritatea administrației publice locale

colaborează cu alte autorități publice sau entități private în vederea realizării

atribuțiilor de verificare a legalității activității comercianților. Autoritățile și

entitățile menționate prezintă, la solicitarea autorității administrației publice locale,

informația respectivă, cu respectarea legislației.

De asemenea, instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul Preturii

sectorului Botanica precum că, dacă Andrei Rusnak consideră că i s-a încălcat

dreptul de acces la informație, urmează să-și valorifice pretinsul său drept vătămat

de acces la informație, prin inițierea unei procedurii contravenționale potrivit art.71

Cod contravențional.

Instanța de recurs menționează că, Constituția Republcvii Molvoa la art. 34

alin. (1) și (2) stabilește că, dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de

interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le

revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor

publice și asupra problemelor de interes personal.

Prin urmare, reclamantul Andrei Rusnak este în drept să-și apere dreptul său

constituțional de acces la informație prin orice modalitate prevăzută de lege,

inclusiv prin depunerea unei petiții în temeiul art.9 din Codul administrativ și al

Legii privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, precum și în caz de

dezacord cu răspunsul oferit, să conteste acest răspuns prin înaintarea acțiunii în

contencios administrativ.

În contextul celor expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță în mod

corect a apreciat circumstanțele cauzei și a constatat ilegalitatea refuzului Preturii

sectorului Botanica nr.R-25/2/20 din 13 februarie 2020, de a furniza informația

solicitată de către Andrei Rusnak în baza petiției nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie

2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că pretenția lui Andrei Rusnak privind obligarea

Preturii sectorului Botanica să examineze petiția nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020,

conform prevederilor Codului administrativ și să-i notifice reclamantului Andrei

Rusnak decizia adoptată vizând următoarele adrese din mun. Chișinău: str.

15

Trandafirilor 37/3; str. Melestiu 20/3; bd. Dacia 47/1; bd. Dacia, 32, str.

Independenței 28; str. Independenței 30; bd. Decebal, 139; bd. Decebal/Brîncuși;

bd. Decebal, 57; bd. Traian, 15, este una subsecventă pretenției principale.

Prin urmare, prima instanță corect a dispus obligarea Preturii sectorului

Botanica să examineze petiția nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020, conform

prevederilor Legii nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație și a

Codului administrativ și să-i notifice reclamantului Andrei Rusnak decizia

adoptată, în condițiile în care s-a stabilit ilegalitatea refuzului Preturii sectorului

Botanica nr.R-25/2/20 din 13 februarie 2020, de a-i furniza informația solicitată, în

baza petiției nr.R-25/2/20 din 13 ianuarie 2020.

În contextul celor expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță în mod

corect a apreciat circumstanțele cauzei și conform prevederilor legale a emis o

hotărâre legală și întemeiată.

Respectiv, circumstanțele descrise determină completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție să conchidă că,

soluția instanței de apel este neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu aplicarea și

interpretarea eronată a normelor de drept material, din care considerente aceasta nu

poate fi menținută.

În conjunctura celor reținute supra, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiat argumentul

recurentului Andrei Rusnak că instanța de apel a emis decizia contestată cu

interpretarea eronată a normelor de drept material.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a normelor de drept material, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul depus de Andrei Rusnak, de a casa decizia din 10 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău și a menține hotărârea din 11 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Andrei Rusnak.

Se casează integral decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

se menține hotărârea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

16

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Andrei Rusnak împotriva Preturii sectorului Botanica, mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

17