3ra-1091/21 — contestarea actelor administrative individuale defavorabile

3ra-1091/21 — contestarea actelor administrative individuale defavorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3ra-1091/21

2-20015325-01-3ra-18102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „AKM - Veteran”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „AKM - Veteran” împotriva Preturii sectorului

Botanica, mun. Chișinău și Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău cu privire la

contestarea actelor administrative individuale defavorabile,

împotriva deciziei din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins cererea de apel înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „AKM -

Veteran” și a fost menținută hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 04 februarie 2020, reclamantul SRL „AKM - Veteran” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Preturii sectorului Botanica, mun. Chișinău cu privire

la anularea prescripției nr. 58/19 din 12 decembrie 2019.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, în temeiul prescripției contestate a

fost obligat să excludă de urgență din comerț produsele din tutun și produse conexe din

gheretele menționate în anexa nr.1, în caz contrar riscă a fi evacuate. La 26 decembrie

2019, prescripția enunțată a fost contestată pe cale prealabilă extrajudiciară, iar prin

decizia din 10 ianuarie 2020 contestația a fost respinsă.

Reclamantul pretinde că prescripția contestată este un act administrativ individual

defavorabil, deoarece impune cumulativ obligații, sancțiuni și afectează drepturile sale

patrimoniale, în special prin prescripție se încalcă dreptul fundamental la respectarea

bunurilor și dreptul la libera inițiativă economică a persoanei, care include dreptul de a

desfășura comerț.

A atestat prezența în actul administrativ contestat a dimensiunilor ilegalității

materiale și formale manifestate prin faptul că autoritatea publică pârâtă a făcut

abstracție de la prevederile Codului administrativ în ceea ce ține de inițierea procedurii

administrative, cercetării din oficiu în vederea protejării drepturilor lui procedurale,

motivării corespunzătoare a actelor emise, respectării principiului securității raporturilor

juridice, încrederii publice, puterii lucrului decis, caracterului obligatoriu și cert. În speță,

1

a fost realizată o activitate administrativă ilegală la care prevederile Codului

administrativ nu au fost aplicate deloc.

În ceea ce privește soluționarea cererii prealabile decizia, a menționat că este ilegală

din aceleași considerente, suplimentar ca fiind emisă cu încălcarea competenței deoarece

Pretura urma să remită cererea prealabilă pentru soluționare definitivă autorității publice

ierarhic superioare în persoana Primarului municipiului Chișinău.

Tot la 04 februarie 2020, SRL ”AKM-Veteran” a înaintat acțiune de contencios

administrativ împotriva Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău solicitând anularea

prescripțiilor ce vizează obligația demontării și evacuării gheretelor situate în mun.

Chișinău, str. Ismail 84; mun. Chișinău, str. G. Asachi 27; mun. Chișinău, str. G. Asachi

71; mun. Chișinău, str. I. Gagarin 5; mun. Chișinău, str. Armenească colț cu str. V.

Micle; mun. Chișinău, șos. Hâncești 74 colț cu str. Miorița, în termen de până la 11

decembrie 2019.

În motivarea acțiunii a menționat că, în temeiul prescripțiilor contestate, s-a stabilit

faptul comercializării produselor din tutun, în cadrul gheretelor obiect al prescripțiilor, la

o distanță mai mică de 200 m față de Clinica Medicală „Sante”, Spitalul Militar al

Ministerului Afacerilor Interne, Instituția Medicală „Petrumed”, Universitatea

Cooperatist – Comercială din Moldova, AMT Centru, Centrul de Instruire a Personalului

pentru Transporturi Internaționale.

Reclamantul a contestat, la 26 decembrie 2019, pe cale prealabilă extrajudiciară,

prescripțiile enunțate, însă prin decizia din 10 ianuarie 2020 aceasta a fost respinsă.

Reclamantul, la fel, a invocat că prescripțiile contestate constituie acte

administrative individuale defavorabile, menținând motivarea indicată supra.

Totodată a suplinit cu argumentul că dispoziția de demontare este o măsură

coercitivă de executare silită prin substituire conform art.180 din Codul administrativ.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 04 iunie 2020 cauzele au

fost conexate într-un singur proces judiciar (f.d. 29-32, vol. I).

Prin hotărârea din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, au

fost respinse acțiunile înaintate de SRL „AKM - Veteran” împotriva Preturii

sectorului Botanica, mun. Chișinău și Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău cu

privire la anularea prescripțiilor.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că, la originea cauzelor se află

prescripția nr. 58/19 din 12 decembrie 2019 emisă de Pretura sectorului Botanica,

mun. Chișinău în temeiul căreia s-a pus în sarcina SRL ”AKM-Veteran” obligația de

a exclude din comerț produsele din tutun și produse conexe din gheretele menționate

în anexa nr. 1, or, acestea sunt amplasate la o distanță mai mică de 200 metri de la

instituțiile de învățământ și instituțiile medico-sanitare. Suplimentar s-a comunicat că

în cazul neconformării cu prescripțiile impuse până la 17 decembrie 2019, Pretura va

evacua gheretele ce comercializează produse din tutun și produse conexe începând cu

18 decembrie 2019 (f.d.12-13, vol. I). Precum și prescripțiile Preturii sectorului

Centru, mun. Chișinău ce vizau obligația SRL „AKM-Veteran” ca în termen de până

la 11 decembrie 2019 să demonteze și evacueze gheretele situate în mun. Chișinău,

str. Ismail 84; mun. Chișinău, str. G. Asachi 27; mun. Chișinău, str. G. Asachi 71;

mun. Chișinău, str. I. Gagarin 5; mun. Chișinău, str. Armenească colț cu str. V. Micle;

mun. Chișinău, șos. Hâncești 74 colț cu str. Miorița. Autoritatea publică emitentă a

constatat că în cadrul gheretelor obiect al prescripțiilor nominalizate se

comercializează produse din tutun la o distanță mai mică de 200 m față de Clinica

Medicală „Sante”, Spitalul Militar al Ministerului Afacerilor Interne, Instituția

2

Medicală „Petrumed”, Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova, AMT

Centru, Centrul de Instruire a Personalului pentru Transporturi Internaționale (f.d. 14-

19, vol.I).

Instanța de fond a reținut că, în acord cu art. 16 din Codul administrativ, dreptul

discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai

multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziție

legală. Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare.

Potrivit art. 137 din Codul administrativ, în exercitarea dreptului discreționar

atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal

stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Dacă autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe

consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se

reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale. Stările de fapt identice în esență

se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt identice se admite numai

dacă există un motiv obiectiv. Dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat

dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să

își exercite dreptul discreționar în același mod. Această regulă nu se aplică dacă

autoritatea publică intenționează să își schimbe în viitor practica de exercitare a

dreptului discreționar în cazuri similare.

Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se

limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a

luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Alte limitări ale examinării judiciare în cauzele de contencios administrativ sunt

reglementate expres prin legi speciale.

Prima instanță a relevat prevederile art. art. 20,21,22 din Legea nr. 136 din 17

iunie 2016 cu privire la statutul municipiului Chișinău, potrivit cărora, Pretorul este

persoană cu funcție de demnitate publică, numit și eliberat din funcție de către

Primarul General, în condițiile Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică. Pretorul este reprezentant al Primarului

General în sector și se conduce în activitatea sa de legislația în vigoare, dispozițiile

Primarului General și regulamentul de organizare și funcționare a preturii. Pretorul

este asistat de către vice-pretori, care sunt persoane cu funcții de demnitate publică,

numiți și eliberați din funcție de către Primarul General la propunerea pretorului. În

teritoriul administrat, pretorul exercită următoarele atribuții de bază: contribuie la

exercitarea controlului legalității construcțiilor din sector, informează primarul

general și sesizează Inspecția de Stat în Construcții privitor la încălcările depistate în

sector; constată și dispune, în sector, demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a

panourilor publicitare instalate în mod neautorizat, a obiectelor și instalațiilor de orice

tip amplasate ilegal pe domeniul public; constată și dispune, în sector, în limitele

competenței sale, demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a unităților comerciale

staționare provizorii și unităților mobile de orice tip; dispune contracararea activității

de comerț, inclusiv a comerțului ambulant, desfășurate cu încălcarea legislației.

Pretorul emite dispoziții cu caracter normativ și individual. Dispozițiile pretorului

sunt supuse controlului administrativ și pot fi atacate, în modul stabilit de lege, în

3

instanța de judecată de către persoanele care se consideră vătămate într-un drept al lor

prin dispoziția respectivă.

Totodată a reținut și prevederile art. 25 din Legea privind controlul tutunului,

prin care se stabilește că Unitățile cu suprafața comercială mai mică de 20 m2 ce

comercializează produse din tutun și produse conexe trebuie să fie amplasate la o

distanță de cel puțin 200 m de la instituțiile de învățământ și instituțiile medico-

sanitare.

Reieșind din reglementările legale, instanța a stabilit că, Preturilor sectorului

Botanica și Centru, mun. Chișinău le aparțin competența de adoptare a prescripțiilor

abordate în speță, care reprezintă acte administrative individuale defavorabile în

accepțiunea art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, deoarece impun

destinatarului SRL „AKM-Veteran” obligații, sancțiuni, sarcini și afectează direct

drepturile acestuia. Mai mult, chiar și în ipoteza în care prescripțiile reprezintă

operațiuni administrative în maniera susținută de partea pârâtă, persoana afectată le

poate contesta separat în virtutea art. 15 alin. (2) din Codul administrativ dat fiind

caracterul executoriu al acestora.

În cadrul examinării cauzei, a constatat că, SRL ”AKM-Veteran”, în calitate de

proprietar al gheretelor menționate în prescripțiile contestate și anexele la acestea, nu

a respectat conduita prescrisă de art. 25 alin. (6) din Legea privind controlul tutunului,

dispoziția Primarului General Interimar nr. 366-d din 31 mai 2019 ”Cu privire la

aplicarea prevederilor art. 25 alin. (6) din Legea privind controlul tutunului”, art. 12

alin. (6) din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1065 din 19 septembrie 2016.

Devierea de la reglementările normative a impus Preturile sectorului Centru și

Botanica, mun. Chișinău să urmeze prescripția legală și să solicite SRL ”AKM-

Veteran” să remedieze situația în care se află prin înlăturarea din comerț a produselor

din tutun și produselor conexe cu fixarea unui termen-limită în acest sens – 18

decembrie 2019. Prescripțiile litigioase nu au prevăzut modalitatea de demontare și

evacuare forțată a gheretelor de către autoritățile publice din proprie inițiativă ci a pus

în sarcina SRL ”AKM-Veteran” obligații și sarcini condiționate de norme juridice

înserate în legi și acte normative subordonate legii.

Instanța de fond a concluzionat că, partea reclamantă a eșuat să prezinte probe

concludente și pertinente ce ar atesta comportamentul arbitrar sau abuziv al

autorităților publice pârâte la emiterea prescripțiilor, de altfel, partea reclamantă nu a

prezentat instanței actele confirmative în temeiul cărora pretinde existența dreptului

de a presta serviciile de comerț în gheretele vizate prin prescripții, actele și temeiul ce

fortifică necesitatea amplasării în continuare a gheretelor abordate în prezenta cauză.

Concomitent a explicat că, în temeiul art. 213 din Legea privind comerțul

interior, în cazul desfășurării activității de comerț în spații publice, prin intermediul

unității mobile, autoritatea administrației publice locale va elabora și va emite

comerciantului, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data de depunere a

notificării de către comerciant, schema de amplasare a unității mobile utilizate de

comerciant. În cazul amplasării unității mobile în spații publice, comerciantul este

obligat să o plaseze în modul stabilit în schema de amplasare eliberată de autoritatea

administrației publice locale. Schemele de amplasare a unității de comerț ambulant

staționar provizoriu dețin termen de valabilitate, iar conform mențiunilor exprese

formulate în conținutul schemelor, beneficiarul se obligă, la prima cerere a Preturii de

sector, să elibereze necondiționat terenul respectiv. Concluzii ce rezidă din pct. 8.1

4

din decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 10/2 din 09 octombrie 2017, precum și

pct. 4.1 subpct. 9 din anexa nr. 1, pct. 2.5 din anexa nr. 4 la decizia prenotată care

statuează că, la expirarea termenului de valabilitate a schemei de amplasare, gheretele

amplasate pe străzile principale ale orașului, în zona de protecție a rețelelor

inginerești se vor evacua. Iar în aceste condiții, prelungirea schemei de amplasare

pentru unitatea comercială respectivă nu se admite.

Potrivit deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 10/2 din 09 octombrie 2017 a

fost aprobat Regulamentul de desfășurare a activității de comerț în municipiul

Chișinău. Conform pct. 8.1 din decizia enunțată, a fost pusă în sarcina Preturilor de

sector evacuarea/reamplasarea în modul stabilit, la expirarea termenului de

valabilitate a autorizațiilor de funcționare, precum și a schemelor de amplasare în

baza cărora au fost recepționate modificările depuse până la intrarea în vigoare a

Regulamentului enunțat, eliberate pentru gheretele și unitățile de comerț ambulant din

sector amplasate pe străzile din centrul nucleu-istoric, pe bulevardele și străzile

principale.

Prevederile pct. 5.2. din Regulamentul enunțat, statuează în mod imperativ că, se

interzice plasarea pe piață a produselor din tutun care nu ard, inclusiv a tutunului

pentru uz oral, a tutunului pentru mestecat și a tutunului pentru uz nazal. Se interzice

comercializarea produselor din tutun și a produselor conexe a cărei listă este fixată

exhaustiv. Unitățile cu suprafața comercială mai mică de 20 m.p. ce comercializează

produse din tutun și produse conexe trebuie să fie amplasate la o distanță de cel puțin

200 m de la instituțiile de învățământ și instituțiile medico-sanitare.

Pe cale de consecință, instanța de judecată a constatat că autoritățile publice și-

au exercitat dreptul discreționar în corespundere cu cadrul normativ în vigoare,

optând pentru soluția posibilă corespunzătoare scopului legii și aplicând dispoziții

legale elocvente speței judiciare.

În opinia instanței este indubitabil faptul că, în situația în care organele

administrației publice locale, la o anumită perioadă, au acordat posibilitate agenților

economici, pentru a-și dezvolta afacerile, să amplaseze unitățile de comerț-gheretele,

în locurile solicitate, fără careva plăți pentru folosirea terenurilor enunțate, la rândul

său, agenții economici urmau benevol și conștiincios să reacționeze la cerința

acelorași organe ale administrației publice locale de a elibera terenurile enunțate, or

activitatea enunțată a fost ca o măsură temporară, agenții economici fiind atenționați

asupra acestui fapt de fiecare dată la primirea schemei de amplasare a unității de

comerț ambulant staționar provizoriu și invocarea în prezent a diferitor argumente în

refuzul de evacuare a gheretelor, este, în opinia instanței, inacceptabil.

La 26 februarie 2021, SRL „AKM - Veteran” a depus apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea apelului declarat, casarea hotărârii instanței de

fond și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cerințele reclamantului să fie admise

(f.d. 114, vol.I).

Prin decizia din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către SRL „AKM - Veteran” și s-a menținut hotărârea din 02 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În consolidarea soluției prima instanță, instanța de apel a indicat că, după cum

rezultă din sensul normelor de drept, precum și după cum just a reținut instanța de

fond, Preturilor sectorului Botanica și Centru, mun. Chișinău le aparțin competența de

adoptare a prescripțiilor privind demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a unităților

5

comerciale staționare provizorii și unităților mobile de orice tip; dispune

contracararea activității de comerț, inclusiv a comerțului ambulant, desfășurate cu

încălcarea legislației.

După cum cu certitudine s-a constatat, atât în instanța de fond, cât și instanța de

apel, SRL „AKM-Veteran”, în calitate de proprietar al gheretelor menționate, nu a

respectat conduita prescrisă de art. 25 alin. (6) din Legea privind controlul tutunului,

dispoziția Primarului General Interimar nr. 366-d din 31 mai 2019 „Cu privire la

aplicarea prevederilor art. 25 alin. (6) din Legea privind controlul tutunului”, art. 12

alin. (6) din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1065 din 19 septembrie 2016,

gheretele fiind amplasate la o distanță mai mică de 200 metri de la instituțiile de

învățământ și instituțiile medico-sanitare. Ca urmare, Preturile sectorului Centru și

Botanica, mun. Chișinău, întemeiat au emis actele prin care au solicitat apelantului

SRL „AKM-Veteran” să remedieze situația în care se află prin înlăturarea din comerț

a produselor din tutun și produselor conexe cu fixarea unui termen-limită în acest sens

– 18 decembrie 2019.

Instanța de apel a conchis că, prima instanță a ajuns la o concluzie justă și

întemeiată cu privire la faptul că, autoritățile publice și-au exercitat dreptul

discreționar în corespundere cu cadrul normativ în vigoare, optând pentru soluția

posibilă corespunzătoare scopului legii și aplicând dispoziții legale elocvente speței

judiciare.

Colegiul Civil a notat că, apelantul SRL „AKM-Veteran” în motivarea cererii de

apel nu a adus argumente pertinente și admisibile în vederea constatării ilegalității

actelor administrative contestate, or, condițiile legale cu privire la amplasarea

gheretelor ce comercializează produse din tutun, existau de o perioadă îndelungată de

timp, acțiunea autorității publice fiind întru executarea legii, acțiuni previzibile, având

în vederea nerespectarea cerințelor legii, de către partea apelantă.

La 29 iulie 2021, SRL „AKM - Veteran” a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.190, vol.I).

Decizia motivată a fost recepționată de SRL „AKM - Veteran”, la 02 august

2021 (f.d.188,vol.I).

La 30 august 2021, SRL „AKM - Veteran” a depus la Curtea Supremă de

Justiție, recurs motivat (f.d.201-205, vol.I).

În susținerea cererii de recurs, SRL „AKM - Veteran” a reiterat argumentele

expuse la examinarea cauzei în fond și în cererea de apel.

Referitor la decizia atacată, a menționat că intimații Pretura sectorului Botanica

și Pretura sectorului Centru nu au întocmit niciun dosar administrativ care ar conține

toate acțiunile efectuate de către autorități în vederea demonstrării necesității de a

emite actele administrative individuale defavorabile împotriva SRL „AKM Veteran”.

La caz, Pretura sectorului Botanica și Pretura sectorului Centru au presupus

încălcarea prevăzută de art. 25 alin. (6) Cod Contravențional, care prevede că unitățile

cu suprafața comercială mai mică de 20 m2 ce comercializează produse din tutun și

produse conexe trebuie să fie amplasate la o distanță de cel puțin 200 m de la

instituțiile de învățământ și instituțiile medico-sanitare. În acest context, Pretura

sectorului Botanica și Pretura sectorului Centru nu au probat faptul că la gheretele

care aparțin SRL „AKM-Veteran” au fost comercializate produse din tutun și produse

conexe, or la materialele nu există probe pertinente și concludente care ar dovedi

contravenția imputată SRL „AKM-Veteran”.

6

A invocat că instanța de fond, cât și cea de apel a violat principiul legalității și

prezumției nevinovăției consacrate de către Constituția și legislația națională.

Solicită casarea hotărârii din 02 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani cu emiterea unei noi hotărâri prin admiterea acțiunii înaintate de AKM

Veteran SRL împotriva Preturii sectorului Botanica și împotriva Preturii sectorului

Centru cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 07 iulie 2021.

Instanța de recurs constată că la materialele cauzei lipsește notificarea de către

Curtea de Apel Chișinău a dispozitivului deciziei contestate, însă potrivit avizului de

recepție (f.d.188, vol.I), se constată că la 02 august 2021, avocatul Anatol Turchin,

reprezentat al SRL „AKM - Veteran”, a recepționat decizia motivată.

La 29 iulie 2021, SRL „AKM - Veteran”, reprezentată de avocatul Anatol

Turchin, a depus recurs nemotivat (f.d.175, vol. I), iar la 30 august 2021, a depus la

Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului (f.d.201-205, vol.I). Astfel, instanța

de recurs consideră că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art.

245 din Codul administrativ.

La 21 octombrie 2021, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului

motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 29 octombrie 2021, Pretura sectorului Centru, mun. Chișinău a depus

referință prin care a reiterat poziția expusă în instanțele ierarhic inferioare și a solicitat

respingerea cererii de recurs înaintată de către SRL „AKM Veteran”.

La 08 noiembrie 2021, referință a depus Pretura sectorului Botanica, mun.

Chișinău prin care a recapitulat că organele administrației publice locale într-o

anumită perioadă au acordat posibilitate agenților economici, pentru a-și dezvolta

afacerile să amplaseze unitățile de comerț în locurile solicitate fără careva plăți pentru

folosirea terenurilor, la rândul său agenții economici urmau benevol și conștiincios să

reacționeze la cerința acelorași organe ale autorității publice locale de a elibera

terenurile enunțate, or activitatea respectivă a fost ca o măsură temporară, ei fiind

atenționați asupra acestui fapt de fiecare dată la primirea schemei de amplasare a

unității de comerț ambulant staționar provizoriu și invocarea în prezent a diferitor

argumente în refuzul de evacuare este reținut de judecată ca fiind inacceptabil. Faptul

că recurentul a pornit disputa judiciară invocând argumente nefondate juridic,

contrare principiilor antreprenorialului, dar și a normelor procedural administrative ce

au stat la baza emiterii actelor individuale defavorabile.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „AKM Veteran”, în

raport cu materialele cauzei și argumentele din referința depusă, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

7

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

8

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către SRL „AKM Veteran”.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „AKM - Veteran”se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9