3ra-1264/22 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1264/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-1264/22
2-20015351-01-3ra-16122022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)
Î N C H E I E R E
25 ianuarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea cu Răspundere
Limitată „AKM-Veteran”, reprezentată de avocatul Anatol Turchin,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Societatea cu Răspundere Limitată „AKM-Veteran” împotriva Preturii sectorului
Buiucani cu privire la anularea actelor administrative,
împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 4 februarie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „AKM-Veteran” a depus
cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva
Preturii sectorului Buiucani cu privire la anularea actelor administrative.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, Pretura sectorului Buiucani a emis
următoarele acte administrative individuale defavorabile ilegale în privința sa: -
prescripția nr. 175 din 6 decembrie 2019, prin care se obligă societatea să retragă
articolele din tutun din sortimentul mărfurilor expuse spre comercializare în ghereta
amplasată la adresa: str. Onisifor Ghibu 5, în termen de o zi din momentul primirii
prescripției. În prescripție menționându-se că urmare a executării controlului în teren
de către Galenco R. privind verificarea legalității unității economice sub formă de
gheretă s-a depistat că, în ghereta dată se comercializează produse din tutun la o
distanță de 115 m de la casa de copii (orfelinat); - prescripția nr. 176 din 6 decembrie
2019, prin care se obligă societatea să retragă articolele din tutun din sortimentul
mărfurilor expuse spre comercializare în ghereta amplasată la adresa: str. Liviu
Deleanu 3, în termen de o zi din momentul primirii prescripției. În prescripție
indicându-se că urmare a executării controlului în teren de către Galenco R. privind
verificarea legalității unității economice sub formă de gheretă s-a depistat că, în ghereta
dată se comercializează produse din tutun la o distanță de 190 m de la Liceul internat
cu profil sportiv; - prescripția nr. 177 din 6 decembrie 2019, prin care se obligă
societatea să retragă articolele din tutun din sortimentul mărfurilor expuse spre
comercializare în ghereta amplasată la adresa: str. Liviu Deleanu 2, în termen de o zi
1
din momentul primirii prescripției. În prescripție menționându-se că urmare a
executării controlului în teren de către Galenco R. privind verificarea legalității unității
economice sub formă de gheretă s-a depistat că, în ghereta dată se comercializează
produse din tutun la o distanță de 105 m de la Grădinița de copii nr.164; - prescripția
nr.178 din 6 decembrie 2019, prin care se obligă societatea să evacueze pe cont propriu
ghereta amplasată la adresa: str. Alba-Iulia, 196/1, în termen de 5 zile din momentul
primirii prescripției. În prescripție indicându-se că urmare a executării controlului în
teren de către Galenco R. privind verificarea legalității unității economice sub formă
de gheretă s-a depistat că, în ghereta dată se comercializează produse din tutun la o
distanță de 145 m de la Grădinița de copii nr. 183; - prescripția nr. 179 din 6 decembrie
2019, prin care se obligă societatea să evacueze pe cont propriu ghereta amplasată la
adresa: str. Calea Ieșilor 16/4, în termen de 5 zile din momentul primirii prescripției.
În prescripție menționându-se că urmare a executării controlului în teren de către
Galenco R. privind verificarea legalității unității economice sub formă de gheretă s-a
depistat că, în ghereta dată se comercializează produse din tutun la o distanță de 100 m
de la Școala muzicală nr. 3; - prescripția nr. 180 din 6 decembrie 2019, prin care se
obligă societatea să retragă articolele din tutun din sortimentul mărfurilor expuse spre
comercializarea în ghereta amplasată la adresa: str. Piața Unirii Principatelor 3 (în
curte), în termen de o zi din momentul primirii prescripției. În prescripție indicându-se
că urmare a executării controlului în teren de către Galenco R. privind verificarea
legalității unității economice sub formă de gheretă s-a depistat că, în ghereta dată se
comercializează produse din tutun la o distanță de 190 m de la Școala profesională nr.
2.
Reclamanta a notat că, la data de 26 decembrie 2019, actele administrative enunțate
au fost contestate cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea acestora și
suspendarea executării lor. Prin decizia de soluționare a cererii prealabile nr.1436/19
din 13 ianuarie 2019 cererea prealabilă a fost respinsă pe motivul că prescripțiile nu
sunt acte administrative individuale, dar sunt acte pregătitoare.
În continuare, invocând prevederile art. 10 alin. (1) și 11 alin. (1) lit. a) din Codul
administrativ, a precizat că, la caz, prescripțiile contestate constituie acte
administrative individuale defavorabile, deoarece impun cumulativ obligații, sancțiuni
și afectează drepturile patrimoniale ale societății, în special, prin aceste prescripții se
încalcă dreptul fundamental la respectarea bunurilor și dreptului la libera inițiativă
economică a persoanei, care implicit include dreptul de a desfășura comerț.
În opinia reclamantei, argumentul pârâtului precum că prescripțiile sunt acte
pregătitoare este eronat și bazat pe concepții stereotipice din Legea contenciosului
administrativ.
A precizat că în esență legalitatea/ilegalitatea actului administrativ individual
cuprinde două dimensiuni: 1) legalitatea/ilegalitatea materială, adică respectarea
normelor de drept substanțial care se aplică prin actul administrativ individual
defavorabil/favorabil; 2) legalitatea/ilegalitatea formală, adică respectarea normelor de
procedură administrativă la emiterea actului administrativ individual, inclusiv
principiul securității juridice (art. 30 din Codul administrativ).
Reclamanta a opinat că ambele dimensiuni ale legalității actului administrativ
individual au fost încălcate prin următoarele. Pretura sectorului Buiucani în calitate de
autoritate publică urma să inițieze o procedură administrativă în cadrul căruia urma să
fie efectuată cercetarea din oficiu, cu respectarea garanțiilor procedurale față de
2
societate. În esență autoritatea publică emitentă, la caz, a făcut abstracție totală de
prevederile Codului administrativ.
În drept, și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 6, 69, 22, 85 alin. (3), 24
alin. (1), 28 alin. (1), 81 alin. (1), 31, 70 alin. (1), 32, 118, 94, 92, 29, 139 alin. (4), 140,
35, 167 alin. (2), 206 alin. (1) lit. a), 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.
Prin hotărârea din 26 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Societatea cu Răspundere
Limitată „AKM-Veteran”.
Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 11 august 2021,
Societatea cu Răspundere Limitată „AKM-Veteran” a depus cerere de apel nemotivată,
iar la 3 decembrie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de
fond.
Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus
de către Societatea cu Răspundere Limitată „AKM-Veteran” și s-a menținut hotărârea
din 26 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut ca fiind stabilit
cu certitudine faptul că, la data de 6 decembrie 2019 au fost emise prescripțiile cu nr.
175, 176, 177, 178, 179, 180, prin care, în special conform prescripțiilor nr.178 și 179
s-a obligat societatea să evacueze pe cont propriu gheretele amplasate pe străzile Calea
Ieșilor 16/4, Alba-Iulia 196/1 în termen din 5 zile din momentul primirii prescripției,
iar prin prescripțiile nr. 175, 176, 177, 180 a fost obligată să retragă articolele din tutun
din sortimentul mărfurilor expuse spre comercializare în gheretele din străzile Piața
Unirii Principatelor 3 (în curte), Liviu Deleanu 2, Onisifor Ghibu 5, Liviu Deleanu 3
în termen de o zi din momentul primirii prescripției.
Instanțele de judecată au remarcat că, prin actul de constatare al grupului de lucru
în componența Galenco R. și Ignatiev S., aprobat de pretorul sectorului Buiucani, s-a
stabilit că deși prescripțiile nr.178 și 179 din 6 decembrie 2019 au fost transmise
societății reclamante sub semnătură, cu propunerea de a evacua benevol gheretele ce
activează în zone cu interdicții de amplasare, și anume la o distantă mai mică de 200
m de la instituțiile de învățământ și cele medico-sanitare, precum și la străzile
principale ale orașului în termen de cinci zile din momentul primirii prescripțiilor,
acestea nu au fost executate benevol, considerent din care, la 2 ianuarie 2020 a fost
emisă dispoziția Preturii sectorului Buiucani nr.02-d ,,Cu privire la demontarea și
evacuarea forțată a gheretelor Societății cu Răspundere Limitată ,,AKM-Veteran”,
amplasate la adresele: str. Alba-Iulia, 196/1 și Calea Ieșilor 16/4”. Or, prin nota
informativă a șefei secției sociale economice, Galenco R., s-a propus emiterea
dispoziției de evacuare forțată pentru gheretele Societății cu Răspundere Limitată
,,AKM-Veteran” de la adresele str. Alba-Iulia 196/1 și Calea Ieșilor 16/4.
În condițiile descrise supra, instanțele inferioare au statuat că societatea reclamantă
nu a respectat prevederile art. 25 din Legea privind controlul tutunului nr.278-XVI din
14 decembrie 2007, care interzic în mod expres comercializarea produselor din tutun
și a produselor conexe în unitățile cu suprafața comercială mai mică de 20 m2 ce
comercializează produse din tutun și produse conexe amplasate la o distanță de până la
200 m de la instituțiile de învățământ și instituțiile medico-sanitare.
Instanțele de judecată au notat că alegațiile părții reclamante/apelante referitoare la
faptul că, prescripțiile contestate încalcă dreptul fundamental la respectarea bunurilor
și dreptul la libera inițiativă economică a persoanei care include dreptul de a desfășura
3
comerț, nu pot fi reținute ca temei de anulare a acestora. Or, interdicția instituită de
legiuitor în Legea nr. 278 din 14 decembrie 2007, care interzice comercializarea
produselor din tutun din unități comerciale cu o suprafață mai mică de 20 m2, amplasate
la o distanță mai mică de 200 m de la instituțiile de învățământ și instituțiile medico-
sanitare, are drept scop asigurarea de către stat a condițiilor necesare pentru protejarea
sănătății populației, în special minorilor și persoanelor care se tratează în instituțiile
medico-sanitare.
La data de 29 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Societatea cu
Răspundere Limitată „AKM-Veteran”, reprezentată de avocatul Anatol Turchin a
depus recurs nemotivat, iar la 1 noiembrie 2022 a prezentat motivarea recursului
împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu
emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior
invocate, recurenta a menționat că nu este de acord cu hotărârile instanțelor inferioare
și le consideră neîntemeiate.
A menționat că instanța de judecată s-a expus asupra faptului că prescripțiile în
litigiu reprezintă acte administrative individuale defavorabile în accepțiunea art. 11
alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, apreciind critic alegațiile intimatului prin care
ultimul nu consideră actele contestate drept acte administrative.
A specificat că Pretura sectorului Buiucani nu a întocmit nici un dosar administrativ
care să conțină toate acțiunile efectuate de către autorități în vederea demonstrării
necesității de a emite actele administrative individuale defavorabile împotriva
societății. Mai mult, ce a fost prezentat în instanța de judecată de către intimat care a
fost intitulat drept dosar administrativ sunt doar prescripțiile contestate și dispoziția
Preturii, iar careva acțiuni întreprinse, probe acumulate nu sunt. Respectiv, aceasta
reprezintă o încălcare gravă a prevederilor Codului administrativ de către Pretura
sectorului Buiucani, acțiuni care nu au fost efectuate de către aceștia.
A explicat că instanța de apel nu a dat apreciere și nici nu s-a expus asupra celor
relatate supra, or, prin efectuarea unor asemenea încălcări de procedură ar duce de fapt
la anularea actelor administrative emise.
A susținut că instanța de fond a emis o hotărâre în lipsa probelor pertinente și
concludente, încălcând astfel drepturile procedurale ale societății, iar instanța de apel
a redat doar circumstanțele relatate de către instanța de fond fără a intra în esența
cauzei.
A afirmat că instanțele de judecată nu a elucidat aspectele invocate, drept urmare
nu a intrat în esența cauzei, or argumentele instanțele inferioare precum că recurentul
nu a respectat prevederile art. 25 din Legea nr. 278 din 14 decembrie 2007 privind
controlul tutunului sunt neargumentate și nu au un suport probator, în acest sens fiind
emisă o hotărâre nefondată.
Recurenta a precizat că de către intimat nu a fost prezentată nici o probă ce ar
confirma legalitatea emiterii actelor administrative individuale defavorabile, atât în
cadrul procedurii administrative, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de
judecată, ba mai mult probele ce ar fi stat la baza emiterii actelor administrative
individuale contestate se anexează la dosarul administrativ care este întocmit de către
autoritățile publice, la caz Pretura sec. Buiucani conform art. 82 alin. (1) din Codul
4
administrativ, probe care ar reflecta concluzia autorității publice locale în vederea
emiterii actelor contestate nu a prezentat.
A mai adăugat că aceeași motivare se regăsește și în decizia Curții de Apel, și
anume: după cum cu certitudine s-a constatat, atât instanța de fond, cât și instanța de
apel, societatea reclamantă în calitate de proprietar al gheretelor menționate, nu a
respectat conduita prescrisă de art. 25 alin (6) al Legii privind controlul tutunului,
dispoziția Primarului General Interimar nr. 366-d din 31 mai 2019, fără a fi prezentată
în acest sens vreo dovadă de către intimați, vreun proces verbal cu privire la
contravenție ce ar constata acest fapt, a unui act de constatare, deci arbitral recurentul
a fost declarat vinovat de careva circumstanțe neprobate sub nici o formă.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 iunie 2022, însă date
privind notificarea dispozitivului deciziei participanților la proces la materialele cauzei
nu există.
Totodată, decizia motivată din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată recurentei, prin intermediul oficiului poștal la data de 25 octombrie 2022
(f.d.153).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Societatea cu Răspundere Limitată „AKM-Veteran”,
reprezentată de avocatul Anatol Turchin, s-a conformat prevederilor legale și a depus
recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Societatea cu Răspundere
Limitată „AKM-Veteran”, reprezentată de avocatul Anatol Turchin, în raport cu
materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
5
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot
fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de către Societatea cu Răspundere Limitată „AKM-Veteran”, reprezentată de avocatul
Anatol Turchin.
6
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „AKM-Veteran”,
reprezentată de avocatul Anatol Turchin, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
7