3ra-496/22 — privind anularea actelor administrative

3ra-496/22 — privind anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-496/2022

2-21034506-01-3ra-05052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Ig. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, G. Mîra)

Î N C H E I E R E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată

„Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Bărzăun” împotriva Preturii sectorului Centru,

municipiului Chișinău cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată integral hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 5 martie 2021, S.R.L. „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță a

depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău prin care a solicitat:

- anularea Prescripției nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021, emisă de Pretura sect.

Centru, mun. Chișinău ca fiind ilegală și neîntemeiată;

- anularea Prescripției nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, emisă de Pretura sect.

Centru, mun. Chișinău ca fiind ilegală și neîntemeiată;

- anularea Notificării nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021, emisă de Pretura sect.

Centru, mun. Chișinău (ca răspuns la cererea prealabilă nr. 16/17-03 din 16 februarie

2021), ca ilegală și neîntemeiată;

- anularea Notificării nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021, emisă de Pretura sect.

Centru, mun. Chișinău (ca răspuns la cererea prealabilă nr. 09/17-03 din 18 februarie

2021), ca fiind ilegală și neîntemeiată.

În motivarea acțiunii, a indicat reprezentantul reclamantei că, la 15 februarie

2021, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău în persoana reprezentantului preturii

Nicoleta Cojocari, a emis Prescripția nr. 16/03-28, în baza căreia obligă S.R.L

„Bărzăun”: „să demonteze/demoleze panoul publicitar DGAURF-REC-A-0008177-05

din șos. XXXXXX /str. XXXXXX cu aducerea terenului la forma inițială, în termen

de până la 17 februarie 2021”. Totodată, a afirmat că pârâta a citat societatea -

reclamantă pentru data de 16 februarie 2021, ora 11:30, (a doua zi) pentru a da

1

explicații pe marginea cazului dat.

La 16 februarie 2021, ora 11:30, societatea – reclamantă, reprezentată de

administrator s-a prezentat pentru a da explicații. Aceasta a depus și în scris explicații

necesare la caz. Tot în aceiași zi, societatea-reclamantă a depus cererea prealabilă nr.

16/17-03, în baza căruia a solicitat anularea Prescripției nr. 16/03-28 din 15 februarie

2021, emisă de Pretura sect. Centru, mun. Chișinău, ca fiind ilegală, nemotivată și

neîntemeiată, iar la 19 februarie 2021, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a emis

Notificarea nr. 140/03-14, prin care a respins cererea prealabilă nr. 16/17-03 depusă de

societatea- reclamantă privind anularea Prescripției nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021.

Cu referire la Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, a menționat

societatea - reclamantă că la 17 februarie 2021, Pretura sect. Centru, în persoana

reprezentantului preturii Nicoletta Cojocari, a emis Prescripția nominalizată mai sus,

în baza căreia Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a obligat S.R.L ,,Bărzăun”: „să

demonteze/demoleze panoul publicitar DGAURF-REC-A-0007513-02 din șos.

XXXXXX (Gara de Sud) cu aducerea terenului la forma inițială, în termen de până la

19 februarie 2021”. Totodată, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a citat societatea –

reclamantă prin intermediul poștei electronice pentru data de 18 februarie 2021, ora

11:30, adică a doua zi pentru a da explicații pe marginea cazului dat.

La 18 februarie 2021, ora 11:30, societatea – reclamantă, reprezentată de

administrator s-a prezentat pentru a da explicații. Aceasta a depus și în scris explicații

necesare la caz. Tot în aceiași zi, societatea- reclamantă a depus cererea prealabilă nr.

091/17-03, în baza căruia a solicitat anularea Prescripției nr. 48/03-28 din 17 februarie

2021, emisă de Pretura sect. Centru, mun. Chișinău ca fiind ilegală, nemotivată și

neîntemeiată, iar la 19 februarie 2021, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a emis

Notificarea nr. 140/03-14, prin care a respins cererea prealabilă.

A considerat reprezentantul societății - reclamante că, atât Prescripția nr. 16/03-

28 din 15 februarie 2021, cât și Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, emise

de Pretura sec. Centru, mun. Chișinău, cât și răspunsurile la cererile prealabile -

Notificarea nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021, ca fiind ilegale, abuzive, arbitrare și

neîntemeiate.

A dorit reprezentantul societății - reclamante să atragă atenția instanței de

judecată asupra faptului că, Notificările nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021 sunt

tipizate, or, acesta nu se referă în niciun fel la argumentele invocate de către reclamantă

în cererea prealabilă nr. 16/17-03 din 16 februarie 2021, și în cererea prealabilă nr.

091/17-03 din 18 februarie 2021.

A mai menționat reprezentantul societății - reclamante că, la 30 noiembrie 2020,

S.R.L. „Bărzăun” a înregistrat la Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare (în continuare „DGAURF”), cererea nr. 7434 din 30 noiembrie 2020, în baza

căreia a solicitat prelungirea autorizațiilor pentru perioada anului 2021 dispozitivele

publicitare amplasate în mun. Chișinău, inclusiv, pentru autorizația nr. DGAURF-

REC-A-0008177-05 pentru adresa șos. XXXXXX /str. XXXXXX precum și pentru

autorizația nr. DGAURF-REC-A-0005854-03 pentru adresa str. Ismail/str. Bălănescu.

Din motiv că, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a

Consiliului municipal Chișinău a refuzat în mod neîntemeiat și ilegal prelungirea

autorizațiilor, S.R.L „Bărzăun” s-a adresat instanței de judecată (Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani) cu o cerere de chemare în judecată (nr. 3596) prin care a solicitat

obligarea DGAURF la prelungirea autorizațiilor sus - menționate. Totodată societatea

2

-reclamantă a informat despre acest fapt pârâta, solicitând ca orice acțiuni în vederea

demontării panourilor publicitare ce aparțin S.R.L. „Bărzăun” urmează a fi suspendate

până la soluționarea cererii de chemare în judecată.

În continuare, a afirmat reprezentantul societății - reclamante că, pct. 6.1.13. al

Regulamentului provizoriu privind autorizarea și amplasarea dispozitivelor de

publicitate, a publicității, firmelor (inscripții și imagini exterioare) în municipiul

Chișinău prevede că, Termenul de valabilitate a Autorizației de construire și

amplasarea a publicității exterioare poate fi prelungit și deținătorul ei are drept prioritar

la prelungire.

Conform art. 6 alin. (8) al Legii nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin

autorizare a activității de întreprinzător, (8) Autoritatea emitentă poate refuza

eliberarea/prelungirea unui act permisiv numai cu o justificare corespunzătoare în

temeiul prevederilor legii, cu înștiințarea directă a solicitantului și doar în cazul în care

solicitantul nu întrunește condițiile expres specificate în lege sau, după caz, nu

demonstrează întrunirea acestor condiții în decursul suspendării termenului de

examinare a solicitării.

A susținut reprezentantul societăți - reclamantei că, norma legală sus - citată

prevede în mod expres 2 (două) condiții necesare pentru a nu prelungi un act permisiv,

în cazul dat, autorizarea de construire și amplasarea a publicității exterioare, și anume:

a) existența unei justificări corespunzătoare în temeiul prevederilor legii și b) în cazul

în care solicitantul nu întrunește condițiile expres specificate în lege.

Astfel, a considerat că Pretura sect. Centru, mun. Chișinău urma să demonstreze

că legea interzice expres prelungirea autorizației și, cumulativ, solicitantul nu

întrunește condițiile expres specificate în lege. Nici primul, nici al doilea punct Pretura

sect. Centru nu l-a respectat. Astfel, actele administrative individuale contestate prin

prezenta cerere sunt ilegale și urmează a fi anulate.

Suplimentar a menționat reprezentantul societății - reclamante faptul că, Pretura

sect. Centru, mun. Chișinău în mod arbitrar decide care panouri publicitare să fie

demontate, și care nu, astfel încălcându-se principiul imparțialității prevăzut la art. 25

al Codului administrativ.

Cu privire la ilegalitatea actelor administrative individuale, reprezentantul

societății - reclamante a reiterat că în conformitate cu prevederile art. 31 art. 118, art.

120, art.124 din Codul administrativ, actele administrative individuale contestate prin

prezenta cerere sunt abuzive și au fost emise cu încălcarea flagrantă a normelor legale.

A afirmat reprezentantul societăți -reclamante că, atât Prescripția nr. 16/03-28 din

15 februarie 2021, cât și Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021 sunt lipsite de

motivare. Or, obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o

garanție contra arbitrariului administrației publice și se impune mai ales în cazul

actelor prin care se suprimă drepturi sau situați juridice individuale.

Susține că, din motive necunoscute reclamantei, actele contestate au fost emise

cu încălcarea art. 118 din Codul administrativ, întrucât nu conține nici motivare de

drept, nici de fapt și nicio descriere succintă a procedurii administrative care a stat la

baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final al actului etc, astfel Pretura nu a menționat care au fost motivele ce

au determinat-o să adopte soluțiile pe care le-a adoptat.

Prin „motive” se înțeleg atât prevederile juridice ce determină instituțiile publice

să ia măsuri, cât și rațiunile care justifică emiterea actului în cauză. Astfel, aducerea la

3

cunoștință a motivelor înseamnă a explica decizia și, deci, a evita conflictele posibile

dintre autoritatea publică (Pretura sect. Centru) și petiționari.

Susține reprezentantul reclamantei că, atât Prescripția nr. 16/03-28 din 15

februarie 2021, cât și Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021 au fost emise sub

pretextul că până la sfârșitul anului 2020 urma să fie adoptat noul Regulament cu

privire la organizarea și desfășurarea activității de publicitate, reclamă și afișaj în or.

Chișinău, iar S.R.L „Bărzăun” ar putea să obțină noi autorizații în baza noului

Regulament. Cu toate acestea, Noul Regulament nu a fost adoptat nici până la

momentul de față, motiv din care drepturile S.R.L „Bărzăun” sunt afectate prin niște

acte administrative individuale defavorabile neîntemeiate, ilegale și nemotivate.

În baza argumentelor de fapt și de drept invocate mai sus, a solicitat

reprezentantul societății - reclamante admiterea acțiunii, anularea Prescripției

nr.16/03-28 din 15 februarie 2021 și Prescripției nr.48/03-28 din 17 februarie 2021.

Prin hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea

înaintată de către avocatul Sergiu Cotruță în interesele S.R.L „Bărzăun” împotriva

Preturii sect. Centru, mun. Chișinău cu privire la anularea actelor administrative, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d.141, 147-160)

Dispozitivul hotărârii din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost notificat avocatului Sergiu Cotruță care acționează în interesele S.R.L „Bărzăun”,

prin intermediul poștei electronice la data de 10 iunie 2021, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.129)

La 15 iunie 2021, S.R.L. „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanței, solicitând admiterea cererii

de apel, casarea integrală a hotărârii din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiuni. (f.d.132)

La 22 august 2021, S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță a

recepționat prin intermediul poștei electronice copia hotărârea motivată a primei

instanțe, iar la 8 septembrie 2021, S.R.L. „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu

Cotruță a depus motivarea apelului. (f.d.146/156)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

S.R.L. „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță împotriva hotărârii din 10

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, apelul depus de S.R.L

„Bărzăun” a fost admis. A fost casată integral hotărârea din 10 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o decizie nouă potrivit căreia:

Acțiunea în contencios administrativ depusă de S.R.L „Bărzăun” împotriva Preturii

sectorului Centru, mun. Chișinău cu privire la anularea actelor administrative, a fost

declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că în speța dedusă judecății

reclamanta contestă operațiunile administrative întreprinse de Pretura sect. Centru,

care de sine stătător nu produc ca atare efecte juridice. Or, obiectul acestei cauze îl

constituie Prescripția nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021, în baza căreia la expirarea

termenului, pentru care a fost eliberată autorizația, s-a propus S.R.L „Bărzăun”: „să

demonteze/demoleze panoul publicitar DGAURF-REC-A-0008177-05 din șos.

XXXXXX /str. XXXXXX cu aducerea terenului la forma inițială, în termen de până

la 17 februarie 2021” (f.d.17) și Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, în baza

căreia s-a propus S.R.L „Bărzăun”: „să demonteze/demoleze panoul publicitar

4

DGAURF-REC-A-0007513-02 din șos. XXXXX (Gara de Sud) cu aducerea terenului

la forma inițială, în termen de până la 19 februarie 2021” (f.d. 18), care luate fiecare

individual nu produc efecte juridice pentru reclamantă, fiind acte preparatorii,

respectiv actele enunțate urmând a fi contestate doar concomitent cu actul

administrativ individual- dispoziția referitoare la demolarea/demontarea construcțiilor

executate ilegal și aducerea terenului/ construcției la forma inițială.

Or, conform art. 21 din Legea cu privire la statutul municipiului Chișinău, (1) În

teritoriul administrat, Pretorul exercită următoarele atribuții de bază: s) constată și

dispune, în sector, demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a panourilor publicitare

instalate în mod neautorizat, a obiectelor și instalațiilor de orice tip amplasate ilegal pe

domeniul public.

Totodată, art. 22 din Legea cu privire la statutul municipiului Chișinău stabilește

că, (1) În exercitarea atribuțiilor, Pretorul emite dispoziții cu caracter normativ și

individual. (2) Dispozițiile Pretorului sânt supuse controlului administrativ și pot fi

atacate, în modul stabilit de lege, în instanța de judecată de către persoanele care se

consideră vătămate într-un drept al lor prin dispoziția respectivă.

Mai mult, Regulamentul provizoriu privind procedura de demolare a

construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului public/privat al

municipiului Chișinău aprobat prin Decizia CMC nr. 10/10 din 4 decembrie 2014

prevede că:

1.3. Prin construcție neautorizată se subînțelege orice tip de construcții capitale

(construcții cu destinație locativă sau cu altă destinație, împrejmuiri), construcții ușor

demontabile (gherete, tarabe, garaje metalice, copertine, panouri publicitare,

împrejmuiri din lemn sau metal, instalații ce blochează, căile de acces, amplasate pe

terenuri ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău), precum și

amenajările spațiilor publice, executate în lipsa certificatului de urbanism pentru

proiectare, documentației de proiect și autorizației de construire.

1.7. Prezentul Regulament este executoriu pentru autoritatea administrației

publice locale, reprezentați de preturile de sector și se aplică pe întreg intravilanul

orașului Chișinău.

2.4. Verificarea lucrărilor executate conform prescripției se face de către

reprezentantul preturii, care, în cazul nerespectării prescripției, informează pretorul și

propune emiterea dispoziției referitoare la demolarea/demontarea construcțiilor

executate ilegal și aducerea terenului/ construcției la forma inițială (în continuare –

demolare forțată).

2.5. Dispoziția de demolare forțată include, în mod obligatoriu, următoarele

prevederi:

- caracteristica lucrărilor neautorizate, adresa și persoana care a edificat

construcția ilegală (contravenientul) și condițiile stipulate în prescripție;

- obligativitatea demolării forțate a construcțiilor ilegale, aducerea la forma

inițială a terenului/construcției, termenele concrete și devizul de cheltuieli, stabilite în

funcție de volumul lucrărilor preconizate; etc.

3.1. Demolarea forțată se face numai în baza dispoziției respective a pretorilor de

sector, lucrările urmând și începând nu mai târziu de 7 zile de la data emiterii ei.

În condițiile descrise, instanța de apel a reținut că, în cazul în care persoana este

vătămată în drepturile sale prin acte administrative, ea poate să se apere recurgând la

pârghiile și instrumentele oferite de legislația administrativă, care potrivit art. 3 din

5

Codul administrativ „are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității

administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării

respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și

juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”

În speță însă, instanța de apel a reiterat că, prescripțiile contestate constituie

operațiuni administrative ce sunt susceptibile contestării doar concomitent cu actul

administrativ care poate fi adoptat ulterior – dispoziția referitoare la demolarea/

demontarea construcțiilor executate ilegal.

Or, instanța de apel a menționat că activitatea autorităților administrației publice

se realizează prin două categorii de forme, una producătoare de efecte juridice -actele

administrative, contractele administrative și alta ne producătoare de efecte juridice

proprii - operațiunile administrative. Operațiunile administrative prezintă un

instrument, sau cale premergătoare pentru emiterea, executarea și controlul executării

actelor administrative. De esența operațiunilor administrative ține faptul că acestea de

sine stătător nu sunt producătoare de efecte juridice.

Astfel, instanța de apel a notat că, o operațiune administrativa complexă

reprezintă un lanț de acte juridice și operațiuni material-tehnice, provenind de la

autorități administrative diverse, acte care se intercondiționează și î-și justifică reciproc

eficacitatea. În esentă, acestea din urma se caracterizează prin aceea că nu produc

efecte juridice. Fie că sunt anterioare actului administrativ final, având denumirea de

avize, rapoarte, propuneri, acorduri etc., ori ulterioare acestuia – aprobări, confirmări

sau operațiuni de divulgare a conținutului actului (publicare, respectiv comunicare),

acestea sunt simple elemente de procedură antrenate în construirea actului final.

Consecința acestei constatări este aceea că, principial, controlul contencios asupra

operațiunilor administrative este exclus dacă acestea sunt atacate în instanță în mod

independent , cu excepția actelor pregătitoare – operațiunile administrative anterioare

emiterii actului final – a caror legalitate poate fi verificată de către instanța de

contencios administrativ în cadrul acțiunii în anularea actului final.

Astfel, operațiunile administrative nu pot constitui de sine stătător obiect al

acțiunii în contenciosul administrativ, deoarece acestea nu produc efecte juridice prin

ele însele prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, acțiunea în contencios

administrativ înaintată de S.R.L „Bărzăun” împotriva Preturii sect. Centru, mun.

Chișinău cu privire la anularea Prescripției nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021, și a

Prescripției nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, emise de Pretura sect. Centru, mun.

Chișinău precum și anularea răspunsului nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021, urmează

a fi declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La 17 februarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1) din

Codul administrativ, S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță, prin

intermediul poștei electronice, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei

instanței de apel, iar la 7 aprilie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

a hotărârii din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

6

În motivarea recursului S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță

a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece la emiterea actului

judecătoresc instanța a aplicat eronat normele de drept material.

A susținut că atât instanța de apel cât și prima instanță nu au ținut cont de faptul

că actele administrative contestate sunt ilegale, nefondate și nemotivate .

De asemenea instanțele de judecată nu și-au motivat suficient soluția, limitându-

se la aprecieri de ordin general și abstract, nu au combătut în nici un fel argumentele

recurentei.

A susținut că autorizația de construire și amplasarea publicității exterioare

constituie conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului „o speranță

legitimă a recurentului”, fiindu-i astfel încălcat recurentei dreptul de proprietate.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 ianuarie

2022, în ședință publică. (f.d.170)

Din materialele dosarului rezultă că dispozitivul deciziei din 25 ianuarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Sergiu Cotruță, care acționează în

interesele S.R.L ,,Bărzăun” prin intermediul poștei electronice la 9 februarie 2022, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.184)

Tot, din actele dosarului se atestă că decizia motivată din 25 ianuarie 2022 a Curții

de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Sergiu Cotruță, care acționează în

interesele S.R.L ,,Bărzăun” prin intermediul poștei electronice oficiului poștal la 4

aprilie 2022, cât și recurentei S.R.L ,,Bărzăun” la data de 1 aprilie 2022, fapt confirmat

prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei. (f.d.186/187)

În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 17 februarie 2022 și respectiv

cel motivat depus la 7 aprilie 2022, sunt în termen. (f.d.183/189-194)

La 10 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat în adresa intimatei Pretura sect. Centru, mun.

Chișinău, copia cererii de recurs depus de S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul

Sergiu Cotruță cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d.198)

Prin referința depusă la 23 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.206),

Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a solicitat respingerea recursului depus de S.R.L

„Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță și menținerea deciziei din 25

ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.200/205)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

consideră cererea de recurs depusă de S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul

Sergiu Cotruță inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

8

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bărzăun”, reprezentată de

avocatul Sergiu Cotruță se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

9