3ra-496/22 — privind anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-496/22 — privind anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-496/2022 2-21034506-01-3ra-05052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Ig. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, G. Mîra) Î N C H E I E R E 22 iunie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Bărzăun” împotriva Preturii sectorului Centru, municipiului Chișinău cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă: La 5 martie 2021, S.R.L.
„Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău prin care a solicitat: - anularea Prescripției nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021, emisă de Pretura sect. Centru, mun. Chișinău ca fiind ilegală și neîntemeiată; - anularea Prescripției nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, emisă de Pretura sect. Centru, mun. Chișinău ca fiind ilegală și neîntemeiată; - anularea Notificării nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021, emisă de Pretura sect. Centru, mun. Chișinău (ca răspuns la cererea prealabilă nr. 16/17-03 din 16 februarie 2021), ca ilegală și neîntemeiată; - anularea Notificării nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021, emisă de Pretura sect.
Centru, mun. Chișinău (ca răspuns la cererea prealabilă nr. 09/17-03 din 18 februarie 2021), ca fiind ilegală și neîntemeiată. În motivarea acțiunii, a indicat reprezentantul reclamantei că, la 15 februarie 2021, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău în persoana reprezentantului preturii Nicoleta Cojocari, a emis Prescripția nr. 16/03-28, în baza căreia obligă S.R.L „Bărzăun”: „să demonteze/demoleze panoul publicitar DGAURF-REC-A-0008177-05 din șos. XXXXXX /str. XXXXXX cu aducerea terenului la forma inițială, în termen de până la 17 februarie 2021”. Totodată, a afirmat că pârâta a citat societatea - reclamantă pentru data de 16 februarie 2021, ora 11:30, (a doua zi) pentru a da 1 explicații pe marginea cazului dat.
La 16 februarie 2021, ora 11:30, societatea – reclamantă, reprezentată de administrator s-a prezentat pentru a da explicații. Aceasta a depus și în scris explicații necesare la caz. Tot în aceiași zi, societatea-reclamantă a depus cererea prealabilă nr. 16/17-03, în baza căruia a solicitat anularea Prescripției nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021, emisă de Pretura sect. Centru, mun. Chișinău, ca fiind ilegală, nemotivată și neîntemeiată, iar la 19 februarie 2021, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a emis Notificarea nr. 140/03-14, prin care a respins cererea prealabilă nr. 16/17-03 depusă de societatea- reclamantă privind anularea Prescripției nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021. Cu referire la Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, a menționat societatea - reclamantă că la 17 februarie 2021, Pretura sect.
Centru, în persoana reprezentantului preturii Nicoletta Cojocari, a emis Prescripția nominalizată mai sus, în baza căreia Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a obligat S.R.L ,,Bărzăun”: „să demonteze/demoleze panoul publicitar DGAURF-REC-A-0007513-02 din șos. XXXXXX (Gara de Sud) cu aducerea terenului la forma inițială, în termen de până la 19 februarie 2021”. Totodată, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a citat societatea – reclamantă prin intermediul poștei electronice pentru data de 18 februarie 2021, ora 11:30, adică a doua zi pentru a da explicații pe marginea cazului dat. La 18 februarie 2021, ora 11:30, societatea – reclamantă, reprezentată de administrator s-a prezentat pentru a da explicații.
Aceasta a depus și în scris explicații necesare la caz. Tot în aceiași zi, societatea- reclamantă a depus cererea prealabilă nr. 091/17-03, în baza căruia a solicitat anularea Prescripției nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, emisă de Pretura sect. Centru, mun. Chișinău ca fiind ilegală, nemotivată și neîntemeiată, iar la 19 februarie 2021, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a emis Notificarea nr. 140/03-14, prin care a respins cererea prealabilă. A considerat reprezentantul societății - reclamante că, atât Prescripția nr. 16/03- 28 din 15 februarie 2021, cât și Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, emise de Pretura sec. Centru, mun. Chișinău, cât și răspunsurile la cererile prealabile - Notificarea nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021, ca fiind ilegale, abuzive, arbitrare și neîntemeiate.
A dorit reprezentantul societății - reclamante să atragă atenția instanței de judecată asupra faptului că, Notificările nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021 sunt tipizate, or, acesta nu se referă în niciun fel la argumentele invocate de către reclamantă în cererea prealabilă nr. 16/17-03 din 16 februarie 2021, și în cererea prealabilă nr. 091/17-03 din 18 februarie 2021. A mai menționat reprezentantul societății - reclamante că, la 30 noiembrie 2020, S.R.L. „Bărzăun” a înregistrat la Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare (în continuare „DGAURF”), cererea nr. 7434 din 30 noiembrie 2020, în baza căreia a solicitat prelungirea autorizațiilor pentru perioada anului 2021 dispozitivele publicitare amplasate în mun.
Chișinău, inclusiv, pentru autorizația nr. DGAURF- REC-A-0008177-05 pentru adresa șos. XXXXXX /str. XXXXXX precum și pentru autorizația nr. DGAURF-REC-A-0005854-03 pentru adresa str. Ismail/str. Bălănescu. Din motiv că, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău a refuzat în mod neîntemeiat și ilegal prelungirea autorizațiilor, S.R.L „Bărzăun” s-a adresat instanței de judecată (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) cu o cerere de chemare în judecată (nr. 3596) prin care a solicitat obligarea DGAURF la prelungirea autorizațiilor sus - menționate. Totodată societatea 2 -reclamantă a informat despre acest fapt pârâta, solicitând ca orice acțiuni în vederea demontării panourilor publicitare ce aparțin S.R.L.
„Bărzăun” urmează a fi suspendate până la soluționarea cererii de chemare în judecată. În continuare, a afirmat reprezentantul societății - reclamante că, pct. 6.1.13. al Regulamentului provizoriu privind autorizarea și amplasarea dispozitivelor de publicitate, a publicității, firmelor (inscripții și imagini exterioare) în municipiul Chișinău prevede că, Termenul de valabilitate a Autorizației de construire și amplasarea a publicității exterioare poate fi prelungit și deținătorul ei are drept prioritar la prelungire.
Conform art. 6 alin. (8) al Legii nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, (8) Autoritatea emitentă poate refuza eliberarea/prelungirea unui act permisiv numai cu o justificare corespunzătoare în temeiul prevederilor legii, cu înștiințarea directă a solicitantului și doar în cazul în care solicitantul nu întrunește condițiile expres specificate în lege sau, după caz, nu demonstrează întrunirea acestor condiții în decursul suspendării termenului de examinare a solicitării. A susținut reprezentantul societăți - reclamantei că, norma legală sus - citată prevede în mod expres 2 (două) condiții necesare pentru a nu prelungi un act permisiv, în cazul dat, autorizarea de construire și amplasarea a publicității exterioare, și anume: a) existența unei justificări corespunzătoare în temeiul prevederilor legii și b) în cazul în care solicitantul nu întrunește condițiile expres specificate în lege.
Astfel, a considerat că Pretura sect. Centru, mun. Chișinău urma să demonstreze că legea interzice expres prelungirea autorizației și, cumulativ, solicitantul nu întrunește condițiile expres specificate în lege. Nici primul, nici al doilea punct Pretura sect. Centru nu l-a respectat. Astfel, actele administrative individuale contestate prin prezenta cerere sunt ilegale și urmează a fi anulate. Suplimentar a menționat reprezentantul societății - reclamante faptul că, Pretura sect. Centru, mun. Chișinău în mod arbitrar decide care panouri publicitare să fie demontate, și care nu, astfel încălcându-se principiul imparțialității prevăzut la art. 25 al Codului administrativ.
Cu privire la ilegalitatea actelor administrative individuale, reprezentantul societății - reclamante a reiterat că în conformitate cu prevederile art. 31 art. 118, art. 120, art.124 din Codul administrativ, actele administrative individuale contestate prin prezenta cerere sunt abuzive și au fost emise cu încălcarea flagrantă a normelor legale. A afirmat reprezentantul societăți -reclamante că, atât Prescripția nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021, cât și Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021 sunt lipsite de motivare. Or, obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice și se impune mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situați juridice individuale.
Susține că, din motive necunoscute reclamantei, actele contestate au fost emise cu încălcarea art. 118 din Codul administrativ, întrucât nu conține nici motivare de drept, nici de fapt și nicio descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc, astfel Pretura nu a menționat care au fost motivele ce au determinat-o să adopte soluțiile pe care le-a adoptat. Prin „motive” se înțeleg atât prevederile juridice ce determină instituțiile publice să ia măsuri, cât și rațiunile care justifică emiterea actului în cauză. Astfel, aducerea la 3 cunoștință a motivelor înseamnă a explica decizia și, deci, a evita conflictele posibile dintre autoritatea publică (Pretura sect.
Centru) și petiționari. Susține reprezentantul reclamantei că, atât Prescripția nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021, cât și Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021 au fost emise sub pretextul că până la sfârșitul anului 2020 urma să fie adoptat noul Regulament cu privire la organizarea și desfășurarea activității de publicitate, reclamă și afișaj în or. Chișinău, iar S.R.L „Bărzăun” ar putea să obțină noi autorizații în baza noului Regulament. Cu toate acestea, Noul Regulament nu a fost adoptat nici până la momentul de față, motiv din care drepturile S.R.L „Bărzăun” sunt afectate prin niște acte administrative individuale defavorabile neîntemeiate, ilegale și nemotivate.
În baza argumentelor de fapt și de drept invocate mai sus, a solicitat reprezentantul societății - reclamante admiterea acțiunii, anularea Prescripției nr.16/03-28 din 15 februarie 2021 și Prescripției nr.48/03-28 din 17 februarie 2021. Prin hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea înaintată de către avocatul Sergiu Cotruță în interesele S.R.L „Bărzăun” împotriva Preturii sect. Centru, mun. Chișinău cu privire la anularea actelor administrative, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d.141, 147-160) Dispozitivul hotărârii din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost notificat avocatului Sergiu Cotruță care acționează în interesele S.R.L „Bărzăun”, prin intermediul poștei electronice la data de 10 iunie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.
(f.d.129) La 15 iunie 2021, S.R.L. „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanței, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiuni. (f.d.132) La 22 august 2021, S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță a recepționat prin intermediul poștei electronice copia hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 8 septembrie 2021, S.R.L. „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță a depus motivarea apelului. (f.d.146/156) Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de S.R.L.
„Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță împotriva hotărârii din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, apelul depus de S.R.L „Bărzăun” a fost admis. A fost casată integral hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o decizie nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de S.R.L „Bărzăun” împotriva Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău cu privire la anularea actelor administrative, a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că în speța dedusă judecății reclamanta contestă operațiunile administrative întreprinse de Pretura sect.
Centru, care de sine stătător nu produc ca atare efecte juridice. Or, obiectul acestei cauze îl constituie Prescripția nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021, în baza căreia la expirarea termenului, pentru care a fost eliberată autorizația, s-a propus S.R.L „Bărzăun”: „să demonteze/demoleze panoul publicitar DGAURF-REC-A-0008177-05 din șos. XXXXXX /str. XXXXXX cu aducerea terenului la forma inițială, în termen de până la 17 februarie 2021” (f.d.17) și Prescripția nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, în baza căreia s-a propus S.R.L „Bărzăun”: „să demonteze/demoleze panoul publicitar 4 DGAURF-REC-A-0007513-02 din șos. XXXXX (Gara de Sud) cu aducerea terenului la forma inițială, în termen de până la 19 februarie 2021” (f.d.
18), care luate fiecare individual nu produc efecte juridice pentru reclamantă, fiind acte preparatorii, respectiv actele enunțate urmând a fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual- dispoziția referitoare la demolarea/demontarea construcțiilor executate ilegal și aducerea terenului/ construcției la forma inițială. Or, conform art. 21 din Legea cu privire la statutul municipiului Chișinău, (1) În teritoriul administrat, Pretorul exercită următoarele atribuții de bază: s) constată și dispune, în sector, demontarea și evacuarea, inclusiv forțată, a panourilor publicitare instalate în mod neautorizat, a obiectelor și instalațiilor de orice tip amplasate ilegal pe domeniul public.
Totodată, art. 22 din Legea cu privire la statutul municipiului Chișinău stabilește că, (1) În exercitarea atribuțiilor, Pretorul emite dispoziții cu caracter normativ și individual. (2) Dispozițiile Pretorului sânt supuse controlului administrativ și pot fi atacate, în modul stabilit de lege, în instanța de judecată de către persoanele care se consideră vătămate într-un drept al lor prin dispoziția respectivă. Mai mult, Regulamentul provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău aprobat prin Decizia CMC nr. 10/10 din 4 decembrie 2014 prevede că: 1.3.
Prin construcție neautorizată se subînțelege orice tip de construcții capitale (construcții cu destinație locativă sau cu altă destinație, împrejmuiri), construcții ușor demontabile (gherete, tarabe, garaje metalice, copertine, panouri publicitare, împrejmuiri din lemn sau metal, instalații ce blochează, căile de acces, amplasate pe terenuri ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău), precum și amenajările spațiilor publice, executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, documentației de proiect și autorizației de construire. 1.7. Prezentul Regulament este executoriu pentru autoritatea administrației publice locale, reprezentați de preturile de sector și se aplică pe întreg intravilanul orașului Chișinău.
2.4. Verificarea lucrărilor executate conform prescripției se face de către reprezentantul preturii, care, în cazul nerespectării prescripției, informează pretorul și propune emiterea dispoziției referitoare la demolarea/demontarea construcțiilor executate ilegal și aducerea terenului/ construcției la forma inițială (în continuare – demolare forțată). 2.5. Dispoziția de demolare forțată include, în mod obligatoriu, următoarele prevederi: - caracteristica lucrărilor neautorizate, adresa și persoana care a edificat construcția ilegală (contravenientul) și condițiile stipulate în prescripție; - obligativitatea demolării forțate a construcțiilor ilegale, aducerea la forma inițială a terenului/construcției, termenele concrete și devizul de cheltuieli, stabilite în funcție de volumul lucrărilor preconizate; etc. 3.1.
Demolarea forțată se face numai în baza dispoziției respective a pretorilor de sector, lucrările urmând și începând nu mai târziu de 7 zile de la data emiterii ei.
În condițiile descrise, instanța de apel a reținut că, în cazul în care persoana este vătămată în drepturile sale prin acte administrative, ea poate să se apere recurgând la pârghiile și instrumentele oferite de legislația administrativă, care potrivit art. 3 din 5 Codul administrativ „are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.” În speță însă, instanța de apel a reiterat că, prescripțiile contestate constituie operațiuni administrative ce sunt susceptibile contestării doar concomitent cu actul administrativ care poate fi adoptat ulterior – dispoziția referitoare la demolarea/ demontarea construcțiilor executate ilegal.
Or, instanța de apel a menționat că activitatea autorităților administrației publice se realizează prin două categorii de forme, una producătoare de efecte juridice -actele administrative, contractele administrative și alta ne producătoare de efecte juridice proprii - operațiunile administrative. Operațiunile administrative prezintă un instrument, sau cale premergătoare pentru emiterea, executarea și controlul executării actelor administrative. De esența operațiunilor administrative ține faptul că acestea de sine stătător nu sunt producătoare de efecte juridice. Astfel, instanța de apel a notat că, o operațiune administrativa complexă reprezintă un lanț de acte juridice și operațiuni material-tehnice, provenind de la autorități administrative diverse, acte care se intercondiționează și î-și justifică reciproc eficacitatea.
În esentă, acestea din urma se caracterizează prin aceea că nu produc efecte juridice. Fie că sunt anterioare actului administrativ final, având denumirea de avize, rapoarte, propuneri, acorduri etc., ori ulterioare acestuia – aprobări, confirmări sau operațiuni de divulgare a conținutului actului (publicare, respectiv comunicare), acestea sunt simple elemente de procedură antrenate în construirea actului final. Consecința acestei constatări este aceea că, principial, controlul contencios asupra operațiunilor administrative este exclus dacă acestea sunt atacate în instanță în mod independent , cu excepția actelor pregătitoare – operațiunile administrative anterioare emiterii actului final – a caror legalitate poate fi verificată de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anularea actului final.
Astfel, operațiunile administrative nu pot constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ, deoarece acestea nu produc efecte juridice prin ele însele prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, acțiunea în contencios administrativ înaintată de S.R.L „Bărzăun” împotriva Preturii sect. Centru, mun. Chișinău cu privire la anularea Prescripției nr. 16/03-28 din 15 februarie 2021, și a Prescripției nr. 48/03-28 din 17 februarie 2021, emise de Pretura sect. Centru, mun. Chișinău precum și anularea răspunsului nr. 140/03-14 din 19 februarie 2021, urmează a fi declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
La 17 februarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță, prin intermediul poștei electronice, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei instanței de apel, iar la 7 aprilie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. 6 În motivarea recursului S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece la emiterea actului judecătoresc instanța a aplicat eronat normele de drept material.
A susținut că atât instanța de apel cât și prima instanță nu au ținut cont de faptul că actele administrative contestate sunt ilegale, nefondate și nemotivate . De asemenea instanțele de judecată nu și-au motivat suficient soluția, limitându- se la aprecieri de ordin general și abstract, nu au combătut în nici un fel argumentele recurentei. A susținut că autorizația de construire și amplasarea publicității exterioare constituie conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului „o speranță legitimă a recurentului”, fiindu-i astfel încălcat recurentei dreptul de proprietate. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 ianuarie 2022, în ședință publică.
(f.d.170) Din materialele dosarului rezultă că dispozitivul deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Sergiu Cotruță, care acționează în interesele S.R.L ,,Bărzăun” prin intermediul poștei electronice la 9 februarie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.184) Tot, din actele dosarului se atestă că decizia motivată din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Sergiu Cotruță, care acționează în interesele S.R.L ,,Bărzăun” prin intermediul poștei electronice oficiului poștal la 4 aprilie 2022, cât și recurentei S.R.L ,,Bărzăun” la data de 1 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei.
(f.d.186/187) În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 17 februarie 2022 și respectiv cel motivat depus la 7 aprilie 2022, sunt în termen. (f.d.183/189-194) La 10 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat în adresa intimatei Pretura sect. Centru, mun. Chișinău, copia cererii de recurs depus de S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d.198) Prin referința depusă la 23 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.206), Pretura sect. Centru, mun. Chișinău a solicitat respingerea recursului depus de S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță și menținerea deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
(f.d.200/205) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 7 consideră cererea de recurs depusă de S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui 8 recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de S.R.L „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bărzăun”, reprezentată de avocatul Sergiu Cotruță se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.