3ra-973/23 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-973/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr.3ra-973/23
2-21040015-01-3ra-26092023
Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Dodon)
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
Î N C H E I E R E
21 februarie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea Comercială
„Bărzăun” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Cotruță
Sergiu,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Societatea Comercială „Bărzăun” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Preturii sectorului Râșcani, municipiul Chișinău cu privire la anularea
actelor administrative,
împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul depus de Societatea Comercială „Bărzăun” Societate cu
Răspundere Limitată și menținută hotărârea din 14 aprilie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 17 martie 2021, SC „Bărzăun” SRL a depus cerere de chemare în judecată,
în procedura contenciosului administrativ, împotriva Preturii sectorului Râșcani,
municipiul Chișinău cu privire la anularea actelor administrative.
Prin hotărârea din 14 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
La 18 aprilie 2022, SC „Bărzăun” SRL, reprezentată de avocatul stagiar Vatavu
Valentin, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 19 iulie 2022 a
prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 14 aprilie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a
acțiunii.
Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul depus de SC „Bărzăun” SRL și menținută hotărârea din 14 aprilie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 05 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, SC „Bărzăun” SRL,
reprezentată de avocatul Cotruță Sergiu a depus recurs împotriva deciziei instanței
de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 22 februarie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.
La 27 septembrie 2023, întru respectarea dreptului părților la un proces
echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei Pretura sect.
Râșcani, mun. Chișinău copia recursului depus de SC „Bărzăun” SRL, reprezentată
de avocatul Cotruță Sergiu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,
însă intimata nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și
art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de
SC „Bărzăun” SRL, reprezentată de avocatul Cotruță Sergiu, a fost depus până la
data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie
2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.d) din Codul administrativ (în
vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din
oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca
atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a
fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1).
Conform art.245 alin.(1) din Codul administrativ (în vigoare la data declarării
recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună
cu dosarul judiciar.
Norma dată de drept presupune că, recursul inițial se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.
Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de
contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul
administrativ, potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se
desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică
corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
Conform art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de
procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit
prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un
eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de
comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a
momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii
termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.
Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție remarcă că, termenele procedurale stabilesc regimul
optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor
procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de
către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de
legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor
termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin
care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică
participanților la proces conform art.96–114.
În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și
comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice
formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură.
Conform art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege
între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a
recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu
scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace
electronice de comunicație dedicate.
Din actele cauzei cert rezultă că, la 22 februarie 2023 Curtea de Apel Chișinău
a pronunțat dispozitivul deciziei, în ședință publică, în lipsa participanților la proces.
Ține de menționat că, în dispozitivul deciziei din 22 februarie 2023, Curtea de
Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al
acesteia prevăzut de legislația în vigoare.
La 23 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat spre cunoștință copia
dispozitivului deciziei din 22 februarie 2023 la adresa electronică a participanților la
proces, inclusiv, a SC „Bărzăun” SRL, reprezentată de avocatul stagiar Vatavu
Valentin: XXXXX, prin intermediul căreia a fost expediată cererea de apel
nemotivată și motivată în adresa Curții de Apel Chișinău (f.d.186-187, 201-206, Vol.
I), fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.232, Vol. I).
Totodată, se remarcă că, Curtea de Apel Chișinău a publicat dispozitivul
deciziei din 22 februarie 2023 pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată la data
de 28 februarie 2023: www.cac.instante.justice.md.
Din cele menționate supra, rezultă că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245
alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului a început să curgă,
din data de 24 februarie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării SC
„Bărzăun” SRL, reprezentată de avocatul stagiar Vatavu Valentin, a dispozitivului
deciziei instanței de apel, care a expirat la data de 25 martie 2023 (sâmbătă).
Dat fiind faptul că data de 25 martie 2023 a fost zi de sâmbătă, prin urmare zi
nelucrătoare, ultima zi de depunere a recursului, se constată a fi data de 27 martie
2023 (luni), ca următoarea zi lucrătoare.
Cu toate acestea, recurenta SC „Bărzăun” SRL a depus recursul împotriva
deciziei instanței de apel abia la 05 iunie 2023 (după ce i-a fost notificată decizia
integrală a instanței de apel), depășind cu mult termenul legal prevăzut la art.245
alin.(1) din Codul administrativ.
De altfel, recurenta SC „Bărzăun” SRL, începând cu data de 24 februarie 2023
– până la 27 martie 2023 inclusiv, a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul
de a prezenta recursul în interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(1) din
Codul administrativ.
Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs, SC
„Bărzăun” SRL trebuia să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja dreptul de
acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului
de procedură în interiorul termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea
recursului în conformitate cu art.245 alin.(1) din Codul administrativ, cu solicitarea
după caz, repunerea în termen a actului de procedură în conformitate cu legislația în
vigoare în situația omiterii acestuia.
La acest aspect, se reține jurisprudența CEDO (cauza Bodiu v. Republica
Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019), unde Curtea a notat că,
sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii termenului
limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În același timp, dacă
termenul limită pentru un recurs este extins după o perioadă considerabilă de timp
și pentru motive care nu par să fie persuasive, această decizie poate încălca principiul
securității raporturilor juridice. Curtea a recunoscut că este în primul rând la discreția
instanțelor naționale să decidă în privința extinderii termenului limită pentru
declararea unui recurs, însă această discreție nu este nelimitată. Instanțelor li se cere
să aducă motive. Unul din motive poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a
informa părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar atunci,
totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment ce părțile trebuie
să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul
procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale
trebuie să verifice dacă motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs
poate să justifice ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația
națională nu limitează discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru
extinderea termenului limită (cauza Ponomaryov v. Ucraina, nr.3236 / 03, §§ 41, 03
aprilie 2008). Curtea a notat că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a
împiedicat să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle
despre progresul procedurilor în apel inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a
considerat că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade
considerabile de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-o
mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie
definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata
Din cele enunțate, drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale
prevăzută la art.246 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, de declarare a recursului
inadmisibil.
Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să
respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din
Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,
astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din
dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Din cele constatate rezultă că nerespectarea termenului de depunere a
recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al SC „Bărzăun”
SRL și reprezentantului său, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și
atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale
procedurale, inclusiv, să-și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp
pentru a nu omite termenul legal de depunere a recursului. Or, admiterea spre
examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității
raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Mai mult, recurenta SC „Bărzăun” SRL nu a prezentat probe incontestabile ce
ar indica aflarea sa într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură
(depunerea recursului) în interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(1) din
Codul administrativ, luând în considerare acel fapt că instanța de apel a respectat
procedura de notificare a actului judecătoresc părților la proces în conformitate cu
prevederile legale.
Imperioase speței sunt inclusiv și dezideratele statuate de CEDO în cauza
Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre
desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii
unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de
redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în
termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen
după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie
care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar
cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația
părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la
justiție.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de SC „Bărzăun”
SRL, reprezentată de avocatul Cotruță Sergiu ca inadmisibil, este compatibilă cu
respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a
termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor
juridice.
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de SC „Bărzăun” SRL,
reprezentată de avocatul Cotruță Sergiu, ca inadmisibil.
Conform art.230, art.245 și art.246 alin.(1) și (2) lit.d) din Codul administrativ,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Societatea Comercială „Bărzăun” Societate cu Răspundere
Limitată, reprezentată de avocatul Cotruță Sergiu, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi