3ra-452/24 — obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
3ra-452/24 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de SRL „Andristil”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de SRL „Andristil” împotriva Preturii sectorului Botanica,
mun. Chișinău, Direcției generale economie, comerț și turism a Consiliului
municipal Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, terți Mariana Sârbu și
SRL „Sârbu-Prim”, privind obligarea la modificarea și emiterea actelor
administrative,
împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-452/24
NR. PIGD 2-21136704-01-3ra-24052024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Dodon
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
20 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
SRL „Andristil”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 15 septembrie 2021, SRL „Andristil” a depus cerere de chemare în
judecată, concretizată prin cererea din24 decembrie 2021, împotriva Preturii
sectorului Botanica, mun. Chișinău, Direcției generale economie, comerț și
turism a Consiliului municipal Chișinău, Consiliului municipal Chișinău,
terți Mariana Sârbu și SRL „Sârbu-Prim”, prin care a solicitat: anularea în
parte a refuzurilor Preturii sectorului Botanica nr. 03-10/34/21 din 3 martie
2021, nr. 03-10/142/21 din 04 martie 2021, nr. 03-10/34/21 din 17 mai 2021
și nr. 03-7/177/21 din 03 august 2021, prin excluderea oricărei referiri la SRL
„Andristil”; constatarea inexistenței raportului juridic dintre activitățile SRL
„Sârbu-Prim” și SRL „Andristil”; Constatarea inexistenței legăturii cauzale
dintre neconformitățile invocate în sarcina SRL „Andristil” și refuzurile
emise de Pretura sectorului Botanica; obligarea Preturii sectorului Botanica
să rectifice refuzurile prin eliminarea referințelor la SRL „Andristil”;
Obligarea Consiliului municipal Chișinău să examineze și să ia act de
propunerile reclamantei privind amendarea Regulamentului privind
desfășurarea activității de comerț, aprobat prin Decizia nr. 17/5 din 01
octombrie 2020.
În motivarea acțiunii, a indicat că la data de 12 iulie 2021, a depus
cerere prealabilă în adresa Consiliului municipal Chișinău, Primăriei
municipiului Chișinău, Preturii sectorului Botanica și Direcției generale
economie, comerț și turism a CMC, prin care a comunicat circumstanțele de
fapt și de drept care demonstrează ilegalitatea refuzurilor nr. 03-10/34/21 din
3 martie 2021, nr. 03-10/142/21 din 4 martie 2021 și nr. 03-10/34/21 din 17
mai 2021, emise de Pretura sectorului Botanica pe numele SRL „Sârbu-
Prim”. Deoarece SRL „Andristil” a fost vizată în mod nejustificat în aceste
refuzuri, a solicitat rectificarea acestora prin excluderea oricărei referiri la
societatea sa.
Până la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, Consiliul
municipal Chișinău nu a emis vreun răspuns. Pretura sectorului Botanica,
prin răspunsul nr. 03-7/177/21 din 3 august 2021, a reiterat aceleași motive
1
neîntemeiate și nu a dorit să ia act de circumstanțele expuse de reclamantă,
respingând cererea SRL „Sârbu-Prim” de emitere a schemelor de amplasare
pentru gheretele situate în mun. Chișinău, str. Minsk, nr. 2. În argumentarea
sa, Pretura sectorului Botanica a invocat și a imputat în mod ilegal și abuziv
acțiunile SRL „Andristil”, deși nu exista nicio legătură juridică între
activitățile celor două societăți.
Direcția generală economie, comerț și turism a CMC, prin răspunsul
nr. 09-14/02-2468 din 20 iulie 2021, s-a limitat doar la oferirea unor
informații generale despre publicarea schemelor de amplasament, fără a
efectua un control administrativ real asupra refuzurilor Preturii sectorului
Botanica. Aceasta a retransmis cererea prealabilă către Pretură, fără a analiza
legalitatea actelor contestate, încălcând prevederile art. 168 din Codul
administrativ și atribuțiile sale de control stabilite prin Regulamentul de
organizare și funcționare.
Reclamanta susține că refuzurile Preturii sectorului Botanica au fost
emise fără a ține cont de starea de urgență și starea de urgență în sănătate
publică, instituită pe întreg teritoriul Republicii Moldova în perioada 2020-
2021, care a împiedicat desfășurarea activității comerciale. Aceste restricții
au condus la imposibilitatea obiectivă a SRL „Andristil” de a depune
notificarea privind inițierea activității comerciale și achitarea taxelor locale,
motiv pentru care imputarea unor presupuse neconformități este
nejustificată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 23 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea SRL „Andristil” împotriva
Preturii sectorului Botanica, mun. Chișinău, Direcției generale economie,
comerț și turism a Consiliului municipal Chișinău, Consiliului municipal
Chișinău, terți Mariana Sârbu și SRL „Sârbu-Prim”, privind obligarea la
modificarea și emiterea actelor administrative.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 4 ianuarie 2023, SRL „Andristil” a declarat apel împotriva hotărârii
din 23 decembrie 2022.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de SRL „Andristil” și s-a menținut hotărârea din 23
decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
2
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că SRL „Andristil” nu
a demonstrat existența unui drept subiectiv vătămat care să justifice
admiterea acțiunii formulate. S-a constatat că, pentru a putea contesta
activitatea unei autorități publice, reclamanta trebuie să dovedească
încălcarea unui drept propriu prin actele administrative contestate,
prezentând dovezi plauzibile și convingătoare în acest sens.
Instanța a subliniat că refuzurile Preturii sectorului Botanica au fost
adresate SRL „Sârbu-Prim” și că această societate nu a formulat nicio
pretenție judiciară împotriva autorităților publice vizate. Prin urmare,
instanța a apreciat că SRL „Andristil” nu are calitate procesuală activă pentru
a contesta legalitatea acestor acte, deoarece nu a fost destinatarul direct al
refuzurilor respective și nu a fost în mod direct afectată de acestea.
Cu privire la refuzul nr. 03-10/34/21 din 3 martie 2021, instanța a
constatat că acesta a fost emis la cererea SRL „Andristil” și că solicitarea de
anulare „în parte” prin eliminarea referirilor la reclamantă este lipsită de
sens, întrucât răspunsul contestat a fost emis tocmai ca urmare a unei cereri
formulate de aceasta.
Instanța a reținut că autoritățile publice nu sunt obligate să formuleze
răspunsurile administrative într-un mod care să fie convenabil destinatarului,
atâta timp cât acestea respectă cadrul legal. În acest sens, nu poate fi reținută
vreo încălcare a drepturilor SRL „Andristil” prin simpla menționare a sa în
actele administrative emise în privința SRL „Sârbu-Prim”.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a Consiliului municipal
Chișinău să ia act de propunerile SRL „Andristil” privind amendarea
Regulamentului privind desfășurarea activității de comerț, instanța a
constatat că legislația administrativă permite oricărei persoane fizice sau
juridice să înainteze propuneri autorităților publice, dar nu există nicio
obligație legală ca acestea să fie acceptate. Reclamanta nu a dovedit că i-ar
fi fost restricționat dreptul de a-și exprima punctul de vedere cu privire la
modificările Regulamentului, iar autoritățile publice au răspuns în sensul că
procesul de modificare a actului normativ este în desfășurare, cu posibilitatea
implicării tuturor părților interesate.
Pe baza acestor constatări, instanța de apel a concluzionat că
argumentele formulate de SRL „Andristil” în cererea de apel sunt lipsite de
fundament juridic și nu pot justifica anularea hotărârii instanței de fond.
Prima instanță a soluționat cauza în mod legal și temeinic, analizând toate
aspectele de fapt și de drept relevante.
În consecință, instanța de apel a respins apelul formulat de SRL
„Andristil” ca nefondat și a menținut hotărârea primei instanțe.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 5 februarie 2024, SRL „Andristil” a depus cerere de recurs
nemotivată împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău. La 20 iunie 2024, a depus cererea de recurs motivată, solicitând
casarea integrală a hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare, cu
emiterea unei noi decizii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, SRL „Andristil” a invocat că instanța de apel
a pronunțat o soluție neîntemeiată, fără a analiza în mod corect
circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, omițând aspecte esențiale ce țin
de afectarea drepturilor sale legitime prin actele administrative contestate.
Recurenta susține că instanțele inferioare au reținut greșit că SRL
„Andristil” nu revendică un drept subiectiv vătămat, deși actele
administrative contestate conțin referiri directe la aceasta, iar menținerea
acestora creează premisele pentru afectarea reputației comerciale și a
activității sale economice. Se argumentează că refuzurile Preturii sectorului
Botanica sunt nejustificate și afectează direct interesele SRL „Andristil”.
Invocă faptul că instanțele au omis să analizeze efectele juridice ale
refuzurilor Preturii sectorului Botanica și impactul acestora asupra SRL
„Andristil”, permițând autorității publice să mențină o interpretare abuzivă a
normelor legale. În mod greșit, instanțele au acceptat atribuirea către SRL
„Andristil” a unor pretinse neconformități, deși aceasta nu a fost parte în
solicitarea adresată Preturii sectorului Botanica de către SRL „Sârbu-Prim”
și nu există un raport juridic care să justifice o astfel de asociere.
Recurenta mai arată că instanțele nu au ținut cont de aplicarea greșită
a Regulamentului privind desfășurarea activității de comerț de către
autoritatea publică, care a utilizat prevederile acestuia într-un mod abuziv.
Susține că regulamentul conține norme vagi și lacunare, ceea ce a permis
Preturii sectorului Botanica să emită refuzuri fără un temei juridic clar și
justificat.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a Consiliului municipal
Chișinău să ia act de propunerile SRL „Andristil” privind amendarea
regulamentului, consideră că instanțele inferioare au interpretat greșit
dispozițiile legale aplicabile. Argumentează că dreptul său de a propune
modificări la regulament nu a fost respectat, iar refuzul administrației publice
de a lua în considerare propunerile formulate reprezintă o încălcare a
principiilor transparenței și bunei administrări.
4
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Prin referința depusă la 12 iulie 2024, Pretura secutorului Botanica a
solicitat declararea recursului drept inadmisibil.
Alte referințe nu au fost depuse.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.
d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
5
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia motivată a fost notificată recurentului, în md electronic, la
17 aprilie 2024, iar cererea de recurs a fost declarată la 5 februarie 2024, cu
respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată
a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
6
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
7
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de SRL „Andristil”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8