3r-46/21 — anularea actului administrativ

3r-46/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3r-46/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Inspectoratul General al Poliției privind

anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de repunere în termen și s-a declarat inadmisibil apelul depus de

către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal împotriva

hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 25 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

persoană terță Inspectoratul General al Poliției, solicitând anularea Deciziei

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 166 din 21 iunie

2019.

Prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios a administrativ depusă de Ministerul Afacerilor Interne

împotriva Centrului Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal, persoană

terță Inspectoratul General al Poliției al MAI a fost admisă și anulată Decizia

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 166 din 21 iunie

2019 (f.d. 64).

La 30 septembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii menționate, cu emiterea unei

decizii noi de respingere integrală a acțiunii, concomitent a solicitat repunerea în

1

termen a apelului nemotivat, invocând că copia dispozitivului hotărârii a fost primită

abia la 21 septembrie 2020.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

ca neîntemeiată cererea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal privind repunerea în termen a cererii de apel nemotivate, declarând

inadmisibil apelul depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, emise în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către

Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal, persoană terță Inspectoratul General al Poliției privind

anularea actului administrativ (f.d. 80-82).

La 21 decembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel

și emiterea unei încheieri noi, prin care cererea de repunere să fie admisă (f.d. 87-

89).

În motivarea recursului Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o neîntemeiată

prin faptul că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural.

În susținerea recursului a indicat că derularea procesului civil s-a efectuat în

trei ședințe, respectiv deliberarea pe cauza dată a fost stabilită pentru data de 17 iulie

2020, ora 11.00, la care a fost prezent reprezentantul Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, dar din motive necunoscute, deliberarea nu

a avut loc la ora stabilită, grefierul anunțând că va remite hotărârea prin poștă.

La 17 septembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a înaintat Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani demers sub nr. 04-11/2905,

solicitând remiterea hotărârii emise pe cauza nr. 3-3418/19.

Recurentul a menționat că la 21 septembrie 2020, prin intermediul poștei

electronice, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

recepționat dispozitivul hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. A mai comunicat că în motivarea solicitării repunerii în termen s-a

accentuat faptul că sunt eronate invocările grefierului privind transmiterea

dispozitivului hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul

Rîșcani, la 21 iulie 2020 or, în urma verificării corespondenței primite din partea

Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Rîșcani, inclusiv din 21 iulie 2020, nu s-a adeverit

transmiterea hotărârii în cauză către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal și nici grefierul Buzu Ioana nu a prezentat dovada transmiterii în

adresa autorității a acestei hotărâri.

Consideră recurentul că în acest sens, se atestă că la data și ora stabilită nu a

fost pronunțată hotărârea de către instanța de judecată, iar netransmiterea hotărârii

nu poate fi imputabilă Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal or, aceste acțiuni s-au petrecut independent de voința autorității.

În aceste împrejurări, consideră că încheierea Curții de Apel Chișinău din 25

noiembrie 2020, nu respectă garanțiile unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

2

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Mai susține că, după depunerea cererii de apel nemotivată, în adresa Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a fost expediată potrivit

art. 232 al Codului administrativ hotărârea integrală din 17 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 25 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău și repunerea în termen a cererii de apel.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 25 noiembrie 2020 și expediată

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin intermediul

poștei electronice, fiind recepționată la 04 decembrie 2020 (f. d. 83).

Conform art. 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.259–266 din Codul

civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită

perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când

aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a

Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

Conform art. 265 din Codul civil (articolul 389 în redacția actuală a Codului

civil), dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în

conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă,

termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.

Coroborând normele legale precitate, Colegiul conchide că, în condițiile

prezentei cauze, termenul de procedură de 15 zile pentru atac în ordine de recurs a

încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a început să curgă din

ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc de dispoziție – 05

decembrie 2020, iar data limită de depunere a recursului fiind ziua de 21 decembrie

2020, ora 24.00.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus la 21 decembrie 2020 de către

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este în termen.

La 25 ianuarie 2021, în adresa Ministerului Afacerilor Interne și persoanei terțe

Inspectoratul General al Poliției a fost expediată copia recursului depus de Centrul

3

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 09 februarie 2021, persoana terță Inspectoratul General

al Poliției, a solicitat respingerea cererii de recurs cu menținerea în vigoare actelor

judecătorești contestate (f.d. 97-98).

La 19 februarie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus referință prin

care a solicitat declararea inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pe motiv că recurent a depășit termenul

de depunere a recursului întrucât încheierea contestată a fost recepționată de recurent

la 04 decembrie 2020, iar recursul a fost depus la 21 decembrie 2020 (f.d. 100-102).

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de

recurs argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios a administrativ depusă de Ministerul

Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția datelor cu Caracter

Personal, persoană terță Inspectoratul General al Poliției al MAI a fost admisă și

anulată Decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr.

166 din 21 iunie 2019 (f.d. 64).

La 30 septembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii menționate, cu emiterea unei

decizii noi cu privire la respingerea integrală a acțiunii, concomitent a solicitat

repunerea în termen a apelului nemotivat, invocând că copia dispozitivului hotărârii

a fost primită abia la 21 septembrie 2020 (f.d. 70).

Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

ca neîntemeiată cererea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal privind repunerea în termen a cererii de apel nemotivate, fiind declarat

inadmisibil apelul depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (f.d.80-82).

Pentru a dispune astfel instanța de apel a conchis că apelantul Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus cererea de apel după expirarea

termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, iar contrar

obligației de a se comporta cu bună credință, Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nu a dat dovadă de diligență și nu a manifestat interes

față de hotărârea emisă, urmând să conteste hotărârea cu apel în termen de 30 zile

4

de la pronunțarea dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 232 din Codul

administrativ.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1).

Conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Prin prisma normei enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de

fond a fost pronunțat public pe 17 iulie 2020 (f.d. 64).

Concomitent, din materialele dosarului instanța de recurs reține că cererea de

apel depusă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

împotriva hotărârii primei instanțe a fost înregistrată în cancelaria Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani pe 30 septembrie 2020.

Prin urmare, în cauza dată termenul de declarare a apelului a început a curge la

18 iulie 2020, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 17 august 2020. Cu toate acestea, apelul a fost depus la 30

septembrie 2020, fapt ce denotă depunerea apelului după expirarea termenului legal,

nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri prin careva probe.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră neîntemeiată alegația

recurentului referitor la faptul că deși pentru data de 17 iulie 2020, ora 11.00, instanța

a stabilit deliberarea și pronunțarea soluției pe caz, din motive necunoscute la ora

stabilită aceasta nu a avut loc.

La acest capitol se va remarca că ședința de judecată din 17 iulie 2020 în care a

fost pronunțat dispozitivul hotărârii, a fost fixată cu participarea recurentului, ceea

ce demonstrează că ultimul a cunoscut despre examinarea litigiului dat, fiind legal

citat despre data, ora și locul ședințelor de judecată stabilite anterior.

În acest context, instanța de recurs conchide că recurentul a cunoscut despre

modul de derulare a procesului în instanța de fond și având calitatea procesuală de

pârât, a fost obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență și să se

intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul

instanței cu participarea sa și să respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să

întreprindă toate măsurile necesare de protejare a drepturilor sale, inclusiv prin

acțiuni concludente de informare în privința modului de derulare a procesului prin

care să demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se

familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de

posibilitatea contestării hotărârii în termen.

Totodată, instanța de recurs a stabilit că, reprezentantul Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a participat la examinarea cauzei în

fond, a dat explicații pe marginea acțiunii, inclusiv s-a expus și în susținerile verbale,

fiind finalizată examinarea cauzei în fond. Drept urmare, pronunțarea și deliberarea

hotărârii a fost amânată pentru altă dată. Or, în conformitate cu prevederile art. 218

5

lit. c) din Codul administrativ, participanții la proces care s-au prezentat cel puțin o

dată în ședința de judecată pe parcursul examinării acțiunii în contencios

administrativ sau au efectuat acte de procedură în contextul examinării acțiunii în

contencios administrativ nu pot invoca lipsa citației pentru efectuarea actelor de

procedură la o dată ulterioară.

Totodată, în textul recursului recurentul a indicat că a luat cunoștință de

hotărârea instanței de fond la 21 septembrie 2020, la solicitarea expresă, prin cererea

adresată Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 68), invocând că până la acea

dată nu recepționase copia hotărârii motivate a primei instanțe.

Distinct de cele enunțate, prin prisma prevederilor art. 100 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, rezultă că comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești poate

fi efectuată prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act,

inclusiv prin publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, urmează să se țină cont

de personalitatea celui ce contestă, dacă autoritatea publică a fost reprezentată de o

persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe parcursul procedurilor

judiciare.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că în instanța de fond Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal a fost reprezentat de către Denis Coțofan, șef adjunct

interimar al Direcției Juridice, în baza procurii nr. 04-11/03 din 15 ianuarie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție la verificarea respectării art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, va ține

cont de principiul res judicata, care protejează caracterul definitiv al hotărârii din 17

iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și de faptul că recurentul a fost

reprezentat de o persoană cu studii în domeniul juridic și care deține funcția de șef

adjunct interimar al Direcției Juridice din cadrul Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal.

Conform jurisprudenței CtEDO (cauza Gurzhyy versus Ucraina 01 aprilie

2008), reclamantul s-a plâns că nu a primit copiile hotărârilor judecătorești care i-au

fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită. Curtea a considerat că, a fost

chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare

pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile,

dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția

procedurilor sale.

În acest context, completul reține că hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani a fost publicată la data de 17 iulie 2020 pe portalul instanței

de judecată, care, la fel, putea servi o sursă de informare despre hotărârea instanței

de fond.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus -

menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută expres

în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești

pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din

10 octombrie 2017.

6

Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili. Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie

2017 și a fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de

a căuta hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar.

În plus, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat

de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Totuși instanța de recurs evidențiază că orice risc de eșec tehnic în transmiterea

documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de

autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că conform unei jurisprudențe

constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție

pentru o bună administrare a justiției. De altfel, o atare posibilitate de a aduce la

cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie

2018, care este aplicată din 01 iunie 2018.

În acest sens, Completul notează că accesând portalul instanței

https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/47e606c1-1ed8-49ac-afc4-

43d3ec3142a1, se constată publicarea la data de 17 iulie 2020 a hotărârii instanței

de fond pronunțată la 17 iulie 2020.

Sub acest aspect, completul de judecată constată că nu există dubii cu privire la

veridicitatea informației prezentate mai sus și, anume că la data de 17 iulie 2020 a

fost publicată decizia nominalizată pe pagina web sus-citată.

Prin urmare, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

avut alternative legale de a lua cunoștință de hotărârea primei instanțe și a depune

cererea de apel în termenul prevăzut de lege.

În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în

faptul că recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

a fost reprezentat în instanța de fond de către Denis Coțofan, șef adjunct interimar al

Direcției Juridice, în baza procurii nr. 04-11/03 din 15 ianuarie 2020, care este

persoană împuternicită, în conformitate cu art. 80, 81 din Codul de procedură civilă,

de a reprezenta și apăra interesele recurentului, precum și să apere în fața instanței

judecătorești drepturile Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, acesta a fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile judecătorești, cu

excepțiile prevăzute de Regulamentul sus-citat, sunt publicate pe portalul instanțelor

de judecată.

Având în vedere cele menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin lege era obligat să respecte

termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, în conformitate cu prevederile art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

7

De altfel, dispoziție cunoscută de reprezentantul Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, fapt menționat în cererea de recurs, însă

nerespectată de către acesta întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime.

Conform art.47 alin. (3) din Codul administrativ, culpa reprezentantului

împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Așadar, având în vedere că instanța de apel întemeiat a respins repunerea

apelantului în termenul de apel, drept urmare a decăzut obligația instanței de fond

de a motiva hotărârea pronunțată la 17 iulie 2020.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că recurentul, solicitând repunerea în termen a

cererii de apel, nu a indicat nici un motiv întemeiat privind omiterea termenului de

declarare a apelului și nu a anexat probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului conform prevederilor art. 116 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) din Codul administrativ, instanțele de

judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare

a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal a cunoscut despre existența și examinarea prezentului litigiu, prin

urmare, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (cauza Van Harn vs Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie

2007), de a se interesa despre desfășurarea litigiului și de a proteja drepturile sale de

acces la instanță fapt, fapt ignorat de acesta și care a generat omiterea termenului de

declarare a apelului.

Colegiul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea

oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de

cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată

printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

Instanța de recurs consideră că nerespectarea termenului de declarare a apelului

a fost cauzat în întregime de comportamentul reprezentantului Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că situații similare au fost

deja examinate în hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005,

parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag. 40 și 41) sau Dacia

SRL versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că prin

neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți

a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile

reclamantului la un proces echitabil.

8

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 25

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele

de drept și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei,

instanța de recurs o consideră întemeiată or, Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, nu a întreprins vreo acțiune de a prezenta cererea de

apel în modul stabilit de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, până la 17 august

2020, ziua în care a expirat termenul pentru depunerea apelului, fapt pentru care

survin consecințele dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal.

Se menține încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9