3r-46/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3r-46/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 03 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Inspectoratul General al Poliției privind anularea actului administrativ, împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de repunere în termen și s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 25 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Inspectoratul General al Poliției, solicitând anularea Deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 166 din 21 iunie 2019. Prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios a administrativ depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal, persoană terță Inspectoratul General al Poliției al MAI a fost admisă și anulată Decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 166 din 21 iunie 2019 (f.d.

64). La 30 septembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii menționate, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii, concomitent a solicitat repunerea în 1 termen a apelului nemotivat, invocând că copia dispozitivului hotărârii a fost primită abia la 21 septembrie 2020. Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind repunerea în termen a cererii de apel nemotivate, declarând inadmisibil apelul depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emise în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Inspectoratul General al Poliției privind anularea actului administrativ (f.d.

80-82). La 21 decembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel și emiterea unei încheieri noi, prin care cererea de repunere să fie admisă (f.d. 87- 89). În motivarea recursului Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o neîntemeiată prin faptul că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural.

În susținerea recursului a indicat că derularea procesului civil s-a efectuat în trei ședințe, respectiv deliberarea pe cauza dată a fost stabilită pentru data de 17 iulie 2020, ora 11.00, la care a fost prezent reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, dar din motive necunoscute, deliberarea nu a avut loc la ora stabilită, grefierul anunțând că va remite hotărârea prin poștă. La 17 septembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a înaintat Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani demers sub nr. 04-11/2905, solicitând remiterea hotărârii emise pe cauza nr. 3-3418/19. Recurentul a menționat că la 21 septembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a recepționat dispozitivul hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

A mai comunicat că în motivarea solicitării repunerii în termen s-a accentuat faptul că sunt eronate invocările grefierului privind transmiterea dispozitivului hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Rîșcani, la 21 iulie 2020 or, în urma verificării corespondenței primite din partea Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Rîșcani, inclusiv din 21 iulie 2020, nu s-a adeverit transmiterea hotărârii în cauză către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și nici grefierul Buzu Ioana nu a prezentat dovada transmiterii în adresa autorității a acestei hotărâri. Consideră recurentul că în acest sens, se atestă că la data și ora stabilită nu a fost pronunțată hotărârea de către instanța de judecată, iar netransmiterea hotărârii nu poate fi imputabilă Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal or, aceste acțiuni s-au petrecut independent de voința autorității.

În aceste împrejurări, consideră că încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2020, nu respectă garanțiile unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării 2 drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. Mai susține că, după depunerea cererii de apel nemotivată, în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a fost expediată potrivit art. 232 al Codului administrativ hotărârea integrală din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și repunerea în termen a cererii de apel. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169– 171. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 25 noiembrie 2020 și expediată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin intermediul poștei electronice, fiind recepționată la 04 decembrie 2020 (f. d. 83). Conform art. 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.259–266 din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege. La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Conform art. 265 din Codul civil (articolul 389 în redacția actuală a Codului civil), dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare. Coroborând normele legale precitate, Colegiul conchide că, în condițiile prezentei cauze, termenul de procedură de 15 zile pentru atac în ordine de recurs a încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a început să curgă din ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc de dispoziție – 05 decembrie 2020, iar data limită de depunere a recursului fiind ziua de 21 decembrie 2020, ora 24.00.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus la 21 decembrie 2020 de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este în termen. La 25 ianuarie 2021, în adresa Ministerului Afacerilor Interne și persoanei terțe Inspectoratul General al Poliției a fost expediată copia recursului depus de Centrul 3 Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Prin referința depusă la 09 februarie 2021, persoana terță Inspectoratul General al Poliției, a solicitat respingerea cererii de recurs cu menținerea în vigoare actelor judecătorești contestate (f.d.

97-98). La 19 februarie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus referință prin care a solicitat declararea inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pe motiv că recurent a depășit termenul de depunere a recursului întrucât încheierea contestată a fost recepționată de recurent la 04 decembrie 2020, iar recursul a fost depus la 21 decembrie 2020 (f.d. 100-102). Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente. În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge recursul. Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios a administrativ depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal, persoană terță Inspectoratul General al Poliției al MAI a fost admisă și anulată Decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 166 din 21 iunie 2019 (f.d.

64). La 30 septembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii menționate, cu emiterea unei decizii noi cu privire la respingerea integrală a acțiunii, concomitent a solicitat repunerea în termen a apelului nemotivat, invocând că copia dispozitivului hotărârii a fost primită abia la 21 septembrie 2020 (f.d. 70). Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind repunerea în termen a cererii de apel nemotivate, fiind declarat inadmisibil apelul depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.80-82).

Pentru a dispune astfel instanța de apel a conchis că apelantul Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus cererea de apel după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, iar contrar obligației de a se comporta cu bună credință, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a dat dovadă de diligență și nu a manifestat interes față de hotărârea emisă, urmând să conteste hotărârea cu apel în termen de 30 zile 4 de la pronunțarea dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 232 din Codul administrativ. Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1). Conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Prin prisma normei enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat public pe 17 iulie 2020 (f.d.

64). Concomitent, din materialele dosarului instanța de recurs reține că cererea de apel depusă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal împotriva hotărârii primei instanțe a fost înregistrată în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani pe 30 septembrie 2020. Prin urmare, în cauza dată termenul de declarare a apelului a început a curge la 18 iulie 2020, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 17 august 2020. Cu toate acestea, apelul a fost depus la 30 septembrie 2020, fapt ce denotă depunerea apelului după expirarea termenului legal, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri prin careva probe.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră neîntemeiată alegația recurentului referitor la faptul că deși pentru data de 17 iulie 2020, ora 11.00, instanța a stabilit deliberarea și pronunțarea soluției pe caz, din motive necunoscute la ora stabilită aceasta nu a avut loc. La acest capitol se va remarca că ședința de judecată din 17 iulie 2020 în care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, a fost fixată cu participarea recurentului, ceea ce demonstrează că ultimul a cunoscut despre examinarea litigiului dat, fiind legal citat despre data, ora și locul ședințelor de judecată stabilite anterior.

În acest context, instanța de recurs conchide că recurentul a cunoscut despre modul de derulare a procesului în instanța de fond și având calitatea procesuală de pârât, a fost obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea sa și să respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să întreprindă toate măsurile necesare de protejare a drepturilor sale, inclusiv prin acțiuni concludente de informare în privința modului de derulare a procesului prin care să demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de posibilitatea contestării hotărârii în termen.

Totodată, instanța de recurs a stabilit că, reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a participat la examinarea cauzei în fond, a dat explicații pe marginea acțiunii, inclusiv s-a expus și în susținerile verbale, fiind finalizată examinarea cauzei în fond. Drept urmare, pronunțarea și deliberarea hotărârii a fost amânată pentru altă dată. Or, în conformitate cu prevederile art. 218 5 lit. c) din Codul administrativ, participanții la proces care s-au prezentat cel puțin o dată în ședința de judecată pe parcursul examinării acțiunii în contencios administrativ sau au efectuat acte de procedură în contextul examinării acțiunii în contencios administrativ nu pot invoca lipsa citației pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Totodată, în textul recursului recurentul a indicat că a luat cunoștință de hotărârea instanței de fond la 21 septembrie 2020, la solicitarea expresă, prin cererea adresată Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 68), invocând că până la acea dată nu recepționase copia hotărârii motivate a primei instanțe. Distinct de cele enunțate, prin prisma prevederilor art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești poate fi efectuată prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, inclusiv prin publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești. Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, urmează să se țină cont de personalitatea celui ce contestă, dacă autoritatea publică a fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe parcursul procedurilor judiciare.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că în instanța de fond Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost reprezentat de către Denis Coțofan, șef adjunct interimar al Direcției Juridice, în baza procurii nr. 04-11/03 din 15 ianuarie 2020. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție la verificarea respectării art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, va ține cont de principiul res judicata, care protejează caracterul definitiv al hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și de faptul că recurentul a fost reprezentat de o persoană cu studii în domeniul juridic și care deține funcția de șef adjunct interimar al Direcției Juridice din cadrul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Conform jurisprudenței CtEDO (cauza Gurzhyy versus Ucraina 01 aprilie 2008), reclamantul s-a plâns că nu a primit copiile hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită. Curtea a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale. În acest context, completul reține că hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost publicată la data de 17 iulie 2020 pe portalul instanței de judecată, care, la fel, putea servi o sursă de informare despre hotărârea instanței de fond.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus - menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017. 6 Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar. În plus, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real. Totuși instanța de recurs evidențiază că orice risc de eșec tehnic în transmiterea documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen. Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că conform unei jurisprudențe constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție pentru o bună administrare a justiției.

De altfel, o atare posibilitate de a aduce la cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, care este aplicată din 01 iunie 2018. În acest sens, Completul notează că accesând portalul instanței https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/47e606c1-1ed8-49ac-afc4- 43d3ec3142a1, se constată publicarea la data de 17 iulie 2020 a hotărârii instanței de fond pronunțată la 17 iulie 2020. Sub acest aspect, completul de judecată constată că nu există dubii cu privire la veridicitatea informației prezentate mai sus și, anume că la data de 17 iulie 2020 a fost publicată decizia nominalizată pe pagina web sus-citată. Prin urmare, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a avut alternative legale de a lua cunoștință de hotărârea primei instanțe și a depune cererea de apel în termenul prevăzut de lege.

În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în faptul că recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost reprezentat în instanța de fond de către Denis Coțofan, șef adjunct interimar al Direcției Juridice, în baza procurii nr. 04-11/03 din 15 ianuarie 2020, care este persoană împuternicită, în conformitate cu art. 80, 81 din Codul de procedură civilă, de a reprezenta și apăra interesele recurentului, precum și să apere în fața instanței judecătorești drepturile Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, acesta a fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile judecătorești, cu excepțiile prevăzute de Regulamentul sus-citat, sunt publicate pe portalul instanțelor de judecată.

Având în vedere cele menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin lege era obligat să respecte termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, în conformitate cu prevederile art. 232 alin. (1) din Codul administrativ. 7 De altfel, dispoziție cunoscută de reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fapt menționat în cererea de recurs, însă nerespectată de către acesta întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime.

Conform art.47 alin. (3) din Codul administrativ, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. Așadar, având în vedere că instanța de apel întemeiat a respins repunerea apelantului în termenul de apel, drept urmare a decăzut obligația instanței de fond de a motiva hotărârea pronunțată la 17 iulie 2020. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că recurentul, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, nu a indicat nici un motiv întemeiat privind omiterea termenului de declarare a apelului și nu a anexat probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului conform prevederilor art. 116 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) din Codul administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului. Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a cunoscut despre existența și examinarea prezentului litigiu, prin urmare, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van Harn vs Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a se interesa despre desfășurarea litigiului și de a proteja drepturile sale de acces la instanță fapt, fapt ignorat de acesta și care a generat omiterea termenului de declarare a apelului.

Colegiul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Instanța de recurs consideră că nerespectarea termenului de declarare a apelului a fost cauzat în întregime de comportamentul reprezentantului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că situații similare au fost deja examinate în hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005, parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag. 40 și 41) sau Dacia SRL versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamantului la un proces echitabil.

8 Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de drept și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră întemeiată or, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, nu a întreprins vreo acțiune de a prezenta cererea de apel în modul stabilit de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, până la 17 august 2020, ziua în care a expirat termenul pentru depunerea apelului, fapt pentru care survin consecințele dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ. Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Se menține încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 9