3ra-463/20 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-463/20 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-463/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

DECIZIE

20 mai 2020

mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Persoanal,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, intervenienți accesorii Serviciul Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan cu privire la

anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Persoanal și menținută hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 15 decembrie 2018 reclamantul Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, intervenienți accesorii Serviciul Tehnologii Informaționale al

Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan cu privire la anularea deciziei nr.

221 din 16 noiembrie 2018 (f.d. 1-5).

În motivarea acțiunii, reclamantul Ministerul Afacerilor Interne a indicat că

Vladimir Gușan s-a adresat cu o sesizare către Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal. prin care a invocat pretinsul fapt de prelucrare ilegală

a datelor cu caracter personal, stocate în Sistemul Informațional Autorizat -

„Registrul informației criminalistice și criminologice”, gestionat de către Ministerul

Afacerilor Interne, manifestată prin introducerea unor date eronate în sistemele de

evidență ce consemnează informații criminalistice și criminologice precum și cele

privind existența/inexistența antecedentelor penale.

Reclamantul a susținut că prin decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018, a fost constatată

1

încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) ale Legii

privind protecția datelor cu caracter personal de către Ministerul Afacerilor Interne

la prelucrarea datelor cu caracter personal ce-l vizează pe Vladimir Gușan, în

circumstanțele de fapt descrise în partea constataoare a prezentei decizii. La fel, s-a

dispus distrugerea de către Ministerul Afacerilor Interne a informației ce conține

date cu caracter personal ce-1 vizează de Vladimir Gușan, deținute în Sistemul

Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”,

parvenită din partea entităților neconstituționale din stânga Nistrului, cu informarea

Centrului în termen de 10 zile din momentul recepționării deciziei, despre măsurile

întreprinse în vederea executării pct. 2 al deciziei.

Reclamantul a precizat că prin decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018, a fost reținută

presupusa prelucrare ilegală de către Ministerul Afacerilor Interne (stocarea în

Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și

criminologice”) a informației în privința lui Vladimir Gușan, care era învinuit în

comiterea unei infracțiuni.

Reclamantul a punctat că conform prevederilor legislației în vigoare, orice

informații cu caracter criminogen urmează a fi notată în Registrul informației

criminalistice și criminogene, iar prin comunicarea nr. 504 din 07 februarie 2018,

Serviciul de Eliberare a Actelor de Identitate Centru a respins solicitarea lui

Vladimir Gușan de a-i perfecta pașaportul, drept motiv de respingere a solicitării

fiind informația furnizată de Secția informație cu caracter penal a Direcției servicii

publice și guvernamentale a Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne privind existența dosarului penal în privința lui Vladimir Gușan.

Reclamantul a menționat că la momentul parvenirii de la IP „Agenția Servicii

Publice” spre verificare pe Sistemul Informațional Automatizat „Registrul

informației criminalistice și criminologice” a chestionarului-tip privind solicitarea

pașaportului cetățeanului, în evidența Serviciului Tehnologii Informaționale în

privința lui Vladimir Gușan era înscrisă următoarea informație cu caracter criminal:

la 20 noiembrie 1992, pentru infracțiunea prevăzută de art. xxxxx Cod Penal, de

către Judecătoria raionului Slobozia a fost condamnat la 11 ani privațiune de

libertate, ulterior, la 22 decembrie 1992, sentința a fost anulată, iar dosarul a fost

trimis la rejudecare.

Reclamantul a relevat că informația mentionată a fost introdusă în Sistemul

Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice” în

anul 1998, în baza fișei alfabetice a persoanei fizice, arestate pentru săvârșirea

infracțiunii, altă informație pe cazul dat la moment nefiind disponibilă, și anume

lipsa informației despre hotărârea definitivă adoptată în privința lui Vladimir Gușan

a servit temei pentru IP „Agenția Servicii Publice” de a refuza temporar eliberarea

pașaportului.

Reclamantul a evidențiat că la 17 aprilie 2018, în vederea soluționării

problemei abordate, Vladimir Gușan s-a adresat la Serviciul Tehnologii

Informaționale, iar în procesul verificării circumstanțelor de fapt s-a stabilit că

dosarul a fost expediat la reexaminare de către instanțele de judecată ale

Autoproclamatei Republici Nistrene.

Reclamantul a relatat că în contextul conflictului armat de pe Nistru, în

perioada anilor 1991 - 2005, în lipsa unor acte legislative prohibitive și a unui Sistem

informațional automatizat privind evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale

și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, organele de drept ale Autoproclamatei

2

Republici Nistrene, prin intermediul subdiviziunilor constituționale ale Ministerului

Afacerilor Interne situate în aceeași regiune, au efectuau introducerea informației cu

caracter criminal în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației

criminalistice și criminologice”.

Reclamantul a subliniat că în perioada de referință, gestionarea fișierului

operativ-informațional evidențele dactiloscopice și alfabetice erau reglementate prin

ordinul Ministerului Securității Ordinii Publice al URSS nr. 0178 din 30 aprilie

1948, iar careva instrucțiuni ori indicații referitor la interzicerea luării la evidență

centralizată a informației parvenite de la autoritățile din stânga Nistrului, nu au fost

primite, însă, începând cu anul 2005, astfel de informații nu mai erau prezentate,

respectiv cele luate la evidență în perioada precedentă rămânând fără finalitate.

Reclamantul a invocat că a solicitat opinia Biroului politici de reintegrare al

Cancelariei de Stat pe marginea subiectului ce ține de posibilitatea radierii din

evidențele operative a acestor date, care prin răspunsul dat a considerat necesară

sistematizarea și stocarea informației parvenite de la organele neconstituționale ale

Autoproclamatei Republici Nistrene, într-o bază de date distinctă, care ar putea

prezenta interes din punct de vedere operativ și informativ, fapt ce a confirmat

legalitatea acțiunilor sale.

Reclamantul a indicat că ținând cont de recomandarea Biroului politici de

reintegrare al Cancelariei de Stat, a emis ordinul nr. 108 din 29 martie 2018 cu

privire la completarea ordinului nr. 353 din 18 noiembrie 2016 „Privind aprobarea

Instrucțiunilor privind ordinea de eliberare a cazierelor judiciare, cazierelor

contravenționale și altor certificate de către Serviciul Tehnologii Informaționale din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne”, cu prevederile exprese ce stipulează că

la perfectarea actelor se i-a în calcul doar informația din Sistemul Informațional

Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, emise de către

organele de drept și justiție ale Republicii Moldova.

Reclamantul a notat că atât Legea nr. 216 din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul

informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și

a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cât și Regulamentul nr. 328 din 24 mai

2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat

„Registrul informației criminalistice și criminologice, nu prevăd posibilitatea

radierii sau a distrugerii informației cu caracter criminogen, ci doar a actualizării

acesteia, la această informație avînd acces, în esență, organele abilitate cu justa

soluționare a unor cauze penale. Prin notarea informației criminalistice și

criminologice se urmărește un scop legitim: de a duce evidența infracțiunilor

săvârșite și existența și/sau stingerea antecedentelor și prin urmare, este vorba despre

un interes public. Dreptul la respectarea datelor cu caracter personal intră sub

incidența art. 8 CEDO, însă, acest drept este unul relativ și poate fi restrâns în

cazurile necesare combaterii criminalității și, în consecință, a realizării interesului

public.

Reclamantul a reliefat că constatările Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal referitor la încălcarea de către el a prevederilor legale

în domeniul protecției datelor cu caracter personal în cazul lui Vladimir Gușan, sunt

nefondate și contravin prevederilor legale, or în conformiate cu art. 2 al Legii nr.

216 din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de

evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit

infracțiuni, cât și Regulamentul nr. 328 din 24 mai 2012 privind organizarea și

funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației

3

criminalistice și criminologice”, Serviciul Tehnologii Informaționale este obligat să

ducă evidența infracțiunilor și persoanelor, precum și să dețină informația cu

caracter criminal.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018.

Prin hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă acțiunea depusă de Ministerul Afacerilor Interne și anulată decizia Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie

2018.

Prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal

și menținută hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 12 februarie 2020 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Persoanal a declarat recurs împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Persoanal a indicat că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat

normele de drept material.

Recurentul a menționat că nu este de acord cu argumentul instanței de apel

precum că în decizia contestată nu sunt indicate dispozițiile legii speciale care au

fost încălcate de Ministerul Afacerilor Interne la notarea în Registrul informației

criminalistice și criminologice, a informațiilor cu privire la existența unei cauze

penale pe numele lui Gușan Vladimir, întrucît în partea a III-IV a deciziei nr. 221

din 16 noiembrie 2018, a fost descris cadrul legal și normativ pe care își întemeiază

decizia, precum și încălcările admise de către Ministerul Afacerilor Interne. De fapt,

aceste circumstanțe denotă examinarea superficială de către instanța de apel a

argumentelor/raționamentelor indicate în susținerea poziției sale.

Recurentul a precizat că în situația particulară a lui Vladimir Gușan, a constatat

că prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal ce îl vizează,

deținute în Registrul informației criminalistice și criminologice în circumstanțele

expuse, denotă încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și art. 8 alin.

(1) ale Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Recurentul a notat că argumentul instanșei de apel precum că încălcările

admise de către Ministerul Afacerilor Interne ar fi fost făcute la 21 aprilie 1998,

atunci când a notat în Registrul vizat informația cu privire la cauza penală intentată

pe numele lui Gușan Vladimir, este neîntemeiat, deoarece prelucrarea neconformă

a datelor cu caracter personal ale lui Vladimir Gușan a avut loc în momentul când

Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne a furnizat

informații (ce nu pot fi considerate veridice/autentice) Serviciului de Eliberare a

Actelor de Identitate Centru prin răspunsul nr. 504 din 07 februarie 2018, precum

că este intentată o cauză penală, astfel prejudiciind drepturile și interesele

subiectului de date prin refuzul la eliberarea pașaportului.

Recurentul a precizat că conform art. 12 alin. (2) din Codul Contravențional,

contravenția prelungită se consumă în momentul săvârșirii ultimii acțiuni sau

inacțiuni contravenționale, respectiv în prezenta speță, aceasta a fost consumată în

anul 2018, atunci când Serviciul Tehnologii informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne a prelucrat datele cu caracter personal prin furnizarea informaților

4

Serviciului de Eliberare a Actelor de Identitate Centru (răspunsul nr.504 din

07 februarie 2018).

Recurentul a evidențiat că este lipsit de suport juridic argumentul instanței de

apel precum că decizia nr. 221 din 16 noiembrie 2018, contravine principiul

aplicabilității legii în timp, stabilite de art. 46 din Legea privind actele legislative,

deoarece la 07 februarie 2018, Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu

caracter personal era în vigoare.

Recurentul a punctat că prelucrarea în mod automat a datelor cu caracter

personal ale cetățenilor statului Republicii Moldova în baza unor informații

parvenite de la structurile transnistrene, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor

omului, precum și o încălcare constituțională a suveranității, independenței și

integrității statului Republica Moldova.

Recurentul a notat că prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

209/14 din 10 aprilie 2012, a fost constatat că orice act emis de autoritățile

autoproclamate din această parte a Republicii Moldova contravin Constituției, faptul

reoferindu-se în egală măsură și asupra oricăror hotărâri, decizii, sentințe pronunțate

de judecătoriile instituite în regiunea dată ilegal. Astfel, Consiliul consideră ca fiind

inacceptabile orice colaborări, conlucrări în aspect juridic și propuneri de soluții

juridice cu structurile din regiunea transnistreană.

Recurentul a evidențiat că apreciază critic argumentele Ministerului Afacerilor

Interne precum că, sistematizarea și stocarea informației parvenite de la organele

neconstituționale ale autoproclamatei republici nistrene prezintă un interes din punct

de vedere operativ și informativ, deoarece respectivul interes polițienesc nu poate

prevala asupra drepturilor fundamentale ale omului, or, în momentul în care

informația respectivă (în speță, mențiunea despre o cauza penală), fără a fi verificată

referitor la caracterul autentic al acesteia în momentul furnizării ei unei terțe

persoane, se include într-un cazier judiciar și produce efecte în exterior (refuzul

autorității statale de a elibera pașaportul cet. Vladimir Gușan), aceste acțiuni sunt cu

siguranță contrare prevederilor art. 8 CEDO, care admite amestecul unei autorități

publice în exercitarea dreptului la respectarea vieții private și de familie, în măsura

în care acesta este prevăzută de lege și constituie, într-o societate democratică, o

măsură necesară pentru apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale.

Recurentul a invocat că însuși prevederile ordinului emis de către Ministerul

Afacerilor Interne nr. 108 din 29 martie 2018 cu privire la completarea ordinului nr.

353 din 18 noiembrie 2016 „Privind aprobarea Instrucțiunilor privind ordinea de

eliberare a cazierelor judiciare, cazierelor contravenționale și altor certificate” de

către Serviciul tehnologii informaționale din subordinea Ministerul Afacerilor

Interne, statuează că la perfectarea actelor de identitate se ia în calcul doar informația

din Registrul informaționale criminalistice și criminologice al RM, emis/notată de

către organele de drept și justiție constituționale ale Rebublicii Moldova, iar acest

fapt demonstrează că informația furnizată de autoritățile nistrene nu este adecvată,

pertinentă și urma să fie distrusă.

La 19 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului Ministerului Afacerilor Interne și intervenienților accesorii Serviciul

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan

copia recursului declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Persoanal împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

191).

5

Prin referințele din 28 februarie 2020, 23 martie 2020 și 07 aprilie 2020

Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea recursului de Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal și menținerea împotriva deciziei din

22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Intervenienții accerorii Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne și Vladimir Gușan nu și-au valorificat dreptul de a prezenta

referințe la recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Persoanal, deși după cum rezultă din avizele de primire anexate la

materialele cauzei, au recepționat recursul declarat de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Persoanal, la 24 februarie 2020 și respectiv la

25 februarie 2020 (f.d. 200, 202).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia

instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerație că recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Persoanal a luat cunoștință cu decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, la 13 ianuarie 2020 (f.d. 117), completul ajunge la concluzia că

recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal

depunând recursul la 13 februarie 2020, s-a conformat prevederilor legale,

încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 Cod

administrativ.

Prin încheierea din 25 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită

examinarea recursului declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Persoanal, în complet de 5 judecători (f.d. 210).

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a

emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.

6

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal, au

fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura

în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces.

La caz, instanța de recurs menționează că, materialele cauzei denotă cu

certitudine că, în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației

criminalistice și criminologice” gestionat de Ministerul Afacerilor Interne a fost

notată informația precum că, în privința lui Vladimir Gușan a fost intentată o cauză

penală în baza art. xxxx din Codul penal (redacția anului 1961). Prin sentința

Judecătoriei Slobozia din 20 noiembrie 1992, Vladimir Gușan a fost condamnat în

baza art. xxxx Cod Penal, cu aplicarea art. 40 din Codul Penal, la pedeapsa închisorii

pe un termen de 11 ani, iar ulterior, la 22 decembrie 1992, sentința a fost casată, și

respectiv, dosarul penal a fost trimis la rejudecare, prin decizia Curții Supreme a

autoproclamatei republici nistrene (f.d. 53).

La 19 ianuarie 2018 Vladimir Gușan a depus cerere pentru eliberarea

pașaportului cetățeanului Republicii Moldova la Serviciul de Eliberare a Actelor de

Identitate Centru.

Prin răspunsul Serviciului de Eliberare a Actelor de Identitate Centru nr. 504

din 07 februarie 2018, a fost prelungit termenul de examinare a cererii de eliberare

a pașaportului pentru o perioadă de 30 zile. În conținutul răspunsului s-a indicat

precum că, potrivit informației furnizate de Secția informație cu caracter penal a

Direcției servicii publice și guvernamentale a Serviciului Tehnologii Informaționale

al Ministerului Afacerilor Interne pe numele lui Gușan Vladimir a fost intentată o

cauză penală.

7

La 17 aprilie 2018 Vladimir Gușan a depus la Serviciul Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne cerere prin care a solicitat să fie

informat: care este temeiul legal al înscrierii/stocării (prelucrării) în Registrul

informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova a datelor cu

caracter personal și o așa-zisă cauză penală pornită de către niște structuri

neconstituționale în privința sa, cetățean al Republicii Moldova; cine este furnizorul

datelor personale în privința sa, înscrise în Registrul informației criminalistice și

criminologice; care este scopul prelucrării unor date cu caracter personal în privința

cetățenilor Republicii Moldova care sunt provenite de la structurile

neconstituționale din regiunea transnistreană; de ce așa-zisele cauze penale deschise

în autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană de către autoritățile

neconstituționale local sunt asimilate unor cauze penale gestionate de către

autoritățile constituționale ale Republicii Moldova; care este procedura de radiere a

datelor în Registrul informației criminalistice și criminologice după admiterea

cererii petiționarului și eliberarea pașaportului; care este perioada de timp de

păstrare a datelor provenite de la structurile neconstituționale de la Tiraspol (f.d. 16

- 18).

Prin răspunsul Serviciului Tehnologii Informaționale nr. 8/6-1-G-159/2018 din

23 aprilie 2018, Vladimir Gușan a fost informat că în Registrul informației

criminalistice și criminologice al Republicii Moldova au fost înlăturate obstacolele

corespunzătoare în privința sa, care au servit temei pentru refuzul eliberării

pașaportului (f.d. 19).

La 17 aprilie 2018 Vladimir Gușan a depus la Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal petiție prin care a solicitat: inițierea unui control al

conformității cerințelor legale a prelucrării datelor cu caracter personal în privința

lui Gușan Vladimir, în contextul informației furnizate de Serviciul Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne; constatarea încălcării de către

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a cerințelor Legii privind

protecția datelor cu caracter personal, prin prelucrarea ilegală a datelor cu caracter

personal în privința lui Gușan Vladimir și radierea informației din Registrul

informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova; dispunerea către

Ministerul Afacerilor Interne a încetării imediate a operațiunilor de prelucrare a

datelor cu caracter personal prin intermediul Registrului informației criminalistice

și criminologice al Republicii Moldova, în privința lui Gușan Vladimir; dispunerea

de către Ministerul Afacerilor Interne a operațiunilor de prelucrare a datelor cu

caracter personal prin intermediul Registrului informației criminalistice și

criminologice al Republicii Moldova, în privința altor cetățeni ai Republicii

Moldova urmăriți penal ilegal, sau condamnați în regiunea transnistreană a

Republicii Moldova; întreprinderea unor măsuri în vederea inițierii elaborării unor

proiecte legislative privind reglementarea activității de evidență a persoanelor ilegal

urmărite penal sau condamnate în regiunea transnistreană (f.d. 57 - 62).

Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

nr. 221 din 16 noiembrie 2018, s-a constatat încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1)

lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) ale Legii privind protecția datelor cu caracter

personal de către Ministerul Afacerilor Interne la prelucrarea datelor cu caracter

personal ce-l vizează pe Vladimir Gușan, în circumstanțele descrise în partea

constatatoare a deciziei. La fel, s-a dispus distrugerea de către Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova a informației ce conține date cu caracter personal ce-

l vizează de Vladimir Gușan, deținute în Sistemul Informațional Automatizat

8

„Registrul informației criminalistice și criminologice”, parvenită din partea

entităților neconstituționale din stânga Nistrului, cu informarea Centrului în termen

de 10 zile din momentul recepționării deciziei, despre măsurile întreprinse în

vederea executării pct. 2 al deciziei (f.d. 7 - 15).

Nefiind de acord cu decizia în cauză, la 15 decembrie 2018 Ministerul

Afacerilor Interne a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenienți accesorii

Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir

Gușan cu privire la anularea deciziei nr. 221 din 16 noiembrie 2018.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță prin hotărârea din

21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a admis acțiunea depusă de

Ministerul Afacerilor Interne și a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018.

Curtea de Apel Chișinău examinând apelul declarat de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Persoanal a conchis asupra necesității respingerii

acestuia și menținerii hotărîrii din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele

judecătorești este greșită.

În susținerea poziției enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că în conformitate cu

art. 8 din Constiruție, statul respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată.

Conform art. 54 alin (2) și (4) din Constituție, exercițiul drepturilor și

libertăților nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care

corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sînt necesare

în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării,

ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării

drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării

informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.

Restrîngerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate

atinge existența dreptului sau a libertății.

La caz, Colegiul reiterează că obiectul litigiului constă în anularea deciziei

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal nr. 221 din

16 noiembrie 2018, prin care a fost constatată încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1)

lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) ale Legii privind protecția datelor cu caracter

personal de către Ministerul Afacerilor Interne, la prelucrarea datelor cu caracter

personal ce îl vizează pe Vladimir Gușan, deținute în Sistemul Informațional

Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, parvenită din

partea entităților neconstituționale din stânga Nistrului, cu informarea Centrului în

termen de 10 zile din momentul recepționării deciziei, despre măsurile întreprinse

în vederea executării pct. 2 al deciziei.

Aici se va menționa că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Persoanal a invocat ca temeiuri justificative de constatare a încălcării de către

Ministerul Afacerilor Interne a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și

art. 8 alin. (1) ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către

9

Ministerul Afacerilor Interne, la prelucrarea datelor cu caracter personal ce îl

vizează pe Vladimir Gușan, deținute în Sistemul Informațional Automatizat

„Registrul informației criminalistice și criminologice”, parvenită din partea

entităților neconstituționale din stânga Nistrului, faptul că:

- prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal care-l vizează pe

Vladimir Gușan, păstrate în Registrul informației criminalistice și criminologice,

ținut conform art. 8 alin. (2) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal

și pct. 6 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului

informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice” de

către Ministerul Afacerilor Interne, necesită a fi efectuată respectând principiile de

prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute de art. 4 al Legii, cât și

prevederile Legii nr. 216 din 29 mai 2003 și Legii cu privire la registre și a actelor

normative de profil;

- recunoașterea informațiilor parvenite de la entități din stânga Nistrului

nerecunoscute de Republica Moldova reprezintă inter alia o violare a principiilor

statuate în Legea nr. 216 din 29 mai 2003, or, Ministerul Afacerilor Interne posesor

al Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și

criminologice”, nu poate garanta și/sau legitima temeinicia și veridicitatea unui

volum de informație, ce conține date cu caracter personal, care au fost furnizate de

entități nerecunoscute de Republica Moldova și asupra căror autoritățile

constituționale ale statului nu dețin controlul;

- prelucrarea în mod automatizat a unor categorii speciale de date cu caracter

personal ale cetățenilor statului Republica Moldova, în baza unor informații

parvenite de la entități neconstituționale din stânga Nistrului, reprezintă o

inobservație a principiilor de protecție a drepturilor persoanelor fizice și protecție a

datelor cu caracter personal ale persoanei fizice la crearea și ținerea registrelor,

principii edificate în art. 4 al Legii cu privire la registre;

- introducerea și menținerea tacită a unui volum impunător de date cu caracter

personal parvenit din partea entităților neconstituționale din stînga Nistrului într-un

Registru de stat contravine art. 4 alin. (1) lit. (c) al legii privind protecția datelor cu

caracter perdsonal și pct. 15 din Regulementul privind organizarea și funcționarea

Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și

criminologice”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 328 din 24 mai 2012, potrivit

căruia introducerea datelor în registru se efecftuează în baza datelor din documentele

transmise de participanți, atît pe hîrtie, cît și în format electronic

- inadvertențele la gestionarea Sistemului informațional automatizat „Registrul

informației criminalistice și criminologice” cauzează o limitare în exercițiul

drepturilor și libertăților cetățenilor, în special această limitare se manifestă uneori

prin imprecizii la eliberarea cazierelor sau a certificatelor judiciare și implicit la

eventualele prejudicii care decurg din aceasta.

În conformitate cu art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal nr. 133 din 08 iulie 2011, date cu caracter personal reprezintă orice

informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al

datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi

identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul

ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice,

economice, culturale sau sociale; categorii speciale de date cu caracter personal –

datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, convingerile ei politice,

religioase sau filozofice, apartenența socială, datele privind starea de sănătate sau

10

viața sexuală, precum și cele referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale

de constrîngere sau sancțiunile contravenționale; prelucrarea datelor cu caracter

personal – orice operațiune sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor

cu caracter personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi

colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori

modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere,

diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau

distrugerea.

Conform art. 4 alin. (1) lit. a), b) c) și d) din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, datele cu caracter personal care fac

obiectul prelucrării trebuie să fie: prelucrate în mod corect și conform prevederilor

legii; colectate în scopuri determinate, explicite și legitime, iar ulterior să nu fie

prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri; adecvate, pertinente și

neexcesive în ceea ce privește scopul pentru care sînt colectate și/sau prelucrate

ulterior; exacte și, dacă este necesar, actualizate. Datele inexacte sau incomplete din

punctul de vedere al scopului pentru care sînt colectate și ulterior prelucrate se șterg

sau se rectifică.

Aliniatul 2 al aceluiași articol, prevede că operatorii au obligația să respecte și

să asigure implementarea prevederilor alin. (1).

Totodată, art. 8 din ceeași Lege, prevede că prelucrarea datelor cu caracter

personal referitoare la condamnări penale, măsuri procesuale de constrîngere sau

sancțiuni contravenționale poate fi efectuată numai de către sau sub controlul

autorităților publice, în limitele competențelor acordate și în condițiile stabilite prin

legile ce reglementează aceste domenii. Registrul informației criminalistice și

criminologice este ținut de Ministerul Afacerilor Interne.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră oportun de a reitera la caz și art. 3 lit. e) din Legea cu privire la

Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor

penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni nr. 216 din 29 mai 2003, care

prevede că sistemul se creează și funcționează în baza următoarelor principii:

temeinicia, plenitudinea, veridicitatea și oportunitatea prezentării informației.

Art. 4 din Legea cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de

evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit

infracțiuni nr. 216 din 29 mai 2003, statuează că sistemul are următoarele funcții:

1) colectează, acumulează, prelucrează, păstrează și actualizează informația cu

caracter criminal; 2) asigură la nivel de stat evidența unică: a) a infracțiunilor și a

persoanelor care le-au săvîrșit (inclusiv locuitorii Republicii Moldova care au

săvîrșit infracțiuni pe teritoriul altor state), precum și a pedepselor aplicate lor.

Conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Sistemul informațional

integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor

care au săvîrșit infracțiuni nr. 216 din 29 mai 2003, în cadrul Sistemului se i-au la

evidență centralizată următoarele categorii de persoane: persoanele care au săvîrșit

infracțiuni condamnate pe teritoriul Republicii Moldova și pe teritoriile altor state.

În conformitate cu art. 23 alin. (1) din aceeași Lege, informația conținută în

banca centrală de date se eliberează în următoarele cazuri: f) la eliberarea cazierului

sau certificatului judiciar și altor certificate.

Totodată, în scopul executării prevederilor Legii nr.216-XV din 29 mai 2003

cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor,

11

a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, la 24 mai 2012,

Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 328, prin care a fost aprobat

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional

automatizat „Registrul informației criminalistice șicriminologice”.

În conformitate cu pct. 6 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și

criminologice”, aprobat prin Hotărîrea Gurenului Republicii Moldova nr. 328 din

24 mai 2012, Ministerul Afacerilor Interne este posesorul Registrului și asigură

condițiile juridice, organizatorice și financiare pentru crearea și ținerea acestuia.

Conform pct. 15 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și

criminologice”, aprobat prin Hotărîrea Gurenului Republicii Moldova nr. 328 din

24 mai 2012, introducerea datelor în Registru se efectuează în baza datelor din

documentele transmise de participanți, atît pe hîrtie, cît și în format electronic.

Evidența obiectelor informaționale se ține conform instrucțiunilor elaborate de

posesorul Registrului și aprobate în comun cu registratorii implicați. În cazul

depistării unor erori sau inexactități în documentele sau datele primite,

administratorul Registrului este obligat să informeze despre aceasta furnizorul

datelor Registrului și destinatarii cărora le-au fost transmise date eronate.

În conformitate cu art. 4 din Legea cu privire la registre nr. 71 din 22 martie

2007, crearea și ținerea registrelor se efectuează în baza următoarelor principii:

protecția drepturilor persoanelor fizice și juridice; protecția datelor cu caracter

personal ale persoanelor fizice.

Conform art. 21 din aceeași Lege, la ținerea registrelor ce conțin date cu

caracter personal vor fi respectate cu strictețe drepturile și libertățile omului. Modul

de colectare, prelucrare, păstrare și utilizare a datelor cu caracter personal în

registrele de stat se stabilește de lege.

În contextul normelor enunțate supra, rezultă cert că legislatorul a stipulat

concret procedura și modalitatea de prelucrare a categoriilor speciale de date cu

caracter personal.

Sub acest aspect și având în vedere că prelucrarea neconformă a datelor cu

caracter personal ale lui Vladimir Gușan a avut loc în momentul cînd Serviciul

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne a furnizat informația

Serviciului de Eliberare a Actelor de Identitate Centru prin răspunsul nr. 504 din

07 februarie 2018, precum că în privința lui Vladimir Gușan a fost intentată o cauză

penală în baza art. xxxxx din Codul penal, care de fapt nu poate fi considerată

autentică/veridică, Colegiul lărgit atestă incontestabil că Ministerul Afacerilor

Interne a încălcat prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) din

Legea privind protecția datelor cu caracter pesonal de către Ministerul Afacerilor

Interne, la prelucrarea datelor cu caracter personal, deținute în Sistemul

Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”,

ce îl vizează pe Vladimir Gușan, or acestea au parvenit din partea entităților

neconstituționale din stânga Nistrului.

De altfel, instanța de recurs învederează că inadvertențele la gestionarea

Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și

criminologice” a creat o limitare temporară în exercițiul dreptului intervenientului

accesoriu Vladimir Gușan, manifestată prin refuzul în eliberarea pașaportului, ce a

avut la bază o informație inexacă, or potrivit răspunsului Judecătoriei Căușeni și

12

Agenției de Administrare a Instnțelor Judecătorești, Vladimir Gușan nu figurează în

registrele din arhiva Judecătoriei Ștefan Vodă pentru perioada 1991-1995.

Prin urmare, circustanțele expuse supra, atestă cert că Ministerul Afacerilor

Interne a prelucrat datele cu carater personal ale lui Vladimir Gușan fără un scop

adecvat și pertinent, fapt care nici nu a fost negat de Serviciul Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, or după cum rezultă din răspunsul

nr. 8/6-1-G-159/2018 din 23 aprilie 2018, acesta a menționat că prezența în Registrul

informației criminalistice și criminologice, a informației cu caracter criminal

prezentate anterior de către organele neconstituționale ale autoproclamatei republici

nistrene nu are suport legal, deci obstacolele care au servit temei pentru refuzul

eliberării pașaportului au fost înlăturate (f.d. 19).

Subsecvent, Colegiul lărgit menționează că în scopul asigurării repectării

prevederilor art. 34 din Constituție și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor

Republicii Moldova la comparetimentul asigurării informării corecte a acestora

asupra problemelor de interes personal, în temeiul prevederilor art. 23 alin. (2) din

Legea cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a

infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni nr. 216

din 29 mai 2003, Ministerul Afacerilor Interne a completat pct. 18 al Instrucțiunilor

privind ordinea de eliberare a cazierelor judiciare, cazierelor contravenționale și

altor certificate de către Serviciul tehnologii informaționale din subordinea

Ministerului Afacerilor Interne”, cu o propoziție nouă care stipulează că la

perfectarea actelor prevăzute la pct. 3 al prezentelor Instrucțiuni se va lua în calcul

doar informația din registrul informației criminalistice și criminologice al Republcii

Moldova, emisă de către organele constituționale de drept și justiție ale Republici

Moldova.

Cu referire la argumentul Ministerului Afacerilor Interne că legalitatea

acțiunilor sale este confirmată și de răspunsul Biroului politici de reintegrare,

instanța de recurs îl consideră lipsit de suport juridic, or acțiunile de prelucrare a

categoriilor speciale de date cu caracter personal urmează a fi efectuată în strictă

conformitate cu prevederile art. 4 din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal nr. 133 din 08 iulie 2011.

Nu poate fi reținut nici argumentul reclamantului Ministerului Afacerilor

Interne precum că nu are posibilitatea de a radia sau distruge informația cu caracter

criminoge din Sistemulul Informațional Automatizat „Registrul informației

criminalistice și criminologice”, or potrivit pct. 18 din Regulamentul privind

organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul

informației criminalistice și criminologice”, aprobat prin Hotărîrea Gurenului

Republicii Moldova nr. 328 din 24 mai 2012, radierea datelor din Registru se

efectuează de către administratorul Registrului în baza deciziei registratorului, cu

respectarea strictă a cerințelor privind protecția datelor cu caracter personal.

Radierea datelor se face prin inserarea unei note speciale și nu reprezintă excluderea

fizică a datelor din Registru.

Finalmente, instanța de recurs constată că decizia Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Persoanal nr. 221 din 16 noiembrie 2018, corespunde

cerințelor prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal nr. 133 din 08 iulie 2011, iar argumentele invocate în susținerea ilegalității

acestea sunt pur declarative și lipsite de suport juridic.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care

13

actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în

judecată depusă de către Ministerul Afacerilor Interne urmează a fi respinsă, ca

neîntemeiată.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a

emite o nouă decizie de respingere a acțiunii în contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenienți accesorii

Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir

Gușan cu privire la anularea actului administrativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) și art. 258 alin. (3) ale

Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Persoanal.

Se casează integral decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și se emite o

nouă decizie prin care:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal, intervenienți accesorii Serviciul Tehnologii Informaționale al

Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan cu privire la anularea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

14