3ra-463/20 — cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-463/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) DECIZIE 20 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenienți accesorii Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal și menținută hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 15 decembrie 2018 reclamantul Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenienți accesorii Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan cu privire la anularea deciziei nr. 221 din 16 noiembrie 2018 (f.d.

1-5). În motivarea acțiunii, reclamantul Ministerul Afacerilor Interne a indicat că Vladimir Gușan s-a adresat cu o sesizare către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. prin care a invocat pretinsul fapt de prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal, stocate în Sistemul Informațional Autorizat - „Registrul informației criminalistice și criminologice”, gestionat de către Ministerul Afacerilor Interne, manifestată prin introducerea unor date eronate în sistemele de evidență ce consemnează informații criminalistice și criminologice precum și cele privind existența/inexistența antecedentelor penale.

Reclamantul a susținut că prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018, a fost constatată 1 încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către Ministerul Afacerilor Interne la prelucrarea datelor cu caracter personal ce-l vizează pe Vladimir Gușan, în circumstanțele de fapt descrise în partea constataoare a prezentei decizii. La fel, s-a dispus distrugerea de către Ministerul Afacerilor Interne a informației ce conține date cu caracter personal ce-1 vizează de Vladimir Gușan, deținute în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, parvenită din partea entităților neconstituționale din stânga Nistrului, cu informarea Centrului în termen de 10 zile din momentul recepționării deciziei, despre măsurile întreprinse în vederea executării pct. 2 al deciziei.

Reclamantul a precizat că prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018, a fost reținută presupusa prelucrare ilegală de către Ministerul Afacerilor Interne (stocarea în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”) a informației în privința lui Vladimir Gușan, care era învinuit în comiterea unei infracțiuni.

Reclamantul a punctat că conform prevederilor legislației în vigoare, orice informații cu caracter criminogen urmează a fi notată în Registrul informației criminalistice și criminogene, iar prin comunicarea nr. 504 din 07 februarie 2018, Serviciul de Eliberare a Actelor de Identitate Centru a respins solicitarea lui Vladimir Gușan de a-i perfecta pașaportul, drept motiv de respingere a solicitării fiind informația furnizată de Secția informație cu caracter penal a Direcției servicii publice și guvernamentale a Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne privind existența dosarului penal în privința lui Vladimir Gușan.

Reclamantul a menționat că la momentul parvenirii de la IP „Agenția Servicii Publice” spre verificare pe Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice” a chestionarului-tip privind solicitarea pașaportului cetățeanului, în evidența Serviciului Tehnologii Informaționale în privința lui Vladimir Gușan era înscrisă următoarea informație cu caracter criminal: la 20 noiembrie 1992, pentru infracțiunea prevăzută de art. xxxxx Cod Penal, de către Judecătoria raionului Slobozia a fost condamnat la 11 ani privațiune de libertate, ulterior, la 22 decembrie 1992, sentința a fost anulată, iar dosarul a fost trimis la rejudecare.

Reclamantul a relevat că informația mentionată a fost introdusă în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice” în anul 1998, în baza fișei alfabetice a persoanei fizice, arestate pentru săvârșirea infracțiunii, altă informație pe cazul dat la moment nefiind disponibilă, și anume lipsa informației despre hotărârea definitivă adoptată în privința lui Vladimir Gușan a servit temei pentru IP „Agenția Servicii Publice” de a refuza temporar eliberarea pașaportului. Reclamantul a evidențiat că la 17 aprilie 2018, în vederea soluționării problemei abordate, Vladimir Gușan s-a adresat la Serviciul Tehnologii Informaționale, iar în procesul verificării circumstanțelor de fapt s-a stabilit că dosarul a fost expediat la reexaminare de către instanțele de judecată ale Autoproclamatei Republici Nistrene.

Reclamantul a relatat că în contextul conflictului armat de pe Nistru, în perioada anilor 1991 - 2005, în lipsa unor acte legislative prohibitive și a unui Sistem informațional automatizat privind evidența unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, organele de drept ale Autoproclamatei 2 Republici Nistrene, prin intermediul subdiviziunilor constituționale ale Ministerului Afacerilor Interne situate în aceeași regiune, au efectuau introducerea informației cu caracter criminal în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”.

Reclamantul a subliniat că în perioada de referință, gestionarea fișierului operativ-informațional evidențele dactiloscopice și alfabetice erau reglementate prin ordinul Ministerului Securității Ordinii Publice al URSS nr. 0178 din 30 aprilie 1948, iar careva instrucțiuni ori indicații referitor la interzicerea luării la evidență centralizată a informației parvenite de la autoritățile din stânga Nistrului, nu au fost primite, însă, începând cu anul 2005, astfel de informații nu mai erau prezentate, respectiv cele luate la evidență în perioada precedentă rămânând fără finalitate.

Reclamantul a invocat că a solicitat opinia Biroului politici de reintegrare al Cancelariei de Stat pe marginea subiectului ce ține de posibilitatea radierii din evidențele operative a acestor date, care prin răspunsul dat a considerat necesară sistematizarea și stocarea informației parvenite de la organele neconstituționale ale Autoproclamatei Republici Nistrene, într-o bază de date distinctă, care ar putea prezenta interes din punct de vedere operativ și informativ, fapt ce a confirmat legalitatea acțiunilor sale.

Reclamantul a indicat că ținând cont de recomandarea Biroului politici de reintegrare al Cancelariei de Stat, a emis ordinul nr. 108 din 29 martie 2018 cu privire la completarea ordinului nr. 353 din 18 noiembrie 2016 „Privind aprobarea Instrucțiunilor privind ordinea de eliberare a cazierelor judiciare, cazierelor contravenționale și altor certificate de către Serviciul Tehnologii Informaționale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne”, cu prevederile exprese ce stipulează că la perfectarea actelor se i-a în calcul doar informația din Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, emise de către organele de drept și justiție ale Republicii Moldova.

Reclamantul a notat că atât Legea nr. 216 din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cât și Regulamentul nr. 328 din 24 mai 2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice, nu prevăd posibilitatea radierii sau a distrugerii informației cu caracter criminogen, ci doar a actualizării acesteia, la această informație avînd acces, în esență, organele abilitate cu justa soluționare a unor cauze penale. Prin notarea informației criminalistice și criminologice se urmărește un scop legitim: de a duce evidența infracțiunilor săvârșite și existența și/sau stingerea antecedentelor și prin urmare, este vorba despre un interes public.

Dreptul la respectarea datelor cu caracter personal intră sub incidența art. 8 CEDO, însă, acest drept este unul relativ și poate fi restrâns în cazurile necesare combaterii criminalității și, în consecință, a realizării interesului public.

Reclamantul a reliefat că constatările Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal referitor la încălcarea de către el a prevederilor legale în domeniul protecției datelor cu caracter personal în cazul lui Vladimir Gușan, sunt nefondate și contravin prevederilor legale, or în conformiate cu art. 2 al Legii nr. 216 din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cât și Regulamentul nr. 328 din 24 mai 2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației 3 criminalistice și criminologice”, Serviciul Tehnologii Informaționale este obligat să ducă evidența infracțiunilor și persoanelor, precum și să dețină informația cu caracter criminal.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018. Prin hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă acțiunea depusă de Ministerul Afacerilor Interne și anulată decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018. Prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal și menținută hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 12 februarie 2020 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal a declarat recurs împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal a indicat că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat normele de drept material. Recurentul a menționat că nu este de acord cu argumentul instanței de apel precum că în decizia contestată nu sunt indicate dispozițiile legii speciale care au fost încălcate de Ministerul Afacerilor Interne la notarea în Registrul informației criminalistice și criminologice, a informațiilor cu privire la existența unei cauze penale pe numele lui Gușan Vladimir, întrucît în partea a III-IV a deciziei nr. 221 din 16 noiembrie 2018, a fost descris cadrul legal și normativ pe care își întemeiază decizia, precum și încălcările admise de către Ministerul Afacerilor Interne.

De fapt, aceste circumstanțe denotă examinarea superficială de către instanța de apel a argumentelor/raționamentelor indicate în susținerea poziției sale. Recurentul a precizat că în situația particulară a lui Vladimir Gușan, a constatat că prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal ce îl vizează, deținute în Registrul informației criminalistice și criminologice în circumstanțele expuse, denotă încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) ale Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Recurentul a notat că argumentul instanșei de apel precum că încălcările admise de către Ministerul Afacerilor Interne ar fi fost făcute la 21 aprilie 1998, atunci când a notat în Registrul vizat informația cu privire la cauza penală intentată pe numele lui Gușan Vladimir, este neîntemeiat, deoarece prelucrarea neconformă a datelor cu caracter personal ale lui Vladimir Gușan a avut loc în momentul când Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne a furnizat informații (ce nu pot fi considerate veridice/autentice) Serviciului de Eliberare a Actelor de Identitate Centru prin răspunsul nr. 504 din 07 februarie 2018, precum că este intentată o cauză penală, astfel prejudiciind drepturile și interesele subiectului de date prin refuzul la eliberarea pașaportului.

Recurentul a precizat că conform art. 12 alin. (2) din Codul Contravențional, contravenția prelungită se consumă în momentul săvârșirii ultimii acțiuni sau inacțiuni contravenționale, respectiv în prezenta speță, aceasta a fost consumată în anul 2018, atunci când Serviciul Tehnologii informaționale al Ministerului Afacerilor Interne a prelucrat datele cu caracter personal prin furnizarea informaților 4 Serviciului de Eliberare a Actelor de Identitate Centru (răspunsul nr.504 din 07 februarie 2018). Recurentul a evidențiat că este lipsit de suport juridic argumentul instanței de apel precum că decizia nr. 221 din 16 noiembrie 2018, contravine principiul aplicabilității legii în timp, stabilite de art. 46 din Legea privind actele legislative, deoarece la 07 februarie 2018, Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal era în vigoare.

Recurentul a punctat că prelucrarea în mod automat a datelor cu caracter personal ale cetățenilor statului Republicii Moldova în baza unor informații parvenite de la structurile transnistrene, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului, precum și o încălcare constituțională a suveranității, independenței și integrității statului Republica Moldova. Recurentul a notat că prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 209/14 din 10 aprilie 2012, a fost constatat că orice act emis de autoritățile autoproclamate din această parte a Republicii Moldova contravin Constituției, faptul reoferindu-se în egală măsură și asupra oricăror hotărâri, decizii, sentințe pronunțate de judecătoriile instituite în regiunea dată ilegal.

Astfel, Consiliul consideră ca fiind inacceptabile orice colaborări, conlucrări în aspect juridic și propuneri de soluții juridice cu structurile din regiunea transnistreană. Recurentul a evidențiat că apreciază critic argumentele Ministerului Afacerilor Interne precum că, sistematizarea și stocarea informației parvenite de la organele neconstituționale ale autoproclamatei republici nistrene prezintă un interes din punct de vedere operativ și informativ, deoarece respectivul interes polițienesc nu poate prevala asupra drepturilor fundamentale ale omului, or, în momentul în care informația respectivă (în speță, mențiunea despre o cauza penală), fără a fi verificată referitor la caracterul autentic al acesteia în momentul furnizării ei unei terțe persoane, se include într-un cazier judiciar și produce efecte în exterior (refuzul autorității statale de a elibera pașaportul cet.

Vladimir Gușan), aceste acțiuni sunt cu siguranță contrare prevederilor art. 8 CEDO, care admite amestecul unei autorități publice în exercitarea dreptului la respectarea vieții private și de familie, în măsura în care acesta este prevăzută de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale.

Recurentul a invocat că însuși prevederile ordinului emis de către Ministerul Afacerilor Interne nr. 108 din 29 martie 2018 cu privire la completarea ordinului nr. 353 din 18 noiembrie 2016 „Privind aprobarea Instrucțiunilor privind ordinea de eliberare a cazierelor judiciare, cazierelor contravenționale și altor certificate” de către Serviciul tehnologii informaționale din subordinea Ministerul Afacerilor Interne, statuează că la perfectarea actelor de identitate se ia în calcul doar informația din Registrul informaționale criminalistice și criminologice al RM, emis/notată de către organele de drept și justiție constituționale ale Rebublicii Moldova, iar acest fapt demonstrează că informația furnizată de autoritățile nistrene nu este adecvată, pertinentă și urma să fie distrusă.

La 19 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Ministerului Afacerilor Interne și intervenienților accesorii Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan copia recursului declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 191). 5 Prin referințele din 28 februarie 2020, 23 martie 2020 și 07 aprilie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea recursului de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal și menținerea împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Intervenienții accerorii Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan nu și-au valorificat dreptul de a prezenta referințe la recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal, deși după cum rezultă din avizele de primire anexate la materialele cauzei, au recepționat recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal, la 24 februarie 2020 și respectiv la 25 februarie 2020 (f.d. 200, 202). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ. Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Luând în considerație că recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal a luat cunoștință cu decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, la 13 ianuarie 2020 (f.d.

117), completul ajunge la concluzia că recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal depunând recursul la 13 februarie 2020, s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 Cod administrativ. Prin încheierea din 25 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită examinarea recursului declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal, în complet de 5 judecători (f.d. 210). Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.

6 În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal, au fost expuse cu suficientă claritate. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

La caz, instanța de recurs menționează că, materialele cauzei denotă cu certitudine că, în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice” gestionat de Ministerul Afacerilor Interne a fost notată informația precum că, în privința lui Vladimir Gușan a fost intentată o cauză penală în baza art. xxxx din Codul penal (redacția anului 1961). Prin sentința Judecătoriei Slobozia din 20 noiembrie 1992, Vladimir Gușan a fost condamnat în baza art. xxxx Cod Penal, cu aplicarea art. 40 din Codul Penal, la pedeapsa închisorii pe un termen de 11 ani, iar ulterior, la 22 decembrie 1992, sentința a fost casată, și respectiv, dosarul penal a fost trimis la rejudecare, prin decizia Curții Supreme a autoproclamatei republici nistrene (f.d.

53). La 19 ianuarie 2018 Vladimir Gușan a depus cerere pentru eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova la Serviciul de Eliberare a Actelor de Identitate Centru. Prin răspunsul Serviciului de Eliberare a Actelor de Identitate Centru nr. 504 din 07 februarie 2018, a fost prelungit termenul de examinare a cererii de eliberare a pașaportului pentru o perioadă de 30 zile. În conținutul răspunsului s-a indicat precum că, potrivit informației furnizate de Secția informație cu caracter penal a Direcției servicii publice și guvernamentale a Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne pe numele lui Gușan Vladimir a fost intentată o cauză penală.

7 La 17 aprilie 2018 Vladimir Gușan a depus la Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne cerere prin care a solicitat să fie informat: care este temeiul legal al înscrierii/stocării (prelucrării) în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova a datelor cu caracter personal și o așa-zisă cauză penală pornită de către niște structuri neconstituționale în privința sa, cetățean al Republicii Moldova; cine este furnizorul datelor personale în privința sa, înscrise în Registrul informației criminalistice și criminologice; care este scopul prelucrării unor date cu caracter personal în privința cetățenilor Republicii Moldova care sunt provenite de la structurile neconstituționale din regiunea transnistreană; de ce așa-zisele cauze penale deschise în autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană de către autoritățile neconstituționale local sunt asimilate unor cauze penale gestionate de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova; care este procedura de radiere a datelor în Registrul informației criminalistice și criminologice după admiterea cererii petiționarului și eliberarea pașaportului; care este perioada de timp de păstrare a datelor provenite de la structurile neconstituționale de la Tiraspol (f.d.

16 - 18). Prin răspunsul Serviciului Tehnologii Informaționale nr. 8/6-1-G-159/2018 din 23 aprilie 2018, Vladimir Gușan a fost informat că în Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova au fost înlăturate obstacolele corespunzătoare în privința sa, care au servit temei pentru refuzul eliberării pașaportului (f.d.

19). La 17 aprilie 2018 Vladimir Gușan a depus la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal petiție prin care a solicitat: inițierea unui control al conformității cerințelor legale a prelucrării datelor cu caracter personal în privința lui Gușan Vladimir, în contextul informației furnizate de Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne; constatarea încălcării de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a cerințelor Legii privind protecția datelor cu caracter personal, prin prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal în privința lui Gușan Vladimir și radierea informației din Registrul informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova; dispunerea către Ministerul Afacerilor Interne a încetării imediate a operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal prin intermediul Registrului informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, în privința lui Gușan Vladimir; dispunerea de către Ministerul Afacerilor Interne a operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal prin intermediul Registrului informației criminalistice și criminologice al Republicii Moldova, în privința altor cetățeni ai Republicii Moldova urmăriți penal ilegal, sau condamnați în regiunea transnistreană a Republicii Moldova;

întreprinderea unor măsuri în vederea inițierii elaborării unor proiecte legislative privind reglementarea activității de evidență a persoanelor ilegal urmărite penal sau condamnate în regiunea transnistreană (f.d. 57 - 62). Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018, s-a constatat încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către Ministerul Afacerilor Interne la prelucrarea datelor cu caracter personal ce-l vizează pe Vladimir Gușan, în circumstanțele descrise în partea constatatoare a deciziei.

La fel, s-a dispus distrugerea de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a informației ce conține date cu caracter personal ce- l vizează de Vladimir Gușan, deținute în Sistemul Informațional Automatizat 8 „Registrul informației criminalistice și criminologice”, parvenită din partea entităților neconstituționale din stânga Nistrului, cu informarea Centrului în termen de 10 zile din momentul recepționării deciziei, despre măsurile întreprinse în vederea executării pct. 2 al deciziei (f.d.

7 - 15). Nefiind de acord cu decizia în cauză, la 15 decembrie 2018 Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenienți accesorii Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan cu privire la anularea deciziei nr. 221 din 16 noiembrie 2018. Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță prin hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a admis acțiunea depusă de Ministerul Afacerilor Interne și a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 221 din 16 noiembrie 2018. Curtea de Apel Chișinău examinând apelul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal a conchis asupra necesității respingerii acestuia și menținerii hotărîrii din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele judecătorești este greșită. În susținerea poziției enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că în conformitate cu art. 8 din Constiruție, statul respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată.

Conform art. 54 alin (2) și (4) din Constituție, exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sînt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. Restrîngerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.

La caz, Colegiul reiterează că obiectul litigiului constă în anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal nr. 221 din 16 noiembrie 2018, prin care a fost constatată încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către Ministerul Afacerilor Interne, la prelucrarea datelor cu caracter personal ce îl vizează pe Vladimir Gușan, deținute în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, parvenită din partea entităților neconstituționale din stânga Nistrului, cu informarea Centrului în termen de 10 zile din momentul recepționării deciziei, despre măsurile întreprinse în vederea executării pct. 2 al deciziei.

Aici se va menționa că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal a invocat ca temeiuri justificative de constatare a încălcării de către Ministerul Afacerilor Interne a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către 9 Ministerul Afacerilor Interne, la prelucrarea datelor cu caracter personal ce îl vizează pe Vladimir Gușan, deținute în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, parvenită din partea entităților neconstituționale din stânga Nistrului, faptul că: - prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal care-l vizează pe Vladimir Gușan, păstrate în Registrul informației criminalistice și criminologice, ținut conform art. 8 alin. (2) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal și pct. 6 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice” de către Ministerul Afacerilor Interne, necesită a fi efectuată respectând principiile de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute de art. 4 al Legii, cât și prevederile Legii nr. 216 din 29 mai 2003 și Legii cu privire la registre și a actelor normative de profil;

- recunoașterea informațiilor parvenite de la entități din stânga Nistrului nerecunoscute de Republica Moldova reprezintă inter alia o violare a principiilor statuate în Legea nr. 216 din 29 mai 2003, or, Ministerul Afacerilor Interne posesor al Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, nu poate garanta și/sau legitima temeinicia și veridicitatea unui volum de informație, ce conține date cu caracter personal, care au fost furnizate de entități nerecunoscute de Republica Moldova și asupra căror autoritățile constituționale ale statului nu dețin controlul; - prelucrarea în mod automatizat a unor categorii speciale de date cu caracter personal ale cetățenilor statului Republica Moldova, în baza unor informații parvenite de la entități neconstituționale din stânga Nistrului, reprezintă o inobservație a principiilor de protecție a drepturilor persoanelor fizice și protecție a datelor cu caracter personal ale persoanei fizice la crearea și ținerea registrelor, principii edificate în art. 4 al Legii cu privire la registre;

- introducerea și menținerea tacită a unui volum impunător de date cu caracter personal parvenit din partea entităților neconstituționale din stînga Nistrului într-un Registru de stat contravine art. 4 alin. (1) lit. (c) al legii privind protecția datelor cu caracter perdsonal și pct. 15 din Regulementul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 328 din 24 mai 2012, potrivit căruia introducerea datelor în registru se efecftuează în baza datelor din documentele transmise de participanți, atît pe hîrtie, cît și în format electronic - inadvertențele la gestionarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice” cauzează o limitare în exercițiul drepturilor și libertăților cetățenilor, în special această limitare se manifestă uneori prin imprecizii la eliberarea cazierelor sau a certificatelor judiciare și implicit la eventualele prejudicii care decurg din aceasta.

În conformitate cu art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, date cu caracter personal reprezintă orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal).

Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale; categorii speciale de date cu caracter personal – datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, convingerile ei politice, religioase sau filozofice, apartenența socială, datele privind starea de sănătate sau 10 viața sexuală, precum și cele referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale de constrîngere sau sancțiunile contravenționale; prelucrarea datelor cu caracter personal – orice operațiune sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea.

Conform art. 4 alin. (1) lit. a), b) c) și d) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie: prelucrate în mod corect și conform prevederilor legii; colectate în scopuri determinate, explicite și legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri; adecvate, pertinente și neexcesive în ceea ce privește scopul pentru care sînt colectate și/sau prelucrate ulterior; exacte și, dacă este necesar, actualizate. Datele inexacte sau incomplete din punctul de vedere al scopului pentru care sînt colectate și ulterior prelucrate se șterg sau se rectifică.

Aliniatul 2 al aceluiași articol, prevede că operatorii au obligația să respecte și să asigure implementarea prevederilor alin. (1). Totodată, art. 8 din ceeași Lege, prevede că prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la condamnări penale, măsuri procesuale de constrîngere sau sancțiuni contravenționale poate fi efectuată numai de către sau sub controlul autorităților publice, în limitele competențelor acordate și în condițiile stabilite prin legile ce reglementează aceste domenii. Registrul informației criminalistice și criminologice este ținut de Ministerul Afacerilor Interne.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a reitera la caz și art. 3 lit. e) din Legea cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni nr. 216 din 29 mai 2003, care prevede că sistemul se creează și funcționează în baza următoarelor principii: temeinicia, plenitudinea, veridicitatea și oportunitatea prezentării informației.

Art. 4 din Legea cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni nr. 216 din 29 mai 2003, statuează că sistemul are următoarele funcții: 1) colectează, acumulează, prelucrează, păstrează și actualizează informația cu caracter criminal; 2) asigură la nivel de stat evidența unică: a) a infracțiunilor și a persoanelor care le-au săvîrșit (inclusiv locuitorii Republicii Moldova care au săvîrșit infracțiuni pe teritoriul altor state), precum și a pedepselor aplicate lor.

Conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni nr. 216 din 29 mai 2003, în cadrul Sistemului se i-au la evidență centralizată următoarele categorii de persoane: persoanele care au săvîrșit infracțiuni condamnate pe teritoriul Republicii Moldova și pe teritoriile altor state. În conformitate cu art. 23 alin. (1) din aceeași Lege, informația conținută în banca centrală de date se eliberează în următoarele cazuri: f) la eliberarea cazierului sau certificatului judiciar și altor certificate.

Totodată, în scopul executării prevederilor Legii nr.216-XV din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, 11 a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, la 24 mai 2012, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 328, prin care a fost aprobat Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice șicriminologice”. În conformitate cu pct. 6 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, aprobat prin Hotărîrea Gurenului Republicii Moldova nr. 328 din 24 mai 2012, Ministerul Afacerilor Interne este posesorul Registrului și asigură condițiile juridice, organizatorice și financiare pentru crearea și ținerea acestuia.

Conform pct. 15 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, aprobat prin Hotărîrea Gurenului Republicii Moldova nr. 328 din 24 mai 2012, introducerea datelor în Registru se efectuează în baza datelor din documentele transmise de participanți, atît pe hîrtie, cît și în format electronic. Evidența obiectelor informaționale se ține conform instrucțiunilor elaborate de posesorul Registrului și aprobate în comun cu registratorii implicați. În cazul depistării unor erori sau inexactități în documentele sau datele primite, administratorul Registrului este obligat să informeze despre aceasta furnizorul datelor Registrului și destinatarii cărora le-au fost transmise date eronate.

În conformitate cu art. 4 din Legea cu privire la registre nr. 71 din 22 martie 2007, crearea și ținerea registrelor se efectuează în baza următoarelor principii: protecția drepturilor persoanelor fizice și juridice; protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice. Conform art. 21 din aceeași Lege, la ținerea registrelor ce conțin date cu caracter personal vor fi respectate cu strictețe drepturile și libertățile omului. Modul de colectare, prelucrare, păstrare și utilizare a datelor cu caracter personal în registrele de stat se stabilește de lege. În contextul normelor enunțate supra, rezultă cert că legislatorul a stipulat concret procedura și modalitatea de prelucrare a categoriilor speciale de date cu caracter personal.

Sub acest aspect și având în vedere că prelucrarea neconformă a datelor cu caracter personal ale lui Vladimir Gușan a avut loc în momentul cînd Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne a furnizat informația Serviciului de Eliberare a Actelor de Identitate Centru prin răspunsul nr. 504 din 07 februarie 2018, precum că în privința lui Vladimir Gușan a fost intentată o cauză penală în baza art. xxxxx din Codul penal, care de fapt nu poate fi considerată autentică/veridică, Colegiul lărgit atestă incontestabil că Ministerul Afacerilor Interne a încălcat prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d) și art. 8 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter pesonal de către Ministerul Afacerilor Interne, la prelucrarea datelor cu caracter personal, deținute în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, ce îl vizează pe Vladimir Gușan, or acestea au parvenit din partea entităților neconstituționale din stânga Nistrului.

De altfel, instanța de recurs învederează că inadvertențele la gestionarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice” a creat o limitare temporară în exercițiul dreptului intervenientului accesoriu Vladimir Gușan, manifestată prin refuzul în eliberarea pașaportului, ce a avut la bază o informație inexacă, or potrivit răspunsului Judecătoriei Căușeni și 12 Agenției de Administrare a Instnțelor Judecătorești, Vladimir Gușan nu figurează în registrele din arhiva Judecătoriei Ștefan Vodă pentru perioada 1991-1995.

Prin urmare, circustanțele expuse supra, atestă cert că Ministerul Afacerilor Interne a prelucrat datele cu carater personal ale lui Vladimir Gușan fără un scop adecvat și pertinent, fapt care nici nu a fost negat de Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, or după cum rezultă din răspunsul nr. 8/6-1-G-159/2018 din 23 aprilie 2018, acesta a menționat că prezența în Registrul informației criminalistice și criminologice, a informației cu caracter criminal prezentate anterior de către organele neconstituționale ale autoproclamatei republici nistrene nu are suport legal, deci obstacolele care au servit temei pentru refuzul eliberării pașaportului au fost înlăturate (f.d.

19). Subsecvent, Colegiul lărgit menționează că în scopul asigurării repectării prevederilor art. 34 din Constituție și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor Republicii Moldova la comparetimentul asigurării informării corecte a acestora asupra problemelor de interes personal, în temeiul prevederilor art. 23 alin. (2) din Legea cu privire la Sistemul informațional integral automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvîrșit infracțiuni nr. 216 din 29 mai 2003, Ministerul Afacerilor Interne a completat pct. 18 al Instrucțiunilor privind ordinea de eliberare a cazierelor judiciare, cazierelor contravenționale și altor certificate de către Serviciul tehnologii informaționale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne”, cu o propoziție nouă care stipulează că la perfectarea actelor prevăzute la pct. 3 al prezentelor Instrucțiuni se va lua în calcul doar informația din registrul informației criminalistice și criminologice al Republcii Moldova, emisă de către organele constituționale de drept și justiție ale Republici Moldova.

Cu referire la argumentul Ministerului Afacerilor Interne că legalitatea acțiunilor sale este confirmată și de răspunsul Biroului politici de reintegrare, instanța de recurs îl consideră lipsit de suport juridic, or acțiunile de prelucrare a categoriilor speciale de date cu caracter personal urmează a fi efectuată în strictă conformitate cu prevederile art. 4 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011. Nu poate fi reținut nici argumentul reclamantului Ministerului Afacerilor Interne precum că nu are posibilitatea de a radia sau distruge informația cu caracter criminoge din Sistemulul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, or potrivit pct. 18 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul informației criminalistice și criminologice”, aprobat prin Hotărîrea Gurenului Republicii Moldova nr. 328 din 24 mai 2012, radierea datelor din Registru se efectuează de către administratorul Registrului în baza deciziei registratorului, cu respectarea strictă a cerințelor privind protecția datelor cu caracter personal.

Radierea datelor se face prin inserarea unei note speciale și nu reprezintă excluderea fizică a datelor din Registru. Finalmente, instanța de recurs constată că decizia Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal nr. 221 din 16 noiembrie 2018, corespunde cerințelor prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, iar argumentele invocate în susținerea ilegalității acestea sunt pur declarative și lipsite de suport juridic. Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care 13 actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul Afacerilor Interne urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie de respingere a acțiunii în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenienți accesorii Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan cu privire la anularea actului administrativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) și art. 258 alin. (3) ale Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Persoanal. Se casează integral decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și se emite o nouă decizie prin care: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenienți accesorii Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne și Vladimir Gușan cu privire la anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan 14