3ra-526/20 — contestarea actului administrativ

3ra-526/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-526/19

ÎNCHEIERE

13 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând cererea depusă de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din

partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi cu privire la recuzarea

judecătorului completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Comisia Electorală Centrală împotriva Consiliului Electoral al

circumscripției electorale uninominale Hîncești nr. 38, persoane terțe Partidul

Liberal, Partidul Politic „Șor” și candidatul la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova Vitalie Balinschi cu privire la obligarea emiterii unei hotărâri

de anulare a înregistrării concurentului electoral, candidat la funcția de deputat

pentru circumscripția electorală uninominală nr. 38, mun. Hâncești din partea

Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi,

cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Șor” împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii CEC nr. 3779 din 04

martie 2020 „Cu privire la rapoartele financiare ale grupurilor de inițiativă

constituite de partidele politice, blocul electoral și candidatul independent pentru

colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la funcția de deputat pe

circumscripția uninominală la alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020”, în

partea pct. 2, 3, 4 și 5 din partea dispozitivă și constatările făcute în motivație ce

vizează încălcarea prevederilor art. 41 alin. (2) lit. d) și art. 41 alin. (4) din Codul

electoral, și

cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Șor” și concurentul

electoral Vitalie Balinschi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

anularea Hotărârii CEC nr. 3791 din 04 martie 2020 „Cu privire la sesizarea

nr. CEC-7/6985 din 03 februarie 2020 a Partidului Liberal”,

constată:

1

La 06 martie 2020, Comisia Electorală Centrală a depus la Curtea de Apel

Chișinău cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești

nr. 38, persoane terțe Partidul Politic „Șor” și Balinschi Vitalie, prin care a solicitat

obligarea Consiliului electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești

nr. 38 să emită o hotărâre cu privire la anularea înregistrării concurentului electoral al

Partidului Politic „Șor”, Balinschi Vitalie, candidat la funcția de deputat pentru

circumscripția electorală uninominală nr. 38, mun. Hîncești.

La 06 martie 2020, Partidul Politic „Șor” a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva

Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea Hotărârii CEC nr. 3779 din

04 martie 2020, în partea ce ține de pct. 2, 3, 4 și 5 din partea dispozitivă și

constatările făcute în motivație ce vizează încălcările prevederilor art. 41 alin. (2)

lit. d), art. 41 alin. (4) din Codul electoral, ca fiind ilegală.

La 06 martie 2020, Partidul Politic „Șor” și concurentul electoral Vitalie

Balinschi a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin

care au solicitat anularea Hotărârii CEC nr. 3791 din 04 martie 2020.

Prin încheierea din 09 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Comisia Electorală Centrală s-a atras în proces Partidului politic

„Partidul Liberal”, în calitate de terț.

Prin încheierea din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cauzele de

contencios administrativ intentate în baza cererii de chemare în judecată (acțiune în

obligare) depusă de Comisia Electorală Centrală împotriva Consiliului Electoral al

circumscripției electorale uninominale Hîncești nr. 38, persoane terțe Partidul

Liberal, Partidul Politic „Șor” și candidatul la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova Balinschi Vitalie cu privire la obligarea emiterii unei hotărîri

de anulare a înregistrării concurentului electoral; cererii de chemare în judecată

depuse de Partidul Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire

la anularea parțială a Hotărârii CEC nr. 3779 din 04 martie 2020; și a cererii de

chemare în judecată depuse de Partidul Politic „Șor” și concurentul electoral

Vitalie Balinschi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

Hotărîrii CEC nr. 3791 din 04 martie 2020 au fost conexate pentru examinare

concomitentă.

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiate acțiunea în obligare depusă de Comisia Electorală Centrală împotriva

Consiliului Electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești nr. 38,

persoane terțe Partidul Liberal, Partidul Politic „Șor” și candidatul la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova Vitalie Balinschi cu privire la obligarea

emiterii unei hotărîri de anulare a înregistrării concurentului electoral, precum și

acțiunea în contestare depusă de Partidul Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale

Centrale cu privire la anularea parțială a Hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.

3779 din 04 martie 2020, cu privire la rapoartele financiare ale grupurilor de inițiativă

constituite de partidele politice, blocul electoral și candidatul independent pentru

colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la funcția de deputat pe

circumscripția uninominală la alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020, și

acțiunea în contestare depusă de Partidul Politic „Șor” și concurentul electoral Vitalie

2

Balinschi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărîrii

Comisiei Electorale Centrale nr. 3791 din 04 martie 2020 cu privire la sesizarea nr.

CEC-7/6985 din 03 februarie 2020 a Partidului Liberal.

La 11 martie 2020, Comisia Electorală Centrală a depus recurs împotriva

hotărârii din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în

partea respingerii acțiunii în obligare depusă de Comisia Electorală Centrală

împotriva Consiliului Electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești

nr. 38 și emiterea în această parte a unei hotărâri noi în sensul admiterii acestei

acțiuni.

La 11 martie 2020, Partidul Politic „Șor” a depus recurs împotriva hotărârii

din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în partea

respingerii acțiunilor depuse de Partidul Politic „Șor” și concurentul electoral

Vitalie Balinschi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

Hotărârii CEC nr. 3779 din 04 martie 2020 și a Hotărârii CEC nr. 3791 din 04

martie 2020 „Cu privire la sesizarea nr. CEC-7/6985 din 03 februarie 2020 a

Partidului Liberal”, cu emiterea în această parte a unei decizii noi în sensul

admiterii acestor acțiuni.

Prin încheierea din 12 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de Comisia Electorală Centrală și Partidul Politic „Șor” împotriva hotărârii

din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au numit pentru examinare în

complet din 5 judecători pentru data de 13 martie 2020, ora 10.00.

La 13 martie 2020, ora 09.37, candidatul la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din

partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi a depus cerere de recuzare a

judecătorului completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva de la examinarea în ordine de

recurs a prezentei cauze de contencios administrativ.

În motivarea cererii de recuzare a invocat că, are suspiciuni rezonabile în

privința imparțialității magistratului Tamara Chișca-Doneva la judecarea prezentei

cauze. Or, potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile

omului”, nouă hotărâri ale completului de judecată în componență căruia a

participat judecătoarea Tamara Chișca-Doneva Tamara au fost identificate ca

obiect de examinare la CtEDO (cauzele Goremîchin contra Moldovei, hotărârea

din 05 iunie 2018, cererea nr. 30921/10; Savotchko contra Moldovei, hotărârea din

28 martie 2017, cererea nr. 33074/04; SRL „Rusu Lintax” contra Moldovei,

hotărârea din 13 decembrie 2016; Otgon contra Moldovei, hotărârea din 25

octombrie 2016; Radu contra Moldovei, hotărârea din 15 aprilie 2014, cererea

nr. 50073/07; Macovei ș.a. contra Moldovei, hotărârea din 25 aprilie 2006, cererea

nr. 19253/03; Godorozea contra Moldovei, hotărârea din 06 octombrie 2009,

cererea nr. 17023/05; Flux nr. 7 contra Moldovei, hotărârea din 24 noiembrie 2009,

cererea nr. 25367/05, B. contra Moldovei, hotărârea din 16 iulie 2013, cererea

nr. 61382/09).

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva a făcut parte din membrii completului de

judecată care prin încheierea din 20 iulie 2005 a Curții Supreme de Justiție au

interzis efectuarea și înregistrarea oricăror tranzacții de înstrăinare a patrimoniului,

3

inclusiv imobilul fostei SA „Gemeni”, dosar în care Republica Moldova a pierdut

peste 1,5 milioane de euro la CtEDO.

La fel, este cunoscută ca judecător ce execută comenzi politice, în special cele

cu caracter electoral (încheierea din 19 octombrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție emisă în dosarul nr. 3ra-1361/19; decizia din 22 octombrie 2016 a Curții

Supreme de Justiție emisă în emisă în dosarul nr. 3ra-1705/16).

Magistratul Tamara Chișca-Doneva a făcut parte din completul de judecată

care a anulat înregistrarea Innei Popenco în calitate de concurent electoral la

alegerile prezidențiale din anul 2016.

În atare circumstanțe apar îndoieli rezonabile în privința obiectivității și

nepărtinirii judecătorului Tamara Chișca-Doneva la examinarea în ordine de recurs

a unei cauze care are ca obiect anularea înregistrării concurentului electoral.

Examinând argumentele expuse în cererea de recuzare depusă de candidatul la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția electorală

uninominală Hîncești nr. 38 din partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi,

Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recuzarea, ca neîntemeiată, din motivele

ce succed.

Conform articolului 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la

instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale Codului administrativ.

Articolul 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ stipulează că,

judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se

abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea

motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului

se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Potrivit articolului 52 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, în temeiurile

prevăzute la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza

persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la

finalizarea ei. Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea

ei într-un proces-verbal. Prevederile art. 51 se aplică corespunzător.

În sensul articolului 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate

publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele

în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare

imparțială a funcției.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, motivul indicat la alin. (1) poate

exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să

soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră

4

imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul

nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea

să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o

predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care

judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care,

anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel

dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes

economic în rezultatul procesului.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de candidatul la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția electorală

uninominală Hîncești nr. 38 din partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi,

Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței

relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta

Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere

populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea

Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27).

În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie

imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau

părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a

constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză,

și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente

pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v.

Belgium, din 1 octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se

vedea Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și

Morel v. France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există

motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al

celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea

ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea

Ferrantelli and Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

Implicit speței Colegiul constată că, drept temei de recuzare, Vitalie

Balinschi a invocat că suspiciunile sale în privința imparțialității magistratului

Tamara Chișca-Doneva sunt bazate pe faptul că, în exercițiul funcției sale,

aceasta a emis acte judecătorești care au constituit obiect de examinare la CtEDO,

precum și faptul că anterior a participat la judecare unor litigii electorale inter

alia cauza civilă în rezultatul căreia a fost exclusă înregistrarea Innei Popenco în

calitate de concurent electoral la alegerile prezidențiale din anul 2016.

Raportând prevederile legale precitate la circumstanțele cauzei, Colegiul

conchide că motivele invocate nu se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din

5

Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare

a judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei.

Circumstanțele invocate de Vitalie Balinschi în susținerea cererii de recuzare

nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului

recuzat, susceptibile de a le afecta imparțialitatea subiectivă, în sensul definit în

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de

evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind

imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Articolul 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar”

redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în

problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu

legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau

interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”.

Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât să

păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin

aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale

ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test

obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a

stabilit că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile

imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau

faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege“.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a

judecătorului recuzat, Colegiul conchide că nu există circumstanțe care ar pune la

îndoială rezonabilă imparțialitatea acestuia.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare

depusă de depusă de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din partea

Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi este neîntemeiată, Colegiul ajunge la

concluzia de a o respinge.

Conform articolului 73 alin. (7) din Codul electoral, articolului 49-50, 52,

202 alin. (1), (3) și (4) și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din

partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi cu privire la recuzarea

judecătorului completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

6

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

7