3ra-526/20 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-526/19 ÎNCHEIERE 13 martie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Dumitru Mardari examinând cererea depusă de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi cu privire la recuzarea judecătorului completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Comisia Electorală Centrală împotriva Consiliului Electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești nr. 38, persoane terțe Partidul Liberal, Partidul Politic „Șor” și candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova Vitalie Balinschi cu privire la obligarea emiterii unei hotărâri de anulare a înregistrării concurentului electoral, candidat la funcția de deputat pentru circumscripția electorală uninominală nr. 38, mun.

Hâncești din partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi, cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii CEC nr. 3779 din 04 martie 2020 „Cu privire la rapoartele financiare ale grupurilor de inițiativă constituite de partidele politice, blocul electoral și candidatul independent pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la funcția de deputat pe circumscripția uninominală la alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020”, în partea pct. 2, 3, 4 și 5 din partea dispozitivă și constatările făcute în motivație ce vizează încălcarea prevederilor art. 41 alin. (2) lit. d) și art. 41 alin. (4) din Codul electoral, și cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Șor” și concurentul electoral Vitalie Balinschi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii CEC nr. 3791 din 04 martie 2020 „Cu privire la sesizarea nr. CEC-7/6985 din 03 februarie 2020 a Partidului Liberal”, constată: La 06 martie 2020, Comisia Electorală Centrală a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ 1 împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești nr. 38, persoane terțe Partidul Politic „Șor” și Balinschi Vitalie,

prin care a solicitat obligarea Consiliului electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești nr. 38 să emită o hotărâre cu privire la anularea înregistrării concurentului electoral al Partidului Politic „Șor”, Balinschi Vitalie, candidat la funcția de deputat pentru circumscripția electorală uninominală nr. 38, mun. Hîncești. La 06 martie 2020, Partidul Politic „Șor” a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea Hotărârii CEC nr. 3779 din 04 martie 2020, în partea ce ține de pct. 2, 3, 4 și 5 din partea dispozitivă și constatările făcute în motivație ce vizează încălcările prevederilor art. 41 alin. (2) lit. d), art. 41 alin. (4) din Codul electoral, ca fiind ilegală.

La 06 martie 2020, Partidul Politic „Șor” și concurentul electoral Vitalie Balinschi a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care au solicitat anularea Hotărârii CEC nr. 3791 din 04 martie 2020. Prin încheierea din 09 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Comisia Electorală Centrală s-a atras în proces Partidului politic „Partidul Liberal”, în calitate de terț.

Prin încheierea din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cauzele de contencios administrativ intentate în baza cererii de chemare în judecată (acțiune în obligare) depusă de Comisia Electorală Centrală împotriva Consiliului Electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești nr. 38, persoane terțe Partidul Liberal, Partidul Politic „Șor” și candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova Balinschi Vitalie cu privire la obligarea emiterii unei hotărîri de anulare a înregistrării concurentului electoral; cererii de chemare în judecată depuse de Partidul Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea parțială a Hotărârii CEC nr. 3779 din 04 martie 2020; și a cererii de chemare în judecată depuse de Partidul Politic „Șor” și concurentul electoral Vitalie Balinschi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărîrii CEC nr. 3791 din 04 martie 2020 au fost conexate pentru examinare concomitentă.

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiate acțiunea în obligare depusă de Comisia Electorală Centrală împotriva Consiliului Electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești nr. 38, persoane terțe Partidul Liberal, Partidul Politic „Șor” și candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova Vitalie Balinschi cu privire la obligarea emiterii unei hotărîri de anulare a înregistrării concurentului electoral, precum și acțiunea în contestare depusă de Partidul Politic „Șor” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea parțială a Hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 3779 din 04 martie 2020, cu privire la rapoartele financiare ale grupurilor de inițiativă constituite de partidele politice, blocul electoral și candidatul independent pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la funcția de deputat pe circumscripția uninominală la alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020, și acțiunea în contestare depusă de Partidul Politic „Șor” și concurentul electoral Vitalie Balinschi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 3791 din 04 martie 2020 cu privire la sesizarea nr. CEC-7/6985 din 03 februarie 2020 a Partidului Liberal.

2 La 11 martie 2020, Comisia Electorală Centrală a depus recurs împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în partea respingerii acțiunii în obligare depusă de Comisia Electorală Centrală împotriva Consiliului Electoral al circumscripției electorale uninominale Hîncești nr. 38 și emiterea în această parte a unei hotărâri noi în sensul admiterii acestei acțiuni.

La 11 martie 2020, Partidul Politic „Șor” a depus recurs împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în partea respingerii acțiunilor depuse de Partidul Politic „Șor” și concurentul electoral Vitalie Balinschi împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii CEC nr. 3779 din 04 martie 2020 și a Hotărârii CEC nr. 3791 din 04 martie 2020 „Cu privire la sesizarea nr. CEC-7/6985 din 03 februarie 2020 a Partidului Liberal”, cu emiterea în această parte a unei decizii noi în sensul admiterii acestor acțiuni. Prin încheierea din 12 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursurile depuse de Comisia Electorală Centrală și Partidul Politic „Șor” împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au numit pentru examinare în complet din 5 judecători pentru data de 13 martie 2020, ora 10.00.

La 13 martie 2020, ora 09.37, candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi a depus cerere de recuzare a judecătorului completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan de la examinarea în ordine de recurs a prezentei cauze de contencios administrativ. În motivarea cererii de recuzare a invocat că, are suspiciuni rezonabile în privința imparțialității magistratului Nina Vascan la judecarea prezentei cauze.

Or, în exercițiul funcției sale, aceasta a emis acte judecătorești care au încălcat drepturile omului, fapt constatat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (hotărârea CtEDO din 06 decembrie 2005, cererea nr. 19960/04; hotărârea CtEDO din 25 aprilie 2006, cererea nr. 19253/03; hotărârea CtEDO din 16 iulie 2013, cererea nr. 61382/09). Mai mult ca atât, judecătorul Nina Vascan are deja o practică vicioasă de judecare a litigiilor electorale, pronunțând soluții care presupun ingerințe disproporționate în substanța dreptului de a fi ales, drept garantat de legea fundamentală (încheierea din 23 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție adoptată în dosarul nr. 3ra-408/19). În atare circumstanțe apar îndoieli rezonabile în privința obiectivității și nepărtinirii judecătorului Nina Vascan la examinarea în ordine de recurs a unei cauze care are ca obiect anularea înregistrării concurentului electoral.

Examinând argumentele expuse în cererea de recuzare depusă de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recuzarea, ca neîntemeiată, din motivele ce succed. Conform articolului 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului administrativ. 3 Articolul 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ stipulează că, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente.

Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Potrivit articolului 52 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei. Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal. Prevederile art. 51 se aplică corespunzător. În sensul articolului 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.

Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului. Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27). În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

4 Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom). În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v. France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland). Implicit speței Colegiul constată că, drept temei de recuzare, Vitalie Balinschi a invocat că suspiciunile sale în privința imparțialității magistratului Nina Vascan sunt bazate pe faptul că, în exercițiul funcției sale, aceasta a emis acte judecătorești care au încălcat drepturile omului, fapt constatat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și că aceasta are o practică vicioasă de judecare a litigiilor electorale.

Raportând prevederile legale precitate la circumstanțele cauzei, Colegiul conchide că motivele invocate nu se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei. Circumstanțele invocate de Vitalie Balinschi în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a le afecta imparțialitatea subiectivă, în sensul definit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Articolul 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar” redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”. Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului juridic”. Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

5 În Recomandarea sa nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege“. Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a judecătorului recuzat, Colegiul conchide că nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea acestuia. Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare depusă de depusă de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi este neîntemeiată, Colegiul ajunge la concluzia de a o respinge.

Conform articolului 73 alin. (7) din Codul electoral, articolului 49-50, 52, 202 alin. (1), (3) și (4) și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea depusă de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția electorală uninominală Hîncești nr. 38 din partea Partidului Politic „Șor”, Vitalie Balinschi cu privire la recuzarea judecătorului completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Dumitru Mardari 6