2rh-225/18 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2rh-225/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (judecător N. Iordachi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători A. Minciuna, V. Mihaila și V. Sîrbu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (judecători A. Cobăneanu, L. Gafton și N. Vascan)

Î N C H E I E R E

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Gheorghe Moreșanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Cheptea

împotriva lui Gheorghe Moreșanu cu privire la repararea prejudiciului material și

moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 25 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care

recursurile declarate de Gheorghe Moreșanu și de Natalia Cheptea, reprezentată de

avocatul Igor Brinișter, împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, au fost considerate inadmisibile,

c o n s t a t ă :

La 17 august 2016, Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Moreșanu cu privire

la repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată (vol. I, f.d. 3-9).

În motivarea acțiunii, reclamanta Natalia Cheptea a indicat că apartamentul

X, amplasat în blocul locativ situat în X, îi aparține cu drept de proprietate, iar

pârâtul Gheorghe Moreșanu este proprietarul apartamentului nr. Y, care este

amplasat în același bloc de locuințe, dar cu un nivel mai sus.

Reclamanta a menționat că la data de 19 aprilie 2016, în rezultatul apariției

unor defecțiuni la rețeaua de alimentare cu apă, în apartamentul care aparține lui

Gheorghe Moreșanu, a avut loc o scurgere de apă, iar ca rezultat, a fost inundat

apartamentul nr. X de pe X, care îi aparține cu drept de proprietate Nataliei

Cheptea.

Reclamanta a indicat că, după ce i-a fost inundat apartamentul, s-a adresat

1

către Gheorghe Moreșanu pentru ca acesta să-i repare apartamentul, iar Gheorghe

Moreșanu, la data de 19 aprilie 2016, printr-un înscris a confirmat că este la curent

cu scurgerea de apă și cu faptul că apartamentul reclamantei a fost inundat.

De asemenea, reclamanta a menționat că Gheorghe Moreșanu a refuzat să

intre în apartamentul acesteia pentru a vedea consecințele inundației și i-a

recomandat să se adreseze fiului său, Ruslan Moreșanu, care este președintele ACC

nr. 55/146, în gestiune căreia se află blocul locativ de pe X.

Astfel, reclamanta Natalia Cheptea s-a adresat Inspectoratului de Poliție, și

respectiv la fața locului s-a deplasat colaboratorul de poliție, Cazacu A., care a

întocmit procesul-verbal de constatare. Ulterior, la data de 20 aprilie 2016, de către

colaboratorul de poliție Dumitru Grossman, a fost întocmit procesul-verbal de

cercetare la fața locului, prin care a fost constatat prejudiciul cauzat în urma

inundației provocate de scurgerea de apă din apartamentul ce aparține cu drept de

proprietate lui Gheorghe Moreșanu. La fel, au fost efectuate fotografii a

apartamentului inundat, care au fost anexate la procesul-verbal de cercetare la fața

locului.

În vederea evaluării prejudiciului ce i-a fost cauzat, reclamanta a apelat la

serviciile expertului judiciar Anatolie Achimov, care a întocmit raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016.

Prin urmare, reclamanta a afirmat că în raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 165 din 20 mai 2016, s-a indicat că starea tehnică a bunului imobil,

apartamentul nr. X, amplasat în blocul locativ situat în X, este nesatisfăcătoare și

nu corespunde cerințelor normative în construcție, stabilite de Legea nr. 721 din 02

februarie 1996 privind calitatea în construcții, iar cauza esențială a prejudiciului

provocat apartamentului este scurgerea de apă din apartamentul învecinat nr. 65,

amplasat cu un nivel mai sus. Costul lucrărilor de reparație ce necesită a fi

efectuate în încăperile inundate ale apartamentului, în rezultatul inundării din

apartamentul nr. Y, este evaluat la suma de 62 330, 95 lei, iar valoarea bunurilor

care au fost deteriorate, este estimată la suma de 8 000 de lei (un covor evaluat la

prețul de 3 200 de lei și o canapea care costă 4 800 de lei).

În acest context, reclamanta a susținut că în urma inundației provocate de

scurgerea apei din apartamentul ce îi aparține cu drept de proprietate lui Gheorghe

Moreșanu, condițiile de trai în locuința sa au fost înrăutățite, ceea ce influențează și

are impact negativ asupra sănătății acesteia. Astfel, a considerat că i-a fost cauzat

un prejudiciu moral, întrucât aceasta este nevoită să locuiască în apartamentul său

în condiții inumane și degradante. La fel, a explicat că din cauza umidității,

locuința inundată este un mediu ideal pentru dezvoltarea mucegaiului, care poate

provoca infecții respiratorii, alergii sau reacții de hipersensibilitate ale tractului

respirator.

Din aceste considerente, reclamanta a solicitat încasarea sumei de 70 330, 95

lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral

și cheltuielile de judecată în sumă de 13 291, 2 lei, compuse din plata taxei de stat

în sumă de 2 410 de lei, cheltuieli de evaluare a prejudiciului material cauzat,

achitate expertului Anatolie Achimov în sumă de 3 200 de lei, cheltuieli pentru

2

eliberarea certificatului de către OCT Chișinău în sumă de 61, 2 lei, cheltuieli

pentru eliberarea informației de la ÎS „CRIS Registru” privind aflarea domiciliului

pârâtului în sumă de 120 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 7

500 de lei.

Prin hotărârea din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

acțiunea înaintată de Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, a

fost admisă parțial (vol. I, f.d. 136-143). S-au încasat din contul lui Gheorghe

Moreșanu, în beneficiul Nataliei Cheptea, suma de 62 330, 95 lei cu titlu de

prejudiciu material, cheltuielile de judecată formate din suma de 2 410 de lei,

suportate în legătură cu achitarea taxei de stat, suma de 3 200 de lei, achitată în

legătură cu evaluarea prejudiciului, suma de 120 de lei, achitată pentru eliberarea

informației privind domiciliul pârâtului, suma de 61, 2 lei, achitată pentru

eliberarea informației privind proprietarul imobilului și suma de 3 500 de lei sub

forma cheltuielilor de asistență juridică, iar în total suma de 71 622 de lei. În rest,

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 237-

245), au fost respinse apelurile declarate de către Natalia Cheptea și Gheorghe

Moreșanu și s-a menținut hotărârea primei instanțe (vol. I, f.d. 237-245).

La 14 mai 2018, Gheorghe Moreșanu a depus cerere de recurs împotriva

deciziei instanței de apel, prin care a solicitat casarea integrală a acesteia și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel (vol. II, f.d. 1-6).

La 19 iunie 2018, Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat

casarea integrală a acesteia și casarea hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor

respinse (vol. II, f.d. 27-38).

Prin încheierea din 25 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de Gheorghe Moreșanu și de Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul

Igor Brinișter, au fost considerate inadmisibile (vol. II, f.d. 66-74).

La 11 septembrie 2018, Gheorghe Moreșanu a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii din 25 iulie 2018 a instanței de recurs, solicitând casarea

acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare (vol. II, f.d. 82-87).

În motivarea cererii de revizuire, revizuientul a invocat temeiul stipulat la

art. 449 lit. b) al Codului de procedură civilă.

În această ordine de idei, revizuientul a reluat criticile în privința raportului

de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016, cât și a calității de

specialist a lui Anatolie Achimov, pe care le-a formulat la faza recursului.

Verificând încheierea supusă revizuirii în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă

de Gheorghe Moreșanu este inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă,

dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție

sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la

proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară

3

prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul judiciar a decis examinarea cererii de revizuire fără

înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție, or este inoportună invitarea participanților la

proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc

contestat. Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale

(a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda,

hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din

12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie

2016, § 33 – 34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de

procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de

revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Art. 446 al Codului de procedură civilă stabilește că pot fi supuse revizuirii

hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Astfel, în urma modificărilor operate prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018 la

art. 446 și 448 al Codului de procedură civilă, încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii. În același context, legislatorul a

exclus competența Curții Supreme de Justiție de a examina cererile de revizuire

împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-

a pronunțat printr-o încheiere asupra inadmisibilității.

Art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă prevede că încheierea de

inadmisibilitate nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Colegiul indică că prin încheierea din 25 iulie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, a fost considerată inadmisibilă cererea de recurs depusă de Gheorghe

Moreșanu, în baza temeiul prevăzut la articolul 433 lit. a) din Codul de procedură

civilă. Astfel, recurentul Gheorghe Moreșanu a respectat cerințele specificate la art.

433 lit. a1) – d) din Codul de procedură civilă, iar completul de admisibilitate nu a

avut obiecții în această parte.

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărârile

judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor

judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este

posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura

eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,

4

hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre

din 6 februarie 2018, § 24).

Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, îndepărtarea de la principiul

securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe cu

caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh

vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea

din data de 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21

iunie 2011, § 30).

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea 25 iulie 2018 a Curții Supreme

de Justiție nu poate fi contestată în procedură de revizuire, iar instanța nu este

competentă de a examina cererea de revizuire formulată de Gheorghe Moreșanu.

Colegiul relevă că deși legislatorul nu a exemplificat împrejurările când o

instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă, dar practica judiciară constantă, denotă că o cerere

de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în

termenele prevăzute la art. 450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată

de persoanele care nu sunt în drept să facă declare revizuire, când nu sunt

respectate condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură

civilă sau în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se supune

revizuirii.

Colegiul menționează că legislatorul nu a prevăzut o împuternicire expresă a

instanței de revizuire de control judiciar asupra încheierii de inadmisibilitate, iar

cererea de revizuire depusă de Gheorghe Moreșanu este declarată împotriva

încheierii din 25 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat

de Gheorghe Moreșanu a fost declarat inadmisibil.

Respectiv, cererea de revizuire depusă de Gheorghe Moreșanu este declarată

împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

Reieșind din cele menționate supra și din prevederile art. 446, 451 alin. (1)

lit. a) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuirea depusă de

Gheorghe Moreșanu urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghe

Moreșanu împotriva încheierii din 25 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Cheptea împotriva

lui Gheorghe Moreșanu cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

5

precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

6