2ra-1269/18 — încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată

Dosar nr 2ra-1269/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. N. Iordachi) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 25 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Luiza Gafton Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Gheorghe Moreșanu și Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Cheptea împotriva lui Gheorghe Moreșanu cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- au respins apelurile declarate de către Natalia Cheptea și Gheorghe Moreșanu și s-a menținut hotărârea din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, c o n s t a t ă: La 17 august 2016, Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Moreșanu cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Natalia Cheptea a indicat că, apartamentul nr. 62, amplasat în blocul locativ situat în XXXX, îi aparține cu drept de proprietate, iar pârâtul Gheorghe Moreșanu este proprietarul apartamentului nr. 65, care este amplasat în același bloc de locuințe, dar cu un nivel mai sus. Astfel, reclamanta a menționat că, la data de 19 aprilie 2016, în rezultatul apariției unor defecțiuni la rețeaua de alimentare cu apă, în apartamentul, care aparține pârâtului Gheorghe Moreșanu, a avut loc o scurgere de apă, iar ca rezultat, a fost inundat apartamentul nr. 62 din XXXX, care îi aparține cu drept de proprietate Nataliei Cheptea.

Mai mult, reclamanta Natalia Cheptea a indicat că, după ce i-a fost inundat apartamentul, s-a adresat către pârâtul Gheorghe Moreșanu pentru ai repara apartamentul, iar acesta, la data de 19 aprilie 2016, printr-un înscris a confirmat că, 1 este la curent despre scurgerea de apă și despre faptul, că apartamentul nr. 62 din XXXX, care aparține cu drept de proprietate reclamantei Natalia Cheptea, a fost inundat. De asemenea, reclamanta Natalia Cheptea a menționat că, pârâtul Gheorghe Moreșanu a refuzat să intre în apartamentul acesteia, pentru a vedea consecințele inundației și i-a recomandat să se adreseze fiului acestuia, Ruslan Moreșan, care este președintele ACC55/146, în gestiune căreia, se află blocul locativ.

Astfel, reclamanta Natalia Cheptea s-a adresat Inspectoratului de Poliție, și respectiv la fața locului, s-a deplasat colaboratorul de polție, Cazacu A., care a întocmit procesul- verbal de constatare. Ulterior, la data de 20 aprilie 2016, de către colaboratorul de poliție Dumitru Grossman, a fost întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului, prin care a fost constatat prejudiciul cauzat, în urma inundației provocate de scurgerea de apă din apartamentul, ce aparține cu drept de proprietate pârâtului Gheorghe Moreșanu. La fel, au fost efectuate fotografii a apartamentului inundat, care au fost anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului.

În vederea evaluării prejudiciului, ce i-a fost cauzat, reclamanta Natalia Cheptea a apelat la serviciile expertului judiciar Î.I.„Achimov Anatolie”, care a întocmit Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016. Prin urmare, reclamanta Natalia Cheptea a menționat că, în concluzia Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016, s-a indicat că, starea tehnică a bunului imobil, apartamentul nr. 62, amplasat în blocul locativ situat în XXXX, este nesatisfăcătoare și nu corespunde cerințelor normative în construcție, stabilite de Legea nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții, iar cauza esențială a prejudiciului, provocat apartamentului nr. 62, amplasat în blocul locativ situat în mun.

Chișinău, sectorul Ciocana, str. P. Zadnipru, nr. 2/7, este scurgerea de apă din apartamentul învecinat nr. 65, amplasat cu un nivel mai sus. Costul lucrărilor de reparație ce necesită, a fi efectuale în încăperile inundate ale bunului imobil, apartamentul nr. 62 amplasat în blocul locativ situat în mun. Chișinău, sectorul Ciocana, str. P. Zadnipru, nr. 2/7, în rezultatul inundării din apartamentul nr. 65, din același bloc locativ, amplasat cu un nivel mai sus, este evaluat la suma de 62330,95 lei, iar valoarea bunurilor, care au fost deteriorate, este estimată la suma de 8000 lei, un covor evaluat la prețul de 3200 lei și o canapea care costă 4800 lei. De asemenea, reclamanta Natalia Cheptea a menționat că, în urma inundației provocate de scurgerea apei din apartamentul, ce ii aparține cu drept de proprietate pârâtului Gheorghe Moreșanu, condițiile de trai, în locuința sa, au fost înrăutățite, ceea ce influențează și are impact negativ asupra sănătății acesteia.

Astfel, a considerat că i-a fost cauzat un prejudiciu moral, întrucât aceasta este nevoită să locuiască în apartamentul său, în condiții inumane și degradante. La fel, a indicat că, din cauza umidității, locuința inundată este un mediu ideal pentru dezvoltarea mucegaiului, care poate provoca infecții respiratorii, alergii sau reacții de hipersensibilitate ale tractului respirator.

2 Din aceste considerente, reclamanta Natalia Cheptea a solicitat încasarea sumei de 70 330, 95 lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă de 13291,20 lei, compuse din plata taxei de stat în suma de 2410 lei, cheltuieli de evaluare a prejudiciului material cauzat, achitate expertului Î.I.„Achimov Anatolie”, în sumă de 3200 lei, cheltuieli pentru eliberarea certificatului de către OCT Chișinău, în sumă de 61,20 lei, cheltuieli pentru eliberarea informației de la ÎS „Cris registru”, privind stabilirea domiciliului pârâtului în sumă de 120 lei și cheltuielile pentru asistență juridică, în sumă de 7500 lei. Prin hotărârea din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Cheptea împotriva lui Gheorghe Moreșanu cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat din contul lui Gheorghe Moreșanu, în beneficiul Nataliei Cheptea, prejudiciul material în sumă de 62330,95 lei, cheltuieli de judecată formate din 2410 lei, suportate în legătură cu achitarea taxei de stat, suma de 3200 lei, suportate în legătură cu evaluarea prejudiciului, suma de 120 lei, achitate pentru eliberarea informației privind domiciliul pârâtului, suma de 61, 20 lei, achitați pentru eliberarea informației privind proprietarul imobilului, suma de 3500 lei, cheltuieli pentru asistență juridică, în total suma de 71622 lei. În rest, acțiunea s-a respins. Prin decizia din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile declarate de către Natalia Cheptea și Gheorghe Moreșanu și s-a menținut hotărârea din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La 14 mai 2018, Gheorghe Moreșanu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei, spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, pe motiv că eroarea judiciară, nu poate fi corectată de către Curtea Supremă de Justiție. În motivarea cererii de recurs, recurentul Gheorghe Moreșanu a considerat că, Anatol Achimov, care a elaborat Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016, privind evaluarea prejudiciului cauzat intimatei Natalia Cheptea, nu are dreptul de a efectua expertize tehnice sau raporturi al specialistului și de a elabora devize de cheltuieli, în domeniul construcțiilor, iar argumentele expuse în scrisoarea nr.05/2527 a Ministerului Justiției al RM, nu poate fi aplicată speței dedusă judecății.

Ca urmare, recurentul Gheorghe Moreșanu a indicat că, în temeiul art. 7 al Legii nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții, Anatol Achimov nu a fost atestat de către comisia de atestare constituită de către Organul național de dirijare în construcții, ca expert tehnic sau specialist atestat ca persoană fizică, care să desfășoare activități în domeniul construcțiilor. Recurentul Gheorghe Moreșanu a menționat că, expertul Anatol Achimov nu a fost în drept de a elabora devizul local de cheltuieli, în domeniul construcțiilor, deoarece nu îndeplinea cerințele pct.pct. 14-1,3,5,13 și 25 al Regulamentului cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activități în construcții, 3 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 329 din 23 aprilie 2009. Astfel, a considerat că, Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016 este o probă, care a fost obținută cu încălcarea prevederilor legale.

De asemenea, recurentul Gheorghe Moreșanu a invocat că, în procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit de Inspectoratului de Poliție la 20aprilie 2016, în apartamentul nr.62 amplasat, în blocul de locuit de la adresa XXXX, s-au constatat defectele, care nu pot fi considerate semnificative, și anume: „în hol, pe tavan în jurul lămpii sunt pete umede, pe tavan în colț la intrarea, în baie se observă pete umede și cum cad bucăți de vopsea, în camera pe pereții verticali tapetele sunt umede”.

Cu toate acestea, în Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016, s-a indicat că în urma inundației, toate încăperile din apartamentul nr. 62 amplasat, în blocul de locuit de la adresa XXXX, au fost depistate defectele menționate, în procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit de Inspectoratului de Poliție la 20 aprilie 2016. Prin urmare, recurentul Gheorghe Moreșanu a considerat că, în Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016, s-a majorat nejustificat valoarea prejudiciului, în raport cu cele constatate în procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit de Inspectoratului de Poliție, la 20 aprilie 2016. De asemenea, a menționat că, nu a fost prezent în timpul efectuării constatării tehnico-stiințifice la fața locului, în apartamentul nr. 62 amplasat, în blocul de locuit de la adresa XXXX.

Totodată, recurentul Gheorghe Moreșanu a menționat că, la materialele cauzei nu este anexată proba înștiințării acestuia, despre efectuarea constatării tehnico-stiințifice la fața locului și respectiv, nu i-a fost explicat dreptul de a fi prezent la această acțiune. Astfel, i-a fost încălcat dreptul prevăzut la art. 56 alin. (l) și art. 152 alin. alin.(3), (4) Cod de procedură civilă. Mai mult, recurentul Gheorghe Moreșanu a indicat că, prin faptul că, nu a fost înștiințat despre efectuarea constatării tehnico-stiințifice, la fața locului în apartamentul nr. 62 amplasat, în blocul de locuit de la adresa XXXX, nu i s-a acordat posibilitatea de a prezenta probe, privind mărimea reală a pretinsului prejudiciu cauzat.

Astfel, a invocat că, cele menționate, atestă încălcarea prevederilor art. 26 alin. (l) și (4) Cod de procedură civilă. Totodată, recurentul Gheorghe Moreșanu a menționat că, instanța de apel, nu a emis o încheiere cu privire la numirea unei expertize judiciare, în conformitate cu art. 148 alin.(l) Cod de procedură civilă. Astfel, instanța de apel nu a determinat corect valoarea prejudiciului cauzat, în urma inundației. De asemenea, recurentul Gheorghe Moreșanu a considerat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor, invocate în cererea de apel și prin acesta au fost încălcate prevederile art. 373 alin.(5) Cod de procedură civilă. Mai mult, în cadrul examinării cauzei civile, instanțele ierarhic inferioare au încălcat prevederile art.art.

121, 130 alin. (4), și art. 373 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă. La data de 19 iunie 2018, Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a 4 deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a hotărârii din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în partea privind respingerea pretențiilor privind încasarea integrală a prejudiciului material, a prejudiciului moral și încasarea integrală a cheltuielilor de asistență juridică calificată, și în această parte, a emite o nouă hotărâre, prin care a încasa din contul lui Gheorghi Moreșanu, în beneficiul Nataliei Cheptea, diferența prejudiciul material în mărime de 8000 lei, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei și diferența cheltuielilor de asistență juridică, în mărime de 4000 lei.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Natalia Cheptea a considerat că, atât prima instanță, cât și instanța de apel neîntemeiat și în lipsa a careva probe, invocate de către intimatul Gheorghe Moreșanu a respins pretenția reclamantei Natalia Cheptea, referitor la compensarea prejudiciului material, în partea ce privește acoperirea daunei, pentru deteriorarea a două bunuri, și anume, a covorului și a canapelei. Mai mult ca atât, recurenta Natalia Cheptea a indicat că, covorul, în urma inundației, a fost deteriorat și nu mai poate fi folosit, valoarea acestuia, fiind estimată de către expertul Anatolie Achimov, prin Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016. Iar, canapeaua fiind umezită cu apă murdară, este în imposibilitatea de a o folosi în modul corespunzător, potrivit destinației acestui bun.

Astfel, a considerat neîntemeiată, poziția primei instanțe și a instanței de apel, referitor la faptul că, Cheptea Natalia nu ar fi prezentat probe, ce ar confirma că bunurile, nu mai pot fi folosite, deoarece potrivit Raportului de constatare tehnico- științifică nr. 165 din 20 mai 2016, expertul individual a apreciat valoarea acestor 2 bunuri, la suma de 8000 lei. De asemenea, recurenta Natalia Cheptea a invocat că, prima instanță, în lipsa a careva obiecții din partea lui Gheorghe Moreșanu, neîntemeiat a respins integral pretenția privind repararea prejudiciului moral, solicitat în cererea de chemare în judecată. Or, art. 1422 din Codul civil, definește prejudiciul moral, prin conceptul de suferințe, care pot fi psihice - retrăiri emotiv-volitive ale omului manifestate prin sentimente de umilire, iritație, apăsare, ură, rușine, disperare, disconfort, etc., în cazul de față fiind prezente sentimentele de iritație, apăsare, disconfort și disperare.

Astfel, recurenta a menționat că, fiindu-i inundat în totalitate apartamentul, nu doar că nu avea un loc curat unde să trăiască, dar mai avea și frica de a nu se îmbolnăvi, din cauza umezelii și a nu contacta vreun microb, ce i-ar cauza daune sănătății acesteia. Mai mult ca atât, până în prezent nu și-a reparat apartamentului și locuiește în condiții inacceptabile. La fel, recurenta Natalia Cheptea a invocat că, o componentă a prejudiciului moral este prejudiciul de agrement, privită ca o modificare esențială a capacității de a se bucura de viață. Pentru a demonstra prejudiciul de agrement, este suficient de a demonstra modul de viață anterior al recurentei/reclamante și modul care îl duce acum și cum a afectat acest incident viața recurentei.

Aceste chestiuni, care au fost invocate la examinarea pricinii în prima instanță și în ordine de apel, nu au fost combătute, în nici un fel, de către Gheorghe Moreșanu. Mai mult ca atât, Gheorghe Moreșanu nu s-a expus asupra pretenției privind repararea prejudiciului moral. 5 De asemenea, recurenta Natalia Cheptea a considerat că, prima instanță nejustificat a micșorat cheltuielile de asistență juridică calificată, încasând doar suma de 3500 lei din 7500 lei, iar instanța de apel, la fel, neîntemeiat a menținut, în această parte hotărârea primei instanțe. În acest context, a menționat că, la stabilirea onorariului pe o cauză, se ia în considerație, nu doar complexitatea acesteia, natura problematicii ridicate în speță, cât și timpul realmente acordat, de către avocat pentru asistența juridică, clientului său, în speța concretă.

Aceasta în condițiile, în care avocatul Igor Brinișter, pentru onorariul încasat, a întreprins următoarele acțiuni: prima întrevedere cu clienta și asistarea acesteia la faza extrajudiciară; interpelarea, deplasarea de 2 ori, solicitarea și ridicarea certificatului de la ÎS„CADASTRU” - privind proprietarului bunului imobil; interpelarea, deplasarea de 2 ori, solicitarea și ridicarea informației de la ÎS „CRIS „Registru” privind domiciliul intimatului/pârât; întocmirea și expedierea a 2 notificări în adresa intimatului/pârât; întocmirea cererii de chemare în judecată și a cererii de asigurare a acțiunii (într-un singur act); întocmirea și depunerea cererii de recurs împotriva încheierii judecătoriei Ciocana nr. 2-2356/16 din 23 august 2016, prin care s-a respins cererea de asigurare a acțiunii; prezentarea și participarea la 8 ședințe de judecată din 9, cu excepția ședinței de pronunțare a hotărârii, pe motiv că avocatul era implicat într-o cauză penală; redactarea și depunerea cererii de apel și apel suplimentar(motivat) în interesele clientei; redactarea și depunerea referinței la cererea de apel depusă de către intimatul/pârât; participarea la 9 ședințe de judecată, în instanța de apel.

Or, conform prevederilor Recomandării privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată de către Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin Decizia nr. 2 din 30 martie 2012, Anexa Nr.2, Consiliul UAM, cu titlu de recomandare, se recomandă avocaților următoarele taxe, pentru acțiunile întreprinse de către aceștia: 1000 lei - tarif fix, pentru participare în fiecare ședință de judecată în instanțele de orice nivel sau la desfășurarea fiecărei acțiuni procesuale; 750 lei - tarif fix pentru realizarea fiecăreia dintre acțiunile următoare: prima întâlnire cu beneficiarul asistenței juridice calificate sau rudele acestuia și studierea materialelor cauzei în faza pregătirilor pentru desfășurarea acțiunii procesuale sau a ședinței de judecată; 1500 lei - tarif fix pentru întocmirea, după caz, a acțiunii sau referinței la acțiune, întocmirea și depunerea cererilor legate de desfășurarea acțiunilor procesuale, pentru întocmirea și depunerea cererii de apel sau recurs; avocatul se remunerează cu 350 lei, în cazul în care are loc amânarea ședinței de judecată, din motive care nu depind de voința avocatului.

Această prevedere nu se aplică, dacă amânarea ședinței de judecată intervine din cauza avocatului. Astfel, raportând recomandarea Consiliului Uniunii Avocaților din Moldova, la onorariul perceput, pentru acordarea asistenței juridice, în acest proces judiciar, recurenta Natalia Cheptea a considerat că, a fost stabilit un onorariu real, în sumă de 7500 lei, rezonabil și necesar, reieșind din complexitatea cauzei și acțiunile întreprinse de către avocat în apărarea drepturilor și reprezentarea intereselor legitime ale clientei, atât pe cale extrajudiciară, în fața primei instanței, cât și în 6 ordine de apel. A menționat că, onorariul încasat de avocatul Igor Brinișter, în mărime de 7500 lei, s-a perceput pentru întregul proces civil.

De asemenea, recurenta Natalia Cheptea a considerat că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, au interpretat eronat legea, prin faptul că în actele judecătorești contestate, s-a menționat că, răspunderea delictuală stipulată în art. 1398 Cod civil, nu prevede repararea prejudiciului moral, or cauzarea unei prejudiciu material pe cale de consecință, implică și cauzarea anumitor inconveniente, crearea unui anumit disconfort și a unui pericol real și iminent, pentru sănătatea acesteia, în cazul respectiv, drept urmare a inundării apartamentului, care îi aparține cu drept de proprietate.

La fel, recurenta Natalia Cheptea a menționat că, în Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016, expertul judiciar Anatol Achimov a indicat expres că, starea tehnică a bunului imobil, apartamentul nr. 62, amplasat în blocul locativ situat în XXXX, este nesatisfăcătoare și nu corespunde cerințelor normative în construcție, stabilite de Legea nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții și valoarea bunurilor deteriorate, însă atât prima instanță, cât și instanța de apel, au dat o apreciere arbitrară probei prezentate. Mai mult, a invocat că, instanța judecătorească nu dispune de cunoștințe speciale necesare la evaluarea pagubei, dauna fiind apreciată de către un expert în domeniu, care și-a expus concluzia sa, într-un raport, care are valoare probantă și dovedește mărimea prejudiciului cauzat, conform prețurilor de piață, la data cauzării și evaluării prejudiciului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum rezultă din actele cauzei, copia deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată pentru cunoștință, în adresa părților, inclusiv și în adresa recurentului Gheorghe Moreșanu și recurentei Natalia Cheptea, la 21 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire nr. 5084 (f.d. 246, vol. I), însă probe, care ar confirma recepționarea acesteia, de către recurenții Gheorghe Moreșanu și Natalia Cheptea, la materialele dosarului, lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Gheorghe Moreșanu a declarat recursul la data de 14 mai 2018, iar recurenta Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, a declarat recursul la data de 19 iunie 2018, prin ce s-au conformat prevederilor legale și au depus recursurile, în termenul prevăzut la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Gheorghe Moreșanu și Natalia Cheptea, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

7 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de Gheorghe Moreșanu și Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Gheorghe Moreșanu și Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe 8 dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Instanța de recurs reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibile recursurile declarate de Gheorghe Moreșanu și Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a) , 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Gheorghe Moreșanu și Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Cheptea împotriva lui Gheorghe Moreșanu cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Luiza Gafton Nina Vascan 9