2ra-1269/18 — încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată

2ra-1269/18 — încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr 2ra-1269/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. N. Iordachi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

25 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Luiza Gafton

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Gheorghe Moreșanu

și Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Cheptea

împotriva lui Gheorghe Moreșanu cu privire la încasarea prejudiciului material,

moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

au respins apelurile declarate de către Natalia Cheptea și Gheorghe Moreșanu și s-a

menținut hotărârea din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

c o n s t a t ă:

La 17 august 2016, Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Moreșanu cu privire la

încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Natalia Cheptea a

indicat că, apartamentul nr. 62, amplasat în blocul locativ situat în XXXX, îi aparține

cu drept de proprietate, iar pârâtul Gheorghe Moreșanu este proprietarul

apartamentului nr. 65, care este amplasat în același bloc de locuințe, dar cu un nivel

mai sus.

Astfel, reclamanta a menționat că, la data de 19 aprilie 2016, în rezultatul

apariției unor defecțiuni la rețeaua de alimentare cu apă, în apartamentul, care

aparține pârâtului Gheorghe Moreșanu, a avut loc o scurgere de apă, iar ca rezultat,

a fost inundat apartamentul nr. 62 din XXXX, care îi aparține cu drept de proprietate

Nataliei Cheptea.

Mai mult, reclamanta Natalia Cheptea a indicat că, după ce i-a fost inundat

apartamentul, s-a adresat către pârâtul Gheorghe Moreșanu pentru ai repara

apartamentul, iar acesta, la data de 19 aprilie 2016, printr-un înscris a confirmat că,

1

este la curent despre scurgerea de apă și despre faptul, că apartamentul nr. 62 din

XXXX, care aparține cu drept de proprietate reclamantei Natalia Cheptea, a fost

inundat.

De asemenea, reclamanta Natalia Cheptea a menționat că, pârâtul Gheorghe

Moreșanu a refuzat să intre în apartamentul acesteia, pentru a vedea consecințele

inundației și i-a recomandat să se adreseze fiului acestuia, Ruslan Moreșan, care este

președintele ACC55/146, în gestiune căreia, se află blocul locativ.

Astfel, reclamanta Natalia Cheptea s-a adresat Inspectoratului de Poliție, și

respectiv la fața locului, s-a deplasat colaboratorul de polție, Cazacu A., care a

întocmit procesul- verbal de constatare. Ulterior, la data de 20 aprilie 2016, de către

colaboratorul de poliție Dumitru Grossman, a fost întocmit procesul-verbal de

cercetare la fața locului, prin care a fost constatat prejudiciul cauzat, în urma

inundației provocate de scurgerea de apă din apartamentul, ce aparține cu drept de

proprietate pârâtului Gheorghe Moreșanu. La fel, au fost efectuate fotografii a

apartamentului inundat, care au fost anexate la procesul-verbal de cercetare la fața

locului.

În vederea evaluării prejudiciului, ce i-a fost cauzat, reclamanta Natalia

Cheptea a apelat la serviciile expertului judiciar Î.I.„Achimov Anatolie”, care a

întocmit Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016.

Prin urmare, reclamanta Natalia Cheptea a menționat că, în concluzia

Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016, s-a indicat că,

starea tehnică a bunului imobil, apartamentul nr. 62, amplasat în blocul locativ situat

în XXXX, este nesatisfăcătoare și nu corespunde cerințelor normative în construcție,

stabilite de Legea nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții, iar

cauza esențială a prejudiciului, provocat apartamentului nr. 62, amplasat în blocul

locativ situat în mun. Chișinău, sectorul Ciocana, str. P. Zadnipru, nr. 2/7, este

scurgerea de apă din apartamentul învecinat nr. 65, amplasat cu un nivel mai sus.

Costul lucrărilor de reparație ce necesită, a fi efectuale în încăperile inundate ale

bunului imobil, apartamentul nr. 62 amplasat în blocul locativ situat în mun.

Chișinău, sectorul Ciocana, str. P. Zadnipru, nr. 2/7, în rezultatul inundării din

apartamentul nr. 65, din același bloc locativ, amplasat cu un nivel mai sus, este

evaluat la suma de 62330,95 lei, iar valoarea bunurilor, care au fost deteriorate, este

estimată la suma de 8000 lei, un covor evaluat la prețul de 3200 lei și o canapea

care costă 4800 lei.

De asemenea, reclamanta Natalia Cheptea a menționat că, în urma inundației

provocate de scurgerea apei din apartamentul, ce ii aparține cu drept de proprietate

pârâtului Gheorghe Moreșanu, condițiile de trai, în locuința sa, au fost înrăutățite,

ceea ce influențează și are impact negativ asupra sănătății acesteia. Astfel, a

considerat că i-a fost cauzat un prejudiciu moral, întrucât aceasta este nevoită să

locuiască în apartamentul său, în condiții inumane și degradante. La fel, a indicat că,

din cauza umidității, locuința inundată este un mediu ideal pentru dezvoltarea

mucegaiului, care poate provoca infecții respiratorii, alergii sau reacții de

hipersensibilitate ale tractului respirator.

2

Din aceste considerente, reclamanta Natalia Cheptea a solicitat încasarea sumei

de 70 330, 95 lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă de 13291,20 lei, compuse din

plata taxei de stat în suma de 2410 lei, cheltuieli de evaluare a prejudiciului material

cauzat, achitate expertului Î.I.„Achimov Anatolie”, în sumă de 3200 lei, cheltuieli

pentru eliberarea certificatului de către OCT Chișinău, în sumă de 61,20 lei,

cheltuieli pentru eliberarea informației de la ÎS „Cris registru”, privind stabilirea

domiciliului pârâtului în sumă de 120 lei și cheltuielile pentru asistență juridică, în

sumă de 7500 lei.

Prin hotărârea din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Cheptea împotriva

lui Gheorghe Moreșanu cu privire la repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul lui Gheorghe Moreșanu, în

beneficiul Nataliei Cheptea, prejudiciul material în sumă de 62330,95 lei, cheltuieli

de judecată formate din 2410 lei, suportate în legătură cu achitarea taxei de stat,

suma de 3200 lei, suportate în legătură cu evaluarea prejudiciului, suma de 120 lei,

achitate pentru eliberarea informației privind domiciliul pârâtului, suma de

61, 20 lei, achitați pentru eliberarea informației privind proprietarul imobilului,

suma de 3500 lei, cheltuieli pentru asistență juridică, în total suma de 71622 lei. În

rest, acțiunea s-a respins.

Prin decizia din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de către Natalia Cheptea și Gheorghe Moreșanu și s-a menținut

hotărârea din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La 14 mai 2018, Gheorghe Moreșanu a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, cu restituirea cauzei, spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, pe

motiv că eroarea judiciară, nu poate fi corectată de către Curtea Supremă de Justiție.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Gheorghe Moreșanu a considerat că,

Anatol Achimov, care a elaborat Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165

din 20 mai 2016, privind evaluarea prejudiciului cauzat intimatei Natalia Cheptea,

nu are dreptul de a efectua expertize tehnice sau raporturi al specialistului și de a

elabora devize de cheltuieli, în domeniul construcțiilor, iar argumentele expuse în

scrisoarea nr.05/2527 a Ministerului Justiției al RM, nu poate fi aplicată speței

dedusă judecății.

Ca urmare, recurentul Gheorghe Moreșanu a indicat că, în temeiul art. 7 al Legii

nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții, Anatol Achimov nu a

fost atestat de către comisia de atestare constituită de către Organul național de

dirijare în construcții, ca expert tehnic sau specialist atestat ca persoană fizică, care

să desfășoare activități în domeniul construcțiilor.

Recurentul Gheorghe Moreșanu a menționat că, expertul Anatol Achimov nu a

fost în drept de a elabora devizul local de cheltuieli, în domeniul construcțiilor,

deoarece nu îndeplinea cerințele pct.pct. 14-1,3,5,13 și 25 al Regulamentului cu

privire la atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activități în construcții,

3

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 329 din 23 aprilie 2009. Astfel, a considerat

că, Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016 este o probă,

care a fost obținută cu încălcarea prevederilor legale.

De asemenea, recurentul Gheorghe Moreșanu a invocat că, în procesul-verbal

de cercetare la fața locului, întocmit de Inspectoratului de Poliție la 20aprilie 2016,

în apartamentul nr.62 amplasat, în blocul de locuit de la adresa XXXX, s-au constatat

defectele, care nu pot fi considerate semnificative, și anume: „în hol, pe tavan în

jurul lămpii sunt pete umede, pe tavan în colț la intrarea, în baie se observă pete

umede și cum cad bucăți de vopsea, în camera pe pereții verticali tapetele sunt

umede”.

Cu toate acestea, în Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai

2016, s-a indicat că în urma inundației, toate încăperile din apartamentul nr. 62

amplasat, în blocul de locuit de la adresa XXXX, au fost depistate defectele

menționate, în procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit de

Inspectoratului de Poliție la 20 aprilie 2016.

Prin urmare, recurentul Gheorghe Moreșanu a considerat că, în Raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016, s-a majorat nejustificat

valoarea prejudiciului, în raport cu cele constatate în procesul-verbal de cercetare la

fața locului, întocmit de Inspectoratului de Poliție, la 20 aprilie 2016.

De asemenea, a menționat că, nu a fost prezent în timpul efectuării constatării

tehnico-stiințifice la fața locului, în apartamentul nr. 62 amplasat, în blocul de locuit

de la adresa XXXX. Totodată, recurentul Gheorghe Moreșanu a menționat că, la

materialele cauzei nu este anexată proba înștiințării acestuia, despre efectuarea

constatării tehnico-stiințifice la fața locului și respectiv, nu i-a fost explicat dreptul

de a fi prezent la această acțiune. Astfel, i-a fost încălcat dreptul prevăzut la art. 56

alin. (l) și art. 152 alin. alin.(3), (4) Cod de procedură civilă.

Mai mult, recurentul Gheorghe Moreșanu a indicat că, prin faptul că, nu a fost

înștiințat despre efectuarea constatării tehnico-stiințifice, la fața locului în

apartamentul nr. 62 amplasat, în blocul de locuit de la adresa XXXX, nu i s-a acordat

posibilitatea de a prezenta probe, privind mărimea reală a pretinsului prejudiciu

cauzat. Astfel, a invocat că, cele menționate, atestă încălcarea prevederilor art. 26

alin. (l) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, recurentul Gheorghe Moreșanu a menționat că, instanța de apel, nu a

emis o încheiere cu privire la numirea unei expertize judiciare, în conformitate cu

art. 148 alin.(l) Cod de procedură civilă. Astfel, instanța de apel nu a determinat

corect valoarea prejudiciului cauzat, în urma inundației.

De asemenea, recurentul Gheorghe Moreșanu a considerat că, instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor, invocate în cererea de apel și prin

acesta au fost încălcate prevederile art. 373 alin.(5) Cod de procedură civilă. Mai

mult, în cadrul examinării cauzei civile, instanțele ierarhic inferioare au încălcat

prevederile art.art. 121, 130 alin. (4), și art. 373 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă.

La data de 19 iunie 2018, Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor

Brinișter, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

4

deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a hotărârii

din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în partea privind

respingerea pretențiilor privind încasarea integrală a prejudiciului material, a

prejudiciului moral și încasarea integrală a cheltuielilor de asistență juridică

calificată, și în această parte, a emite o nouă hotărâre, prin care a încasa din contul

lui Gheorghi Moreșanu, în beneficiul Nataliei Cheptea, diferența prejudiciul

material în mărime de 8000 lei, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei și diferența

cheltuielilor de asistență juridică, în mărime de 4000 lei.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Natalia Cheptea a considerat că, atât

prima instanță, cât și instanța de apel neîntemeiat și în lipsa a careva probe, invocate

de către intimatul Gheorghe Moreșanu a respins pretenția reclamantei Natalia

Cheptea, referitor la compensarea prejudiciului material, în partea ce privește

acoperirea daunei, pentru deteriorarea a două bunuri, și anume, a covorului și a

canapelei.

Mai mult ca atât, recurenta Natalia Cheptea a indicat că, covorul, în urma

inundației, a fost deteriorat și nu mai poate fi folosit, valoarea acestuia, fiind estimată

de către expertul Anatolie Achimov, prin Raportului de constatare tehnico-științifică

nr. 165 din 20 mai 2016. Iar, canapeaua fiind umezită cu apă murdară, este în

imposibilitatea de a o folosi în modul corespunzător, potrivit destinației acestui bun.

Astfel, a considerat neîntemeiată, poziția primei instanțe și a instanței de apel,

referitor la faptul că, Cheptea Natalia nu ar fi prezentat probe, ce ar confirma că

bunurile, nu mai pot fi folosite, deoarece potrivit Raportului de constatare tehnico-

științifică nr. 165 din 20 mai 2016, expertul individual a apreciat valoarea acestor 2

bunuri, la suma de 8000 lei.

De asemenea, recurenta Natalia Cheptea a invocat că, prima instanță, în lipsa

a careva obiecții din partea lui Gheorghe Moreșanu, neîntemeiat a respins integral

pretenția privind repararea prejudiciului moral, solicitat în cererea de chemare în

judecată. Or, art. 1422 din Codul civil, definește prejudiciul moral, prin conceptul

de suferințe, care pot fi psihice - retrăiri emotiv-volitive ale omului manifestate prin

sentimente de umilire, iritație, apăsare, ură, rușine, disperare, disconfort, etc., în

cazul de față fiind prezente sentimentele de iritație, apăsare, disconfort și disperare.

Astfel, recurenta a menționat că, fiindu-i inundat în totalitate apartamentul, nu

doar că nu avea un loc curat unde să trăiască, dar mai avea și frica de a nu se

îmbolnăvi, din cauza umezelii și a nu contacta vreun microb, ce i-ar cauza daune

sănătății acesteia. Mai mult ca atât, până în prezent nu și-a reparat apartamentului și

locuiește în condiții inacceptabile. La fel, recurenta Natalia Cheptea a invocat că, o

componentă a prejudiciului moral este prejudiciul de agrement, privită ca o

modificare esențială a capacității de a se bucura de viață. Pentru a demonstra

prejudiciul de agrement, este suficient de a demonstra modul de viață anterior al

recurentei/reclamante și modul care îl duce acum și cum a afectat acest incident viața

recurentei. Aceste chestiuni, care au fost invocate la examinarea pricinii în prima

instanță și în ordine de apel, nu au fost combătute, în nici un fel, de către Gheorghe

Moreșanu. Mai mult ca atât, Gheorghe Moreșanu nu s-a expus asupra pretenției

privind repararea prejudiciului moral.

5

De asemenea, recurenta Natalia Cheptea a considerat că, prima instanță

nejustificat a micșorat cheltuielile de asistență juridică calificată, încasând doar suma

de 3500 lei din 7500 lei, iar instanța de apel, la fel, neîntemeiat a menținut, în această

parte hotărârea primei instanțe.

În acest context, a menționat că, la stabilirea onorariului pe o cauză, se ia în

considerație, nu doar complexitatea acesteia, natura problematicii ridicate în speță,

cât și timpul realmente acordat, de către avocat pentru asistența juridică, clientului

său, în speța concretă. Aceasta în condițiile, în care avocatul Igor Brinișter, pentru

onorariul încasat, a întreprins următoarele acțiuni: prima întrevedere cu clienta și

asistarea acesteia la faza extrajudiciară; interpelarea, deplasarea de 2 ori, solicitarea

și ridicarea certificatului de la ÎS„CADASTRU” - privind proprietarului bunului

imobil; interpelarea, deplasarea de 2 ori, solicitarea și ridicarea informației de la

ÎS „CRIS „Registru” privind domiciliul intimatului/pârât; întocmirea și expedierea

a 2 notificări în adresa intimatului/pârât; întocmirea cererii de chemare în judecată

și a cererii de asigurare a acțiunii (într-un singur act); întocmirea și depunerea cererii

de recurs împotriva încheierii judecătoriei Ciocana nr. 2-2356/16 din

23 august 2016, prin care s-a respins cererea de asigurare a acțiunii; prezentarea și

participarea la 8 ședințe de judecată din 9, cu excepția ședinței de pronunțare a

hotărârii, pe motiv că avocatul era implicat într-o cauză penală; redactarea și

depunerea cererii de apel și apel suplimentar(motivat) în interesele clientei;

redactarea și depunerea referinței la cererea de apel depusă de către intimatul/pârât;

participarea la 9 ședințe de judecată, în instanța de apel.

Or, conform prevederilor Recomandării privind cuantumul onorariilor

avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență

juridică, aprobată de către Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin

Decizia nr. 2 din 30 martie 2012, Anexa Nr.2, Consiliul UAM, cu titlu de

recomandare, se recomandă avocaților următoarele taxe, pentru acțiunile întreprinse

de către aceștia: 1000 lei - tarif fix, pentru participare în fiecare ședință de judecată

în instanțele de orice nivel sau la desfășurarea fiecărei acțiuni procesuale; 750 lei -

tarif fix pentru realizarea fiecăreia dintre acțiunile următoare: prima întâlnire cu

beneficiarul asistenței juridice calificate sau rudele acestuia și studierea materialelor

cauzei în faza pregătirilor pentru desfășurarea acțiunii procesuale sau a ședinței de

judecată; 1500 lei - tarif fix pentru întocmirea, după caz, a acțiunii sau referinței la

acțiune, întocmirea și depunerea cererilor legate de desfășurarea acțiunilor

procesuale, pentru întocmirea și depunerea cererii de apel sau recurs; avocatul se

remunerează cu 350 lei, în cazul în care are loc amânarea ședinței de judecată, din

motive care nu depind de voința avocatului. Această prevedere nu se aplică, dacă

amânarea ședinței de judecată intervine din cauza avocatului.

Astfel, raportând recomandarea Consiliului Uniunii Avocaților din Moldova,

la onorariul perceput, pentru acordarea asistenței juridice, în acest proces judiciar,

recurenta Natalia Cheptea a considerat că, a fost stabilit un onorariu real, în sumă de

7500 lei, rezonabil și necesar, reieșind din complexitatea cauzei și acțiunile

întreprinse de către avocat în apărarea drepturilor și reprezentarea intereselor

legitime ale clientei, atât pe cale extrajudiciară, în fața primei instanței, cât și în

6

ordine de apel. A menționat că, onorariul încasat de avocatul Igor Brinișter, în

mărime de 7500 lei, s-a perceput pentru întregul proces civil.

De asemenea, recurenta Natalia Cheptea a considerat că, atât prima instanță,

cât și instanța de apel, au interpretat eronat legea, prin faptul că în actele judecătorești

contestate, s-a menționat că, răspunderea delictuală stipulată în art. 1398 Cod civil,

nu prevede repararea prejudiciului moral, or cauzarea unei prejudiciu material pe

cale de consecință, implică și cauzarea anumitor inconveniente, crearea unui anumit

disconfort și a unui pericol real și iminent, pentru sănătatea acesteia, în cazul

respectiv, drept urmare a inundării apartamentului, care îi aparține cu drept de

proprietate.

La fel, recurenta Natalia Cheptea a menționat că, în Raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 165 din 20 mai 2016, expertul judiciar Anatol Achimov a

indicat expres că, starea tehnică a bunului imobil, apartamentul nr. 62, amplasat în

blocul locativ situat în XXXX, este nesatisfăcătoare și nu corespunde cerințelor

normative în construcție, stabilite de Legea nr. 721 din 02 februarie 1996 privind

calitatea în construcții și valoarea bunurilor deteriorate, însă atât prima instanță, cât

și instanța de apel, au dat o apreciere arbitrară probei prezentate. Mai mult, a invocat

că, instanța judecătorească nu dispune de cunoștințe speciale necesare la evaluarea

pagubei, dauna fiind apreciată de către un expert în domeniu, care și-a expus

concluzia sa, într-un raport, care are valoare probantă și dovedește mărimea

prejudiciului cauzat, conform prețurilor de piață, la data cauzării și evaluării

prejudiciului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum rezultă din actele cauzei, copia deciziei din 28 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, a fost expediată pentru cunoștință, în adresa părților,

inclusiv și în adresa recurentului Gheorghe Moreșanu și recurentei Natalia Cheptea,

la 21 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire nr. 5084 (f.d.

246, vol. I), însă probe, care ar confirma recepționarea acesteia, de către recurenții

Gheorghe Moreșanu și Natalia Cheptea, la materialele dosarului, lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Gheorghe Moreșanu a

declarat recursul la data de 14 mai 2018, iar recurenta Natalia Cheptea, reprezentată

de avocatul Igor Brinișter, a declarat recursul la data de 19 iunie 2018, prin ce s-au

conformat prevederilor legale și au depus recursurile, în termenul prevăzut la art.

434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Gheorghe Moreșanu și Natalia

Cheptea, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

7

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursurile declarate de Gheorghe Moreșanu și

Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Gheorghe Moreșanu și

Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

8

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Instanța de recurs reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul

de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Gheorghe Moreșanu și Natalia

Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a) , 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Gheorghe Moreșanu și

Natalia Cheptea, reprezentată de avocatul Igor Brinișter, împotriva deciziei din 28

februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Natalia Cheptea împotriva lui Gheorghe Moreșanu cu privire la

încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Luiza Gafton

Nina Vascan

9