2ra-1017/18 — Încasarea prejudiciului material si moral cauzat

Dosarul nr. 2ra–1017/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), (jud. L. Lupașco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros) Î N C H E I E R E 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Jelezoglo, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Verei Bespalov împotriva Mariei Jelezoglo, ÎMGFL nr. 20, cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost menținută hotărârea din 10 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), c o n s t a t ă: La 01 februarie 2017, Vera Bespalov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Jelezoglo și ÎMGFL nr. 20, prin care a solicitat încasarea, în mod solidar, de la pârâți, a prejudiciului material în sumă de 34 996, 49 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 5 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, a indicat că este proprietara apartamentului nr. 20, situat în mun. Chișinău, bd. XXXX X, în temeiul extrasului de la Oficiul Cadastral Teritorial din 11 ianuarie 2017. Vecinii din apartamentul nr. XX, al aceluiași bloc, care se află cu un nivel mai sus, mereu inundă apartamentul ei. Astfel, scurgerea apei din apartamentul nr. 23, a fost stabilită prin actul de constatare din 09 ianuarie 2017, întocmit și semnat de către inginerul-șef al ÎMGFL nr. 20. Potrivit actului de constatare a fost stabilită cauza inundării, și anume, că s-a rupt robinetul din caloriferul apartamentului nr. XX.

O probă certă, în acest sens, este și procesul-verbal de constatare a faptului nr. 085c-01/17 din 11 ianuarie 2017, întocmit la fața locului de către executorul judecătoresc Șapa Ludmila, prin care s-a constatat că în apartamentul nr. XX s-au depistat urme, potrivit cărora, două încăperi a apartamentului au fost inundate, și anume, în bucătărie tencuiala de pe tavan în unele locuri este umedă, fiind deteriorate și tapetele pe care erau urme de scurgere de apă și rugină. În ziua incidentului din 06 ianuarie 2017, vecinii au fost deconectați de la sistemul de aprovizionare cu căldură centralizată și până la orele 18:30 toți 1 locatarii nu au dispus de căldură, iar la 09 ianuarie 2017, colaboratorul de la ÎMGFL nr. 20 a avut acces în apartament, fiind stabilit faptul scurgerii apei de la caloriferul din apartamentul nr. XX, ce-i aparține cu drept de proprietate pârâtei Jelezoglo Maria.

În urma efectuării unei expertize de evaluare a prejudiciului, a fost întocmit Raportul de expertiză nr. 021 din 16 ianuarie 2017, prin care s-a stabilit mărimea prejudiciului material în sumă de 34 996, 49 de lei. Ulterior, la 10 mai 2017, reclamanta a depus cerere prin care și-a concretizat cerințele din cererea de chemare în judecată și a solicitat modificarea calității procesuale a ÎMGFL nr. 20, din pârât în intervenient accesoriu, încasarea din contul pârâtei a prejudiciului material în mărime de 34 996, 49 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 10 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Bespalov Vera împotriva Mariei Jelezoglo, ÎMGFL nr. 20, cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Jelezoglo Maria, în beneficiul Verei Bespalov, prejudiciul material în mărime de 34 996, 49 de lei, cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea expertizei tehnice în sumă de 2 500 de lei, taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 155 de lei, cheltuielile suportate pentru onorariul executorului judecătoresc în mărime de 1003 lei și cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 1 900 lei. În rest, cerințele înaintate de Bespalov Vera, s-au respins ca fiind neîntemeiate. Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Maria Jelezoglo și menținută hotărârea din 10 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).

La 03 aprilie 2018, Maria Jelezoglo a declarat recurs împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a aplicat eronat legislația procesuală și materială aplicabilă litigiului și, astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea acesteia cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel. La 14 mai 2018 (suplimentar la 26 iunie 2018), Vera Bespalov a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și nefondat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, decizia recurată a fost pronunțată la 22 martie 2018, iar recursul a fost depus la 03 aprilie 2018, astfel instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Jelezoglo Maria, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și 2 alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de Jelezoglo Maria, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie 3 capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Jelezoglo Maria. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Jelezoglo Maria.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 4