2ra-687/18 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-687/18 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Central) S. Dimitriu Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) I. Secrieru, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 04 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Loboda Vladimir în interesele Svetlanei Sușco, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Popescu Nina și Popescu Victoria împotriva Svetlanei Sușco și Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.72 privind încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Sușco Svetlana și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 29 martie 2017, c o n s t a t ă : La 24 noiembrie 2016, Popescu Nina și Popescu Victoria s-au adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Svetlanei Sușco și Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.72 solicitând încasarea prejudiciului material în mărime de 9485,23 lei, prejudiciu moral în mărime de 30 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea de fapt a acțiunii, reclamantele au indicat că la 21 aprilie 2016, în apartamentul nr. 15, situat pe bd. Traian, 8/1, mun. Chișinău, a observat o pată umedă pe tavanul din baie. S-a adresat vecinilor care locuiesc în apartamentul 19, bd Traian 8/1, mun.Chișinău, pentru a verifica situația în baia lor. La acel moment, în apartamentul vecin locuia o persoană pe nume Ion, care închiria de la proprietara Sușco Svetlana bunul imobil, ultima fiind plecată peste hotare. Reclamantele relevă că ultimul a verificat podeaua de sub cadă și a confirmat că într-adevăr este o pată umedă pe podea. După situația creată, Popescu Victoria a chemat instalatorul și persoana care repară țevi și care activează în cadrul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.72.

La fața locului a venit specialistul respectiv, care a stabilit că sub cadă este o țeavă care face conexiunea între mai multe țevi de apă și canalizare, ce este defectată și produce scurgeri de apă, iar umezeala din apartamentul reclamantelor situat sub apartamentul 19, se datorează anume acestei avarii din care se produce scurgerea de apă. 1 Popescu Nina și Popescu Victoria menționează că pentru a remedia situația, a luat legătura cu Roman Sușco, soțul proprietarei ap. 19, căreia i-a explicat situația și i-a comunicat despre inundația care a avut loc și i-au solicitat să remedieze defecțiunile de la țeava care produce scurgerea, însă careva acțiuni nu au fost întreprinse. În tot acest timp, pata de pe tavan și de pe perete s-a extins.

Relatează că Roman Sușco i-a comunicat că soția sa Sușco Svetlana, se află peste hotarele Republicii Moldova și când se va întoarce atunci va repara țeava și a oferit reclamantelor două numere de telefoane pentru a face legătura cu ea, astfel, făcând legătura telefonică cu Sușco Svetlana, aceasta a asigurat-o pe Popescu Victoria că va repara țeava. Despre situația creată, la 24 iunie 2014, Popescu Victoria a informat și Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.72, iar aceasta a rugat chiriașul din ap. 19, să le transmită proprietarilor să repare țeava.

Reclamantele susțin că aceasta a fost toată implicarea Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.72 nr.72 în rezolvarea problemelor apărute în construcția pe care o gestionează, cu toate că reclamantele sunt membre a Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.72 și achită sistematic plățile pentru serviciile corespunzătoare de întreținere a locuinței și a blocului locativ, precum și lunar achită conform ordinului de încasare a numerarului nr.560015 în contul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.72 plăți. Peste aproximativ o săptămână, văzând că pata pe tavan și pe pereți se extinde, reclamantele au telefonat-o din nou pe Svetlana Sușco. Ultima a comunicat că instalatorul pe care l-a contactat va fi în țară după data de 15 iunie și când acesta revine, va repara țeava și va achita suma pentru efectuarea reparației în locuința reclamantelor.

După aproximativ o săptămână de la această discuție, la 22 aprilie 2016, Victoria Popescu a sunat-o iarăși pe Svetlana Sușco, iar ultima deja nega orice responsabilitate și a declarat că nu repară nimic și nici nu va repara, deoarece nu este sigură că ar fi problema ei că pe tavanul reclamantelor a apărut o pată umedă care se extinde în continuare. Reclamantele relevă că în toată această perioadă, au depus tot efortul posibil pentru a soluționa amiabil problema cu vecinii săi, proprietara apartamentului nr.19, Sușco Svetlana și cu Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 72, reprezentată de Ghilan Zinaida, care gestionează blocul, dar fară reușite. De pe tavan și pereți începe să cadă tencuiala și crește mucegai pe porțiunea umedă, lucru care a fost constatat și în Raportul de Constatare tehnico-științifică nr.189 din 28 iunie 2016, efectuat de expertul judiciar în construcții Achimov Anatol.

Prin raportul de expertiză s-a stabilit că în interiorul bunului imobil apartamentul nr.15, amplasat în blocul locativ situat în mun.Chișinău, bd. Traian, nr.8/1, suportarea inundațiilor, scurgerii de apă din același bloc locativ, amplasat cu un nivel mai sus, în rezultatul cărora pe tavanul și pereții grupului sanitar și bucătărie din ap. 15, au apărut pete de culoare surie-gălbuie cu prezența gradului începător de mucegai, în unele încăperi (bucătărie, grup sanitar) din interiorul bunului imobil apartamentul nr.15, amplasat în blocul locativ situat în mun.Chișinău, bd. Traian, nr. 8/1, la momentul cercetărilor prezintă starea tehnică nesatisfăcătoare care influențează și are impact negativ asupra sănătății proprietarilor cu nerespectarea normativelor tehnice în 2 construcții, normativelor sanitare și normativelor anti incendiare, mai mult ca atât, prezintă pericol atât pentru proprietarul bunului dat și pentru bunurile imobile învecinate.

Criteriile constructive a bunului imobil menționat nu sunt respectate, ceea ce emite starea tehnică nesatisfăcătoare și necorespunzătoare cerințelor normative în construcție, defectele depistate în interiorul bunului imobil au parvenit în urma inundației, scurgerilor de ape din apartamentul, cu aceeași adresă amplasat cu un nivel mai sus, cauzându-i un prejudiciu material, cauza esențială a prejudiciului provocat apartamentului nr.15, amplasat în blocul locativ situat în mun. Chișinău, bd. Traian, nr.8/1, este scurgerea de apă din apartamentul învecinat amplasat cu un nivel mai sus, costul lucrărilor de reparație necesită a fi efectuate în încăperile inundate ale bunului imobil menționat constituie 6285,23 lei, evaluarea din ziua de 28 iunie 2016, iar în temeiul contractului din 24 iunie 2016, au achitat serviciile expertului judiciar în mărime de 3200 lei.

Reclamantele menționează că până în prezent nu s-a reparat nici țeava, nici consecințele cauzate de inundația. La 09 decembrie 2016, avocatul Doina Ioana Străisteanu, în calitate de reprezentant a Ninei Popescu și Victoria Popescu, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea din contul Svetlanei Sușco și Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.72 a sumei de 9,485,23 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare reclamantă în parte și suma de 488,35 lei cu titlu de taxă de stat.

La 29 martie 2017, avocatul Doina Ioana Străisteanu, în calitate de reprezentant a Ninei Popescu și Victoria Popescu, a depus cerere suplimentară, solicitând încasarea în mod solidar din contul pârâților, cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6900 de lei, taxa de stat în mărime de 288,55 lei, cheltuieli de citarea publică a pârâtului în mărime de 196 lei și 37 lei servicii poștale conform bonului de plată anexat în original. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 29 martie 2017, acțiune înaintată de Popescu Nina și Popescu Victoria, s-a admis parțial.

S-a încasat de la Sușco Svetlana în beneficiul Ninei Popescu și Victoria Popescu, suma de 9485,23 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 5521,55 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (dintre care: 5000 lei asistență juridică, suma de 288,55 lei taxă de stat achitată, 196 lei cheltuieli de citare publică și 37 lei serviciile poștale), iar în total suma de 15006,78 lei (cincisprezece mii șase) lei 78 bani. În rest, cerințele formulate împotriva Svetlanei Sușco, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Pretențiile înaintate față de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 72, s-au respins ca fiind depuse împotriva pârâtului necorespunzător. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că prin raportul de expertiză s-a atestat faptul că inundația apartamentului nr.15 de pe bd.

Traian 8/1, mun. Chișinău, a fost cauzată de la apartamentul superior nr.19, fapt confirmat și prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Botanica din 21 iunie 2016. În speță este aplicabil art. 1413 Cod civil, iar pârâta urmează să suporte cheltuielile de reparație a încăperilor inundate. Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța a constatat că prevederile art. 616, 1422, 1423 Cod civil, nu stabilesc posibilitatea încasării despăgubirilor morale pentru astfel de situații generatoare de prejudiciu, iar eventual 3 prejudiciu cauzat sănătății nu a fost probat în ședința de judecată. Referitor la pretențiile față de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.72, instanța a constatat că nu există careva raport juridic obligațional dintre reclamante și Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.72 privind răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin inundație.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, a fost respins apelul declarat de Sușco Svetlana și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 29 martie 2017. La 12 februarie 2018, avocatul Loboda Vladimir în interesele Svetlanei Sușco, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 29 martie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivare, a indicat că atât instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat corect toate circumstanțele pricinii și nu au ținut cont de prevederile art. 118, 121,130,131 Cod de procedură civilă.

Recurentul susține că prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 189 din 28 iunie 2016 nu se atestă faptul că inundația apartamentului nr. 15 din bd. Traian nr. 8/1 mun. Chișinău, a fost cauzată de la apartamentul superior, adică nr. 19, iar faptul presupus nu este reconfirmat nici prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Botanica din 21 iunie 2016. Sușco Svetlana nu este obligată de a suporta cheltuielile de reparație a încăperilor inundate, ce-au fost evaluate de expert la suma de 6 285,23 lei, inclusiv și cheltuielile de expertiză. În speță, art. 1413 Cod civil, instituie responsabilitatea posesorului locuinței de la etajul superior față de posesorul locuinței de la etajul inferior, exceptând cele două situații: prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat, cazuri care nu sunt prezente în speță, dar nici nu s-a demonstrat prin proba concludente și pertinente vinovăția pârâtului la inundarea apartamentului nr.15.

Prin probele administrate nu s-a demonstrat legătura cauzală dintre inundație și acțiunile ori inacțiunile pârâtului și astfel nu este constatată temeinicia pretenției formulate și înaintate către pârâtă. La fel, prin raportul de constatare tehnico-științifică s-a constatat numai mărimea prejudiciului material, că au fost inundații, dar cine este vinovatul nu a fost stabilit. Nu au fost supuse examinării rețelele inginerești a blocului locativ, nu a fost examinat apartamentul pârâtului. Recurentul consideră că reclamantele nu au dovedit circumstanțele invocate, iar instanțele învestite cu judecarea fondului nu au reținut și cercetat probele pertinente care confirmă concluziile referitoare la existența faptelor.

Instanța de apel neîntemeiat a refuzat numirea unei noi expertize, aceasta era necesară deoarece pârâta nu a participat la examinarea cauzei în primă instanță și astfel nu a avut posibilitatea de a se apăra. În opinia recurentului, instanța de apel nu a studiat materialele pricinii, și-a întemeiat concluziile pe probe care nu demonstrează vinovăția sa. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 12 octombrie 2017. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni 4 de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit scrisorii de ieșire nr.17457, instanța de apel a expediat participanților la proces, copia deciziei motivate la 07 decembrie 2017, însă la materialele cauzei nu este dovada legală de recepționare a acesteia. Cererea de recurs a fost declarată la 12 februarie 2018, respectiv în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o 5 reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Loboda Vladimir în interesele Svetlanei Sușco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Loboda Vladimir în interesele Svetlanei Sușco. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari 6