2ra-874/18 — incasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- completul de judecata
2ra-874/18 — incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 2ra-874/2018
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, (jud: O. Parfeni)
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)
D E C I Z I E
25 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Constantin Alerguș
Victor Burduh
Nina Vascan
examinând recursul declarat de Ion Nichita,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nichita
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului
moral,
împotriva deciziei din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Ion Nichita și s-a menținut hotărârea din 07 aprilie
2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
c o n s t a t ă:
La 27 ianuarie 2017, Ion Nichita, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral în mărime de
200 000 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul, Ion Nichita a indicat că, la 01 iunie 2012,
Ecaterina Guzun, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor
Selezniov și Valeriu Danilesco, prin care a solicitat transmiterea silită a bunului gajat,
în posesie creditorului gajist, pentru a fi vândut în condițiile legii.
Astfel, reclamantul a menționat că, prin hotărârea din 21 august 2012 a
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, acțiunea s-a admis integral. Iar, prin decizia
din 19 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Victor
Selezniov, s-a casat hotărârea instanței de fond, cu restituirea cauzei, la rejudecare, în
alt complet de judecată, din motiv că, instanța de fond a încălcat dreptul la apărare a
apelantului Victor Selezniov.
La fel, reclamantul a specificat că, prin încheierea din 20 septembrie 2013 a
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, nu s-a dat curs cererii reconvenționale depuse
de Victor Selezniov, comunicându-i acestuia despre necesitatea lichidării
1
neajunsurilor, până la data de 20 septembrie 2013. Iar, prin încheierea din 20
septembrie 2013 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, s-a respins cererea pârâtului
Victor Selezniov, cu privire la scutirea de la plata taxei de stat și s-a dispus restituirea
cererii reconvenționale depuse.
Reclamantul, Ion Nichita a invocat că, prin încheierea din 20 septembrie 2013 a
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, reclamanta, Ecaterina Guzun a fost înlocuită
cu succesorul său în drepturi, Ion Nichita.
Totodată, prin decizia din 04 februarie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
recursul declarat de Victor Selezniov, s-a casat încheierea din 20 septembrie 2013 a
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, cu privire la restituirea cererii reconvenționale,
depuse de Victor Selezniov, și s-a restituit cauza la rejudecare, în același complet de
judecată. În motivarea deciziei menționate, instanța de recurs a indicat că, instanța de
fond nu a soluționat demersul cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, dar a
dispus restituirea acțiunii reconvenționale.
Reclamantul a indicat că, prin încheierea din 01 aprilie 2014 a Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău, s-a respins demersul de primire spre examinare a acțiunii
reconvenționale, depuse de Victor Selezniov.
La fel, reclamantul, Ion Nichita a mai menționat că, la 02 iunie 2014, a depus
cerere de concretizare a pretențiilor, iar la 28 ianuarie 2015, a depus cerere de
completare a obiectului acțiunii, prin care a solicitat declararea nulității absolute a
contractului de vânzare-cumpărare din 06 mai 2011, privind vânzarea bunului gajat,
precum și o cerere, prin care a solicitat încasarea daunelor-compensatorii. Prin
hotărârea din 02 iunie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, acțiunea s-a
admis, s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a bunului gajat, încheiat între
Victor Selezniov și Valeriu Danilesco și s-a încasat în mod solidar, de la Victor
Selezniov și Valeriu Danilesco, în limita bunului gajat, în beneficiul lui Ion Nichita,
prejudiciile cauzate.
Reclamantul, Ion Nichita a indicat că, la 18 august 2015, a depus cerere de
accelerare a procedurii de judecare a cauzei, în motivarea căreia a indicat că, deși
cauza se află pe rol mai mult de 3 ani, ajungând în instanța de apel, doar peste 2 luni
i s-a atribuit statutul de ,,repartizat”. Prin încheierea din 20 august 2015 a Curții de
Apel Chișinău, cererea de accelerare a fost respinsă.
Totodată, prin încheierea din 14 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, nu
s-a dat curs cererilor de apel depuse de Victor Selezniov și Valeriu Danilesco și a fost
stabilit un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Prin decizia din 21 octombrie 2015,
s-a admis recursul declarat de Victor Selezniov, s-a casat încheierea din 14 septembrie
2015 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la rejudecare, la faza primirii pe
rol a cererii de apel.
Prin încheierea din 01 decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat
de Valeriu Danilesco s-a restituit, ca netimbrat. Iar, prin decizia din 27 ianuarie 2016
a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul și s-a menținut încheierea Curții de
Apel Chișinău din 01 decembrie 2015.
La fel, reclamantul a menționat că, prin decizia din 15 martie 2016 a Curții de
Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Victor Selezniov, s-a casat în parte
hotărârea din 02 iunie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și anume în partea
în care, a fost dispusă încasarea în mod solidar, de la Victor Selezniov și Valeriu
2
Danilesco, în limita bunului gajat, în beneficiul lui Ion Nichita, a prejudiciilor cauzate
și în această parte, s-a emis o hotărâre nouă prin care, capetele de cerere nominalizate,
s-au respins, ca neîntemeiate. În rest, s-a menținut hotărârea instanței de fond, în
partea în care, s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a bunului gajat, din
06 mai 2011, încheiat între Victor Selezniov și Valeriu Danilesco, cât și în partea în
care s-a dispus încasarea, în mod solidar, de la Victor Selezniov și Valeriu Danilesco,
în beneficiul lui Ion Nichita, a cheltuielilor de judecată, în mărime de 19 210 lei.
Reclamantul a indicat că, prin decizia din 27 iulie 2016 a Curții Supreme de
Justiție, s-a respins recursul declarat de Victor Selezniov, s-a admis recursul declarat
de Ion Nichita, s-a casat decizia din 15 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău și s-a
menținut hotărârea din 02 iunie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.
Reclamantul, Ion Nichita a invocat că, la 12 august 2016 a depus cerere, prin
care a solicitat emiterea unei decizii suplimentare, cu privire la încasarea dobânzii și
a cheltuielilor de judecată, iar, la 12 septembrie 2016, reclamantul, Ion Nichita a
depus o cerere de corectare a greșelilor din hotărârea judecătorească și titlul
executoriu eliberat în baza acesteia și la 13 octombrie 2016, reclamantul Ion Nichita,
a depus cerere de completare a cererii privind emiterea unei decizii suplimentare, prin
care a solicitat încasarea în mod solidar, de la Victor Selezniov și Valeriu Danilesco,
dobânda de întârziere, pentru perioada 16 martie 2016 - 27 iulie 2016 și a cheltuielilor
de judecată.
Totodată, reclamantul a menționat că, la 20 octombrie 2016, Victor Selezniov a
depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 27 iulie 2016 a Curții Supreme de
Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei instanței
de recurs.
Prin decizia suplimentară din 09 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție,
s-a admis parțial cererea lui Ion Nichita cu privire la emiterea unei decizii
suplimentare, s-a încasat de la Victor Selezniov și Valeriu Danilesco, în mod solidar,
în beneficiul lui Ion Nichita, cheltuielile de judecată, iar în rest, cererea lui Ion Nichita
s-a respins.
La fel, reclamantul a specificat că, a depus la Judecătoria Botanica, mun.
Chișinău, cererea nr. 5595 din 17 noiembrie 2016, prin care a solicitat accelerarea
procedurii de judecare a cauzei. Iar, prin încheierea Judecătoriei Botanica a fost
admisă cererea de corectare a greșelii depusă de Ion Nichita.
Respectiv, reclamantul Ion Nichita, a susținut că, la caz, termenul de examinare
a cauzei depășește 4,5 ani, fiind astfel încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil
a cauzei, iar tergiversarea nu-i poate fi imputată. Or, încălcarea dreptului la judecarea
în termen rezonabil a cauzei i-a cauzat prejudiciu moral substanțial, determinat de
multiplele situații stresante, frustrări și decepționări profunde în calitatea proastă a
actului de justiție, provocarea stresului psiho-emoțional major, fapt manifestat prin
senzații de neliniște și disconfort, tulburări de gândire și exprimare, insomnie,
palpitații cardiace puternice, oboseală generală.
Reclamantul a invocat că, prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei i s-a cauzat un prejudiciu moral, în mărime de 200 000 lei, or,
această compensare este una echitabilă, proporțională suferințelor cauzate și în
măsură să-i aducă satisfacție.
3
În drept, reclamantul, Ion Nichita și-a motivat acțiunea în baza prevederilor Legii
nr. 87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Astfel, reclamantul, Ion Nichita a solicitat admiterea cererii de chemare în
judecată, constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și
încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, în beneficiul său, a prejudiciului moral, în mărime de 200 000 lei.
Prin hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a
respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nichita
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului
moral.
Prin decizia din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, apelul
declarat de Ion Nichita și s-a menținut hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de Ion Nichita împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și
repararea prejudiciului moral.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 23 noiembrie
2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de
17 ianuarie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 515 (f.d.136) și a fost recepționată
de recurentul, Ion Nichita, la 13 ianuarie 2018 (f.d.140).
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că, recursul a fost depus de
Ion Nichita, la 12 martie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 alin. (1)
Cod de procedură civilă.
Prin cererea de recurs, recurentul Ion Nichita a solicitat admiterea recursului,
casarea hotărârii din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a
deciziei din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri
noi, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nichita
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului
moral.
Recurentul, Ion Nichita a invocat că, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a
aplicată legea care trebuia să fie aplicată și anume, nu a aplicat prevederile art. 70 Cod
de procedura civilă, care prevede că, în cazul ieșirii uneia dintre părți din raportul
juridic litigios, prin cesiune de creanță, instanța permite înlocuirea părții, cu
succesorul ei în drepturi. Respectiv, Ion Nichita în calitate de succesor în drepturi,
dispune de toate drepturile, pe care le-ar fi avut reclamanta Ecaterina Guzun, iar,
actele săvârșite de ea pînă la intrarea în proces a lui Ion Nichita, sunt obligatorii și
produc efecte în egală măsură și asupra acestuia.
Recurentul a menționat că, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
4
rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine
Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material, cauzat
prin această încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi revin
reclamantului.
La fel, recurentul Ion Nichita, a specificat că, acțiunea a fost depusă în instanța
de judecată, la 01 iunie 2012 iar, decizia Curții Supreme de Justiție a fost pronunțată
la 27 iulie 2017, adică peste 50 luni de zile. În acest timp cauza civilă a fost restituită
la rejudecare de mai multe ori, ceia ce a contribuit la mărirea duratei excesive a
examinării cauzei.
Recurentul a invocat că, motivele de tergiversare a examinări cauzei, nu pot fi
imputate reclamantului Ion Nichita, întrucât acesta nu este responsabil pentru
inacțiunile instanței de fond.
Respectiv, recurentul, Ion Nichita a menționat că, încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei, i-a provocat un prejudiciu moral substanțial,
determinat de multiplele situații stresante, frustrări și decepționări profunde în
calitatea proastă a actului de justiție, provocarea stresului psiho-emoțional major, fapt
manifestat prin senzații de neliniște și disconfort, tulburări de gândire și exprimare,
insomnie, etc. Recurentul a indicat că, prejudiciu moral cauzat îl evaluează în mărime
de 200 000 lei, această compensare fiind una echitabilă și proporțională suferințelor
cauzate și în măsură să aducă satisfacție, întrucât termenul excesiv de examinare a
cauzei, a dus la încălcarea dreptului de examinare în termen rezonabil a cauzei și
încălcarea dreptului de proprietate a recurentului.
La 12 aprilie 2018, în adresa intimatului, Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, a fost expediată copia recursului declarat de Ion Nichita, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței, iar intimatul, pînă la data examinării
recursului, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în
termenul stabilit.
Prin încheierea din 04 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat
de Ion Nichita împotriva deciziei din data de 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel
Chișinău, a fost considerat admisibil.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Ion
Nichita, urmează a fi admis, se casează decizia din data de 23 noiembrie 2017 a Curții
de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Nichita împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău,
în alt complet de judecată, din următoarele motivele.
În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs
și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a
administra noi dovezi.
Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia
5
instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată,
dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Din materialele cauzei, Colegiul reține că, în motivarea acțiunii, reclamantul, Ion
Nichita a indicat că, la 01 iunie 2012, Ecaterina Guzun, a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Victor Selezniov și Valeriu Danilesco, prin care a solicitat
transmiterea silită a bunului gajat, în posesie creditorului gajist, pentru a fi vândut în
condițiile legii, iar prin hotărârea din 21 august 2012 a Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău, acțiunea s-a admis integral.
Prin decizia din 19 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
depus de Victor Selezniov, s-a casat hotărârea instanței de fond, cu restituirea cauzei,
la rejudecare, în alt complet de judecată, din motiv că, instanța de fond a încălcat
dreptul la apărare a apelantului Victor Selezniov (f.d.6-7).
La fel, reclamantul a specificat că, prin încheierea din 20 septembrie 2013 a
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, nu s-a dat curs cererii reconvenționale depuse
de Victor Selezniov, comunicându-i acestuia despre necesitatea lichidării
neajunsurilor, până la data de 20 septembrie 2013. Iar, prin încheierea din data de
20 septembrie 2013 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, s-a respins cererea
pârâtului Victor Selezniov, cu privire la scutirea de la plata taxei de stat și s-a dispus
restituirea cererii reconvenționale depuse. Prin încheierea din 20 septembrie 2013 a
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, reclamanta Ecaterina Guzun, a fost înlocuită
cu succesorul său în drepturi, Ion Nichita.
Totodată, prin decizia din 04 februarie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
recursul depus de Victor Selezniov, s-a casat încheierea din 20 septembrie 2013 a
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, cu privire la restituirea cererii reconvenționale,
depuse de Victor Selezniov, și s-a restituit cauza la rejudecare, în același complet de
judecată. În motivarea deciziei menționate, instanța de recurs a indicat că, instanța de
fond nu a soluționat demersul cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, dar a
dispus restituirea acțiunii reconvenționale.
Reclamantul a indicat că, prin încheierea din 01 aprilie 2014 a Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău, s-a respins demersul de primire spre examinare a acțiunii
reconvenționale depuse de Victor Selezniov.
La fel, reclamantul a invocat că, prin decizia din 15 martie 2016 a Curții de Apel
Chișinău s-a admis apelul declarat de Victor Selezniov, s-a casat în parte hotărârea
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 iunie 2015 și anume în partea în care, a
fost dispusă încasarea, în mod solidar, de la Victor Selezniov și Valeriu Danilesco, în
limita bunului gajat, în beneficiul lui Ion Nichita, a prejudiciilor cauzate și în această
parte, s-a emis o hotărâre nouă prin care, capetele de cerere nominalizate s-au respins
ca neîntemeiate. În rest, s-a menținut hotărârea instanței de fond, în partea în care,
s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a bunului gajat, încheiat între Victor
Selezniov și Valeriu Danilesco, din 06 mai 2011, cât și în partea în care, s-a încasat,
în mod solidar, de la Victor Selezniov și Valeriu Danilesco, în beneficiul lui Ion
Nichita, a cheltuielilor de judecată, în mărime de 19210 lei. Iar, prin decizia din
27 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de Victor
Selezniov, s-a admis recursul declarat de Ion Nichita, s-a casat decizia din 15 martie
2016 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 02 iunie 2015 a
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.
6
Instanța de recurs reține că, la 27 ianuarie 2017, Ion Nichita, a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului
moral în mărime de 200 000 lei (f.d.3-4).
Prin hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a
respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nichita
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului
moral (f.d.75-86).
La data de 12 aprilie 2017, Ion Nichita a depus cerere de apel împotriva hotărârii
din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea hotărârii nominalizate și pronunțarea unei hotărârii noi,
prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nichita
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului
moral (f.d.74)
Instanța de recurs reține că, în conformitate cu art. 46 alin. (2) Cod de procedură
civilă, în instanță de apel, cauzele se judecă de un complet compus dintr-un judecător
(președinte al ședinței) și alți doi judecători.
La data de 22 mai 2017, cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă
de Ion Nichita împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral a fost repartizată judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ludmila
Popov (f.d.90).
Iar, la 03 august 2017, în baza încheierii președintelui Curții de Apel Chișinău
din 24 iulie 2017, cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nichita
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului
moral, a fost redistribuită judecătorului Curții de Apel Chișinău, Valeriu Efros
(f.d.104-105).
Astfel, cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nichita
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului
moral, a fost examinată, în instanța de apel, de Colegiul civil al Curții de Apel
Chișinău, în componența președintelui ședinței de judecată, judecătorul Nelea Budăi
și judecătorii Ion Muruianu și Valeriu Efros (f.d.111, 115, 117-117A).
Prin decizia din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, apelul
declarat de Ion Nichita și s-a menținut hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de Ion Nichita împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și
repararea prejudiciului moral (f.d.121-135).
Conform art. 3 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, cererea de chemare în judecată privind constatarea încălcării dreptului
7
la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat prin această
încălcare se depune conform regulilor de competență jurisdicțională, stabilite la
capitolul IV din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova și se examinează
de un alt complet de judecată decât cel care a examinat (examinează) cauza în care se
pretinde încălcarea.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. a) Cod de procedură civilă, se consideră
că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei.
În conformitate cu art. 52 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că, dacă
există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,
interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. Iar, art. 50 alin. (1) lit.
e) Cod de procedură civilă prevede că, judecătorul care judecă cauza, urmează a fi
recuzat dacă există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea
lui.
Din materialele cauzei, și anume, din decizia din 04 februarie 2014 a Curții de
Apel Chișinău (f.d.8-10), Colegiul reține că judecătorul Nelea Budăi, a participat la
examinarea recursului împotriva încheierii din 20 septembrie 2013 a Judecătoriei
Botanica, municipiul Chișinău, privind restituirea acțiunii reconvenționale depuse de
Victor Selezniov, în cadrul cauzei civile, care reclamantul, Ion Nichita pretinde că, a
fost examinată cu încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei.
Din aceste considerente, judecătorul Nelea Budăi, urma, prin prisma
prevederilor art. 50 Cod de procedură civilă, să i-a în considerare art. 3 al Legii nr. 87
din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și să concluzioneze asupra
faptului, dacă este în drept să participe la judecarea cauzei, indiferent de faptul dacă
părțile nu au înaintat cerere de recuzare.
Astfel, Colegiul reiterează că, nerespectarea obligației de a asigura o judecată
imparțială atrage nulitatea întregii proceduri realizate.
Instanța de recurs menționează că, statul, în baza dreptului oricărei persoane la
un tribunal imparțial, recunoscut prin art. 6 din Convenție, are obligația pozitivă de a-
și regla sistemul judiciar, astfel, încât orice jurisdicție să aibă obligația de a-și verifica
imparțialitatea, atât din oficiu, cât și la cererea uneia dintre părți (Remli c. Franța, hot.
din 23 aprilie 1996).
Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la
cauza Padovani c. Italiei (hotărârea din 26 februarie 1993, par 27), a statuat că, este
fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere
justițiabililor, art. 6 paragraful 1 din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie
imparțială. Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un
demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său
interior într-o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta
a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa
(hotărîrea Piersack c.Belgiei).
8
În acest context, este important faptul că, CtEDO a relevat importanța existenței
unor garanții suficiente în vederea excluderii oricărei îndoieli legitime în privința
imparțialității magistraților, or, în acest aspect, chiar aparențele pot avea o anumită
importanță.
În situația dată participanții la proces pot să se îndoiască, în mod legitim de
neutralitatea magistratului, or, acesta urma să-și examineze propriile acțiunii pentru a
verifica respectarea termenului rezonabil la examinarea cauzei civile, fapt ce este
interzis în raport cu imperativele unei proceduri imparțiale, expres statuat în art. 3
alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, citat supra.
În consecință, deoarece situația reprezintă un cumul de decizii, trebuie evitată
aparența de imparțialitate pentru a se putea garanta imparțialitatea instanței prin
prisma art. 6 CtEDO – dreptul la un proces echitabil.
Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de
recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă
claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul
determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor
supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de
judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv
problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar la
probarea concluziilor unei părți.
Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de
apel a soluționat eronat litigiul în cauză, iar instanța de recurs este în imposibilitate
de a corecta respectiva eroare judiciară, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite recursul
declarat de Ion Nichita, se casează decizia din data de 23 noiembrie 2017 a Curții de
Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Nichita împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău,
în alt complet de judecată.
La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate
supra, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza, să
emită o hotărâre legală și întemeiată, reieșind din circumstanțele esențiale a litigiului
dedus judecății.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de
procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Ion Nichita.
Se casează decizia din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Nichita împotriva Ministerului
Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la
9
judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, cu trimiterea
cauzei spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Constantin Alerguș
Victor Burduh
Nina Vascan
10