2r-833/18 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2r-833/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Vasilisa Muntean)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Natalia Simciuc, Ion Țurcan, Iurie Cotruță)

DECIZIE

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Igor Vignan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor

Vignan împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului

la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea depusă de Igor Vignan cu privire la repunerea în termenul

procedural de declarare a apelului împotriva hotărârii din 15 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, și s-a restituit cererea de apel depusă de Igor Vignan,

împotriva hotărârii din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din

motiv că a fost depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen,

constată:

La 20 februarie 2017, Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei și încasarea sumei de 30 000 000 de lei cu

titlu de satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat prin încălcarea acestui

drept.

Prin hotărârea din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

(f.d. 36) acțiunea depusă de Igor Vignan a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 15 iunie 2017, Igor Vignan a declarat apel împotriva hotărârii din 15 mai

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani , care a fost completat prin cererea de

apel suplimentară depusă la 27 iunie 2018 (f.d. 43, 7274 recto-verso).

La 27 iunie 2018, în cadrul ședinței de judecată, Igor Vignan a înaintat o cerere

verbală, prin care a solicitat repunerea în termenul procedural de declarare a apelului

împotriva hotărârii din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

(f.d. 76).

Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 77, 78-80) s-a

respins cererea depusă de Igor Vignan cu privire la repunerea în termenul

procedural de declarare a apelului împotriva hotărârii din 15 mai 2018 a Judecătoriei

1

Chișinău, sediul Buiucani, și s-a restituit cererea de apel depusă de Igor Vignan,

împotriva hotărârii din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din

motiv că a fost depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

La 03 august 2018, Igor Vignan a declarat recurs împotriva încheierii din 27

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

dispozițiile art. 362 alin. (1) și art. 369 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

deoarece legislația procedural civilă nu instituie termenul de depunere a cererii de

apel motivate.

La fel, recurentul a indicat că la materialele cauzei lipsește hotărârea integrală

din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și că aceasta nu i-a fost

comunicată în limba rusă. Astfel, a opinat că s-au încălcat principiile egalității în

fața legii și a justiției, contradictorialității și egalității părților în drepturile

procedurale și disponibilității în drepturi a participanților la proces.

În această ordine de idei, Igor Vignan consideră că prin nerepunerea în

termenul procedural de declarare a apelului, i s-a limitat accesul la justiție.

Recurentul Igor Vignan a solicitat constatarea încălcării articolului 6 § 1 și

articolului 14 CEDO; admiterea recursului și casarea încheierii din 27 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, soluționând prin decizie problema respectivă în sensul

repunerii în termenul procedural de declarare a apelului împotriva hotărârii din 15

mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Instanța de recurs consideră că, în speță, calea de atac este demarată în

interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilit

momentul când i-a fost comunicată lui Igor Vignan încheierea din 27 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când

începe să curgă termenul de exercitare a dreptului de a ataca încheierea

judecătorească.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins, cu menținerea încheierii din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din

motivele ce succed.

Articolul 426 din Codul de procedură civilă consemnează la alin. (3) că,

recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din

3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Verificând legalitatea încheierii din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău

prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul ajunge

la concluzia că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural

pertinente speței.

În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

2

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

La caz, Colegiul taxează că termenul de procedură este intervalul, stabilit de

lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia participanții la proces trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În acest sens, dispozițiile art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă

prescriu că, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în

ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de

procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat

începutul lui.

Colegiul reține că, în condițiile speței, hotărârea primei instanțe a fost

pronunțată public la 15 mai 2018, fapt confirmat inclusiv și prin procesul-verbal al

ședinței de judecată (f.d. 35, 36).

Respectiv, prin prisma art. 111 alin. (3) coroborat cu dispozițiile art. 362

alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură de 30 de zile,

instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca hotărârea

judecătorească în ordine de apel, a început să curgă din ziua imediat următoare

datei emiterii și pronunțării hotărârii judecătorești, adică de la 16 mai 2018, data

limită de depunere a cererii de apel fiind ziua de 14 iunie 2018, ora 24.00, acesta

fiind termen de decădere din dreptul procesual. Însă, contrar ipotezelor relevate,

coroborate normelor legale precitate, Igor Vignan a declarat la 15 iunie 2018 apel

împotriva hotărârii din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, adică

peste termenul legal.

În altă ordine de idei, Colegiul desprinde că în conformitate cu prevederile

art. 362 alin.(3) din Codul de procedură civilă, repunerea în termen de apel se face

de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Articolul 116 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (1) că

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Subsecvent, alin. (3) și (4) al aceluiași articol statuează că, la cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în

care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură.

Astfel, în sensul autentic al normelor art. 362 alin. (3) și art. 116 alin. (1) și

(3) din Codul de procedură civilă, repunerea în termenul procedural poate fi

efectuată doar în baza unor temeiuri viabile și întemeiate. Caracterul temeiniciei

motivelor de omitere a termenului procedural reprezentând o condiție sine qua non

pentru repunerea acestuia. Prin urmare, obligația probării existenței circumstanțelor,

care au făcut imposibilă efectuarea de către persoană a anumitor acțiuni procesuale

în termenul stabilit, este pusă în sarcina justițiabilului ce solicită repunerea în

termenul omis.

În condițiile speței, Colegiul constată că distinct condițiilor instituite la

art. 362 alin. (3) și art. 116 din Codul de procedură civilă, Igor Vignan nu a depus o

cerere în formă scrisă, prin care să solicite repunerea în termenul procedural de

3

declarare a apelului și care să indice motivele care ar argumenta omiterea acestui

termen.

Mai mult decât atât, instanța de recurs apreciază ca fiind reprehensibil faptul că

Igor Vignan s-a limitat doar la înaintarea unei cereri verbale, prin care a solicitat

repunerea în termenul procedural, însă fără a explica motivele care au succedat

omiterea efectuării acțiunii procesuale în interiorul termenului legal acordat de

legiuitor.

Coroborând ipotezele relevate, Colegiul apreciază ca fiind neviabil motivul

invocat de recurent, precum că termenul procedural a fost omis cu o singură zi. Or,

aceasta trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, prin declararea

apelului în interiorul termenului legal instituit de legiuitor.

În altă ordine de idei, instanța de recurs învederează că certitudinea legală

impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de condiție sine qua non a unui

proces echitabil, vizează atât drepturile apelanților, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată

în conținutul normelor de procedură civilă în vederea exonerării apelantului de

sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

La fel, este imperioasă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste

reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri

importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru

acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu

care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea

produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente

consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar

mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza

Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Curtea Europenă a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs

Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina

unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Prin urmare, corelând circumstanțele faptice constatate, și expuse supra, cu

normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că la depunerea

cererii de repunere în termenul procedural de declarare a apelului, Igor Vignan nu a

invocat niciun temei viabil și nu a prezentat probe concludente și verosimile care ar

dovedi imposibilitatea sa de a îndeplini actul procedural în interiorul termenului

legal instituit de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 27

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de

drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță,

4

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Igor Vignan împotriva încheierii din 27 iunie

2018 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține încheierea din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Vignan

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

5