2rh-210/17 — declararea nula a contractului de vinzare cumparare

2rh-210/17 — declararea nula a contractului de vinzare cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2rh-210/17

prima instanță: V. Mihaila

(Judecătoria Botanica, mun.Chișinău)

instanța de apel: L. Bulgac, L.Popova, N.Simciuc

(Curtea de Apel Chișinău)

instanța de recurs: Sv.Filincova, M.Ghervas, Sv.Moldovan, C.Alerguș, Iu.Bejenaru

Î N C H E I E R E

15 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecători: Maria Ghervas, Nicolae Craiu, Constantin Alerguș, Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire declarată de Selezniov Victor,

în cauza civilă înaintată de Nichita Ion împotriva lui Selezniov Victor și

Danilesco Valeriu cu privire la declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare

a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de împrumut cu gaj,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, prin care a

fost respins recursul declarat de către Selezniov Victor, admis recursul declarat de

către Nichita Ion, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016 și

menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 iunie 2015,

c o n s t a t ă:

La 01 iunie 2012, Guzun Ecaterina s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în care a solicitat

transmiterea silită a bunului gajat spre vînzare și anume autocarul de model

XXXXX în vederea stingerii datoriei.

În motivarea acțiunii a reiterat că, la 27 ianuarie 2011, în baza contratului de

împrumut cu gaj Guzun Ecaterina, în calitate de împrumutător și creditor gajist a

dat cu împrumut lui Danilesco Valeriu, în calitate de împrumutat, suma de 19 000

euro, pe un termen de patru luni. În vederea asigurării obligațiunilor contractuale, a

fost gajat autocarul (vagon), XXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care

aparține cu drept de proprietate privată lui Selezniov Victor, în baza certificatului

de înmatriculare nr.087202260 din 05 iunie 2008. Bunul gajat a fost evaluat de

părți la suma de 19100 euro.

Susține că, la scadența contractului, și anume 27 mai 2011, suma

împrumutată nu a fost restituită. Astfel, în vederea nerespectării obligațiunilor

contractuale, ca urmare a neexecutării acestora, pîrîtul a fost preîntîmpinat de

numeroase ori verbal, inclusiv notificat, însă acesta nu a restituit suma

împrumutată. De asemenea, în vederea respectării procedurii prealabile stabilite de

lege, reclamanta a depus la registrul în care a fost înscris gajul un preaviz privind

1

intenția exercitării dreptului de gaj. Consideră reclamanta că pîrîtul urmează să-i

achite dobîndă de întîrziere în mărime de 2931,65 euro.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 septembrie 2013

reclamanta Guzun Ecaterina a fost înlocuită cu succesorul său în drepturi, - Nichita

Ion.

La 17 februarie 2014 Nichita Ion a depus cerere de concretizare a acțiunii.

prin care a indicat că nu dispune de nici o informație privind locul aflării bunului

gajat, starea tehnică a acestuia și prin urmare, nu are certitudinea că bunul gajat

mai există de fapt pentru a putea fi urmărit și valorificat, iar neexecutarea sau

executarea necorespunzătoare de către pîrîți a obligațiilor legale și contractuale ce

le revin, are ca efect prejudicierea directă a intereselor creditorului gajist, deoarece

ultimul se află în imposibilitate de a-și valorifica creanțele garantate din contul

banului gajat.

Solicită reclamantul încasarea în mod solidar de la Selezniov Victor și

Danilesco Valeriu valoarea contractuală a bunului gajat în sumă de 19 100 euro, a

dobînzii de întîrziere în mărime de 7280,46 euro, penalitate în sumă de 6840 euro,

cît și a cheltuielilor de judecată.

La 02 iunie 2014, Nichita Ion a depus cerere de concretizare invocînd că

prin recipisa din 14 noiembrie 2014, se justifică executarea parțială de către

Selezniov Victor a obligației de restituire sumei de 16000 euro din suma totală de

19000 euro, astfel, solicită încasarea în mod solidar de la Selezniov Victor și

Danilesco Valeriu restanța la datorie în mărime de 3000 euro, a dobînzii pentru

neexecutarea în termen a obligației de restituire a banilor, în mărime de 4904,81

euro, a penalității în mărime de 6840 euro și cheltuielile de judecată în mărime de

16 990 lei.

Ulterior, la data de 28.01.2015 prin intermediul cancelariei a parvenit cererea

reclamantului Nichita Ion privind completarea obiectului acțiunii, solicitînd

declararea nulității absolute a contractului de vînzare-cumpărare din 06.05.2011

privind vânzarea de către Selezniov Victor către Danilesco Valeriu a autocarului de

model XXXXX, anul producerii 1991, caroseria XXXXX.

În motivarea cererii a indicat că în cadrul examinării cauzei, avocatul pîrîtului

V. Selezniov a anexat un contract de vînzare-cumpărare a bunului gajat - autocarul

de model XXXXX, intenționând să demonstreze că acest bun a fost vîndut și

respectiv vânzătorul nu ar avea temei să răspundă pentru lipsa acestuia, implicit

pentru imposibilitatea creditorului gajist de a-1 urmări.

Consideră că acest act juridic a fost încheiat contrar legii și fără intenția de a

produce efecte juridice. Conform prevederilor art.477 al.(3) Cod Civil, debitorul

gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate, cu excepția cazurilor cînd

dispune de autorizație în acest sens, eliberată de creditorul gajist. Reglementările

similare au fost stipulate și în pct.14 al contractului de împrumut cu gaj din

27.01.2011. În condițiile în care creditorul gajist nu a eliberat o astfel de

autorizație, vînzarea bunului gajat este ilegală. Pretinsa vînzare-cumpărare a

bunului gajat a avut loc la data de 06.05.2011, adică după trei luni de la data

înregistrării gajului asupra acestui bun în registrul public, fapt justificat prin

confirmarea de înregistrare a gajului din 27.01.2011, iar V. Selezniov nu poate

invoca necunoașterea gajării bunului respectiv.

La data de 07.04.2011, adică cu aproximativ o lună înainte de încheierea

pretinsului contract de vînzare-cumpărare a bunului gajat V. Selezniov în calitate

2

de proprietar al acestui bun, a solicitat Direcției înregistrare a transportului și

calificare a conducătorilor auto, stabilirea interdicției de înstrăinare a autocarului

respectiv, fapt confirmă prin adeverința eliberată de către Direcție precum și copia

cererii depuse de V. Selezniov în acest scop. Prin urmare, se constată că prin

stabilirea acestei interdicții pînă la data încheierii contractului de vînzare-

cumpărare a bunului gajat, V. Selezniov nu a dorit de fapt ca V. Danilesco să poată

să-și exercite dreptul de dispoziție asupra bunului cumpărat, inclusiv prin scoaterea

de la evidență și înregistrarea dreptului asupra acestui bun la aceeași Direcție de

înmatriculare a transportului.

Astfel, se constată lipsa voinței reale de a vinde acest bun. Mai mult ca atît, la

data de 29.04.2011, adică cu aproximativ o săptămână înainte de încheierea

pretinsului contract de vînzare-cumpărare a bunului gajat V.Selezniov a anulat

procura din 05.08.2009, eliberată lui V. Danilesco, prin care l-a împuternicit pe

ultimul să folosească și să încheie acte juridice, inclusiv cu sine însuși în privința

acestui bun, în așa mod V. Selezniov a reintrat în posesia bunului gajat.

Susține reclamantul că scopul real al întocmirii contractului a fost altul decît

pretinsa vînzare-cumpărare a bunului gajat și anume întocmirea lui a avut ca scop

excluderea răspunderii debitorului gajist pentru lipsa bunului gajat. Din pct. 3 al

pretinsului contract de vînzare-cumpărare din 06.05.2011, rezultă că pîrîtul V.

Danilesco nu i-а achitat pîrîtului V. Selezniov pînă în prezent prețul bunului pretins

vîndut, iar din momentul întocmirii acestui contract de vînzare-cumpărare pînă în

prezent au trecut peste 4 ani, timp în care pîrîtul V. Selezniov nu s-a adresat în

instanță cu vre-o acțiune civilă privind revendicarea bunului transmis în baza

pretinsului contract de vînzare-cumpărare din 06.05.2011, sau a valorii acestuia. La

fel, pîrîtul V. Selezniov nu a expediat pretinsului cumpărător al bunului gajat V.

Danilesco vre-o notificare în acest scop, iar aceste fapte confirmă concluzia că

posesorul bunului gajat este pîrîtul V. Selezniov, iar întocmirea contractului de

vînzare-cumpărare din 06.05.2011 a avut loc fără intenția de a produce efecte

juridice.

La 28.01.2015 reclamantul Ion Nichita a înaintat împotriva pîrîților V.

Selezniov și V. Danilesco cerere prin care solicită încasarea daunelor-interese

compensatorii.

În motivarea cererii respective a indicat că în baza art.49 al.(l) din Legea cu

privire la gaj, în cazul pierderii sau deteriorării bunului gajat, creditorul gajist,

poate pe lîngă alte drepturi prevăzute de lege să ceară daune-interese compensatorii

pînă la concurența creanței sale în baza aceluiași titlu de gaj. Acest drept este

expres prevăzut în pct. 17 al contractului de împrumut cu gaj din 27.01.2011.

Potrivit art.49 alin.(3) din Legea cu privire la gaj, în cazul în care debitorul

gajist refuză să substituie gajul sau nu îl poate substitui într-un termen rezonabil,

acordat de creditorul gajist, acesta este obligat să înscrie în registrul respectiv

informația despre pierderea gajului său. Informația se înregistrează în baza

demersului unilateral al creditorului gajist. Prevederile capitolului VI se aplică în

modul corespunzător. Prevederile alin.(l) al acestui articol pot fi aplicate doar în

cazul respectării de către creditorul gajist a condițiilor stabilite la alin.(3) și anume:

solicitarea substituirii gajului, înscrierea în registrul respectiv a informației despre

pierderea gajului său. În vederea respectării acestor condiții, reclamantul a

întreprins următoarele acțiuni: a depus executorului judecătoresc o cerere de

constatare a faptului și a stării de fapt, a depus executorului judecătoresc o cerere

3

de comunicare și anume comunicarea față de pîrîți a conținutului notificării privind

substituirea bunului gajat pînă la 26.01.2015. În baza cererii depuse, la data de

07.12.2014, executorul judecătoresc a comunicat pîrîților conținutul notificării,

fapt indicat în procesele-verbale întocmite. Totodată ambii pîrîți au refuzat

categoric să primească notificarea. Reclamantul a comunicat pîrîților prin publicare

în Monitorul Oficial actele respective, a depus la registrul gajului un demers

privind pierderea gajului său, ca urmare fiind eliberată confirmarea respectivă.

În consecință, condițiile stabilite de lege pentru încasarea daunelor-interese

compensatorii au fost respectate. Deoarece creanța garantată este formată din

obligația propriu-zisă, dobânzi, penalități, cheltuieli de urmărire și implicit

prejudiciile cauzate prin neexecutare sau executare necorespunzătoare a

obligațiilor. Valoarea acestuia constituie 14744,81 euro și 19210 lei dintre care:

restanța la datorie - 3000 euro, penalitatea contractuală calculată pentru 180 zile -

6840 euro, dobînda calculată în baza art.art.585, 619 Cod Civil - 4904,81 euro,

cheltuieli de urmărire a bunului gajat - 19210 lei.

Avînd în vedere faptul că legea stabilește expres că daunele-interese

compensatorii sunt încasate din contul debitorului gajist, care potrivit contractului

de împrumut cu gaj din 27.01.2011 este V. Selezniov, ținînd cont de faptul că tot el

este și proprietarul bunului gajat, iar acțiunile acestuia privind anularea procurii

prin care a fost împuternicit pîrîtul V. Danilesco să folosească și să dispună de

bunul gajat, denotă faptul că anume acesta este posesorul bunului gajat, el

cunoscând și despre locul aflării bunului gajat și despre starea tehnică în care

acesta se află. Consideră că acest pîrît a acționat cu rea-credință pentru a face

imposibilă urmărirea bunului gajat și că ultimul este responsabil pentru daunele

cauzate astfel.

Relevă reclamantul că conform art. 1414 alin.(l), (2) Cod Civil, dacă dauna a

fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară.

Poartă răspundere pentru daună nu doar autorul faptei cauzatoare de prejudicii, ci

si cel care l-a instigat sau l-a susținut, precum și cel care a beneficiat în mod

conștient de un folos în urma daunei cauzate altuia.

Menționează că în caz dacă instanța va constata că pentru pierderea bunului

gajat este aplicabilă răspunderea solidară pentru a face acest lucru, precum și

pentru a exclude o eventuală posibilitate de respingere a pretenției de încasare a

acestor daune din contul pîrîtului V. Selezniov pe motiv că este aplicabilă

răspunderea solidară, reclamantul solicită încasarea în mod solidar de la pîrîți a

daunelor-interese compensatorii pînă la concurența creanței în baza aceluiași titlu

de gaj.

Solicită reclamantul declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a

autocarului de model XXXXX încheiat între Selezniov Victor și Danilesco

Valeriu, și încasarea în mod solidar de la pîrîți în beneficiul reclamantului daune-

interese compensatorii pînă la concurența creanței în baza aceluiași titlu de gaj în

sumă de 14744,81 euro și 19210 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 iunie 2015 acțiunea

a fost admisă.

S-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a autocarului de model

XXXXX, cu numărul de înmatriculare XXXXX încheiat între Selezniov Victor și

Danilesco Valeriu.

4

S-a încasat în mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în

limita bunului gajat, în beneficiul lui Nichita Ion datoria în mărime de 3000 euro,

penalitate în mărime de 6840 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 4904,81

euro, în total suma de 14744 (paisprezece mii șapte sute patru zeci și patru) euro și

cheltuieli de judecată în mărime de 19210 (nouăsprezece mii două zece) lei.

S-a încasat în mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 10873,20 lei.

Nefiind de acord cu soluția primei instanței Selezniov Victor a declarat apel la

12 iunie 2015, iar Danilesco Valeriu a declarat apel la 01 iulie 2015 împotriva

hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 iunie 2015.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, menținută

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 ianuarie 2016, apelul declarat de

Danilesco Valeriu a fost restituit ca netimbrat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016 s-a admis apelul

declarat de Selezniov Victor.

S-a casat în parte hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 iunie

2015 și anume în partea în care a fost dispusă încasarea în mod solidar de la

Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în limita bunului gajat, în beneficiul lui

Nichita Ion datoria în mărime de 3000 euro, penalitate în mărime de 6840 euro,

dobînda de întîrziere în mărime de 4904,81 euro, cît și în partea prin care s-a

dispus încasarea de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în beneficiul statului

taxa de stat în mărime de 10873,20 lei și în această parte s-a emis o nouă hotărîre,

prin care capetele de cerere nominalizate s-au respins ca neîntemeiate.

În rest hotărîrea instanței de fond în partea prin care s-a declarat nul contractul

de vînzare-cumpărare a autocarului de model XXXXX încheiat între Selezniov

Victor și Danilesco Valeriu din 06 mai 2011, cît și în partea prin care s-a încasat în

mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în beneficiul lui Nichita

Ion a cheltuielilor de judecată în mărime de 19210 lei s-au menținut.

La 21 aprilie 2016 Nichita Ion a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 15 martie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea parțială a

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului, Nichita Ion a invocat că instanța de apel a interpretat

în mod eronat legea materială și anume prevederile art.49 a Legii cu privire la gaj.

La 23 mai 2016 Selezniov Victor a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitînd admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii.

La 03 iunie 2016 Nichita Ion a depus cerere de completare a recursului

împotriva decizie instanței de apel din 15 martie 2016, solicitînd admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărîri

de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016 s-a respins recursul

declarat de către Selezniov Victor.

S-a admis recursul declarat de către Nichita Ion.

S-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016 și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 iunie 2015, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Nichita Ion împotriva lui Selezniov

Victor și Danilesco Valeriu privind declararea nulă a contractului de vînzare-

5

cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de împrumut

cu gaj.

La 12 august 2016 Nichita Ion a depus cerere privind emiterea unei decizii

suplimentare cu privire la încasarea dobînzii și a cheltuielilor de judecată.

La 13 octombrie 2016 Nichita Ion a depus cerere de completarea privind

emiterea unei decizii suplimentare solicitînd încasarea în mod solidar de la

Selezniov Victor și Danilesco Valeriu dobînda de întîrziere pentru perioada 16

martie 2016-27 iulie 2016 în mărime de 245, 22 euro și cheltuielile de judecată.

Prin decizia suplimentară a Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016

s-a admis parțial cererea lui Nichita Ion privind emiterea unei decizii suplimentare,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nichita Ion

împotriva lui Selezniov Victor și Danilesco Valeriu privind declararea nulă a

contractului de vînzare-cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din

contractul de împrumut cu gaj.

S-a încasat de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în mod solidar în

beneficiul lui Nichita Ion suma de 912 lei (nouă sute doisprezece lei), constituită

din suma de 326 lei - taxa de stat achitată la depunerea cererii de apel și 586 lei-

taxa de stat achitată la depunerea cererii de recurs.

În rest cererea s-a respins.

La 20 octombrie 2016 Selezniov Victor a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, solicitînd admiterea acesteia,

casarea deciziei instanței de recurs.

În motivarea cererii de revizuire, a invocat că decizia instanței de recurs

urmează a fi revizuită în temeiul art. 449 lit. b) CPC.

La data de 21 noiembrie 2016 Nichita Ion a depus prin intermediul

cancelariei o referință, în care a invocat dezacordul cu cererea de revizuire

declarată de Selezniov Victor, solicitînd respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.

La 07 decembrie 2016 și 13 decembrie 2016 Selezniov Victor a depus cereri

de revizuire suplimentare.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016 s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Selezniov Victor

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Nichita Ion împotriva lui Selezniov

Victor și Danilesco Valeriu cu privire la declararea nulă a contractului de vînzare-

cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de împrumut

cu gaj.

La 04 august 2017 Selezniov Victor a depus o nouă cerere de revizuire

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea parțială a deciziei Curții Supreme de

Justiției din 27 iulie 2016, în partea încasării de la Selezniov Victor în mod solidar

în limita bunului gajat, în beneficiul lui Nichita Ion datoria în mărime de 3000

euro, penalitate în mărime de 6840 euro, dobînda de întîrziere în mărime de

4904,81 euro, iar în total suma de 14 744 euro și cheltuielile de judecată în sumă

de 19210 lei și a taxei de stat în mărime de 10873,20 lei.

În motivarea cererii de revizuire, a invocat că decizia instanței de recurs

urmează a fi revizuită în temeiul art. 449 lit. b) CPC, deoarece Procuratura

Botanica, mun. Chișinău a constatat faptul însușirii ilegale a drepturilor

creditorului gajist Nichita Ion.

6

Indică revizuientul Selezniov Victor că i-au devenit cunoscute unele

circumstanțe noi și anume, prin ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din

18 mai 2017 a Procuraturii Botanica, mun. Chișinău s-a constatat că notarul Elena

Mocanu, înregistrând la data de 27 ianuarie 2015 sub nr. 240054 în calitate de

creditor gajist pe Nichita Ion, ilegal i-a oferit acestuia toate drepturile prevăzute de

legislație în calitate de creditor gajist, prin urmare notarul Elena Mocanu a săvîrșit

abuzul de putere sau abuzul de serviciu, contravenție prevăzută de art.321 Codul

Contravențional. Însă, odată cu expirarea termenului de atragere la răspundere

contravențională, s-a refuzat în pornirea urmăririi penale în baza art.275, pct.3)

CPP adică când fapta nu întrunește elementele infracțiunii, și s-a clasat procesul

penal conform art.286 CPP.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Revizuentul Selezniov Victor ca temei de revizuire a invocat prevederile art.

449 lit. b) CPC.

Conform art. 449 lit. b) CPC revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Din prevederile menționate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Reieșind din prevederile menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele

invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, înscrisurile prezentate sunt emise

ulterior adoptării hotărîrii judecătorești în pricină, iar revizuentul nu a demonstrat

că în timpul judecării anterioare a pricinii a întreprins toate măsurile de a le obține.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente care sunt esențiale pentru litigiul examinat și de

natură să influențeze soluția adoptată.

Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri emise de către instanță este

posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii,

probează existența unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În același timp,

acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării.

7

Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curții Supreme de

Justiție din 27 iulie 2016, invocînd în calitate de temei lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul în baza temeiului prevăzut de

art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente

obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor

probe concludente.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este

ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii,

ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărîrii.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci cînd sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Cu referire la pretinsele circumstanțe noi aflate de revizuentul Selezniov

Victor precum ordonanța Procuraturii sectorului Botanica mun. Chișinău din 18

mai 2017, prin care s-a dispus de a refuza în pornirea urmăririi penale în baza

art.275, pct.3) CPP adică când fapta nu întrunește elementele infracțiunii, și s-a

clasat procesul penal conform art.286 CPP în privința notarului Elena Mocanu,

instanța de recurs menționează că aceasta a fost emisă ulterior pronunțării deciziei

instanței de recurs, și de fapt prin conținutul acesteia nu poate fi influențată soluția

adoptată, or în conținutul acesteia nu se constat careva circumstanței noi.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de revizuire sunt abuzive și

arbitrare și nu pot fi considerate ca temeiuri acceptabile pentru revizuirea deciziei

Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, deoarece ele nu se încadrează în

categoria circumstanțelor fundamentale și obligatorii care ar justifica răsturnarea

soluției pronunțate prin decizia a cărei revizuire se cere.

În acest context, se evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art.

art. 449–453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este

necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință

Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006,

unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de

8

judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a

fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență

principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor

contractante. Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul

securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui

litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice

presupune respectul față de regula lucrului judecat.

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către

Selezniov Victor în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte

părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, având în vedere că motivele invocate de către revizuent sunt în

contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge cererea de revizuire depusă de Selezniov Victor împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Selezniov Victor împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nichita Ion împotriva

lui Selezniov Victor și Danilesco Valeriu privind declararea nulă a contractului de

vînzare-cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de

împrumut cu gaj.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Constantin Alerguș

Iurie Bejenaru

9