2rh-251/16 — declararea nula a contractului de vinzare cumparare

Dosarul nr. 2rh-251/16 prima instanță: V. Mihaila (Judecătoria Botanica, mun.Chișinău) instanța de apel: L. Bulgac, L.Popova, N.Simciuc (Curtea de Apel Chișinău) instanța de recurs:Sv.Filincova, M.Ghervas, Sv.Moldovan, C.Alerguș, Iu.Bejenaru Î N C H E I E R E 14 decembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Sveatoslav Moldovan, Constantin Alerguș, Iurie Bejenaru examinând cererea de revizuire declarată de Selezniov Victor, în pricina civilă înaintată de Nichita Ion împotriva lui Selezniov Victor și Danilesco Valeriu privind declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de împrumut cu gaj, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, prin care a fost respins recursul declarat de către Selezniov Victor, admis recursul declarat de către Nichita Ion, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016 și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 02 iunie 2015, c o n s t a t ă: La 01 iunie 2012, Guzun Ecaterina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în care a solicitat transmiterea silită a bunului gajat spre vînzare și anume autocarul de model NEOPLAN 316H, anul producerii 1991, cu numărul de îmatriculare CNE 809 în vederea stingerii datoriei. În motivarea acțiunii a reiterat că, la 27 ianuarie 2011, în baza contratului de împrumut cu gaj Guzun Ecaterina, în calitate de împrumutător și creditor gajist a dat cu împrumut lui Danilesco Valeriu, în calitate de împrumutat, suma de 19 000 euro, pe un termen de patru luni.

În vederea asigurării obligațiunilor contractuale, a fost gajat autocarul (vagon), model „Neoplan 316”, anul producerii 1991, caroseria nr.9117781, cu numărul de înmatriculare C NE 809, care aparține cu drept de proprietate privată lui Selezniov Victor, în baza certificatului de înmatriculare nr.087202260 din 05 iunie 2008. Bunul gajat a fost evaluat de părți la suma de 19100 euro. Susține că, la scadența contractului, și anume 27 mai 2011, suma împrumutată nu a fost restituită. Astfel, în vederea nerespectării obligațiunilor contractuale, ca urmare a neexecutării acestora, pîrîtul a fost preîntîmpinat de numeroase ori verbal, inclusiv notificat, însă acesta nu a restituit suma 1 împrumutată.

De asemenea, în vederea respectării procedurii prealabile stabilite de lege, reclamanta a depus la registrul în care a fost înscris gajul un preaviz privind intenția exercitării dreptului de gaj. Consideră reclamanta că pîrîtul urmează să-i achite dobîndă de întîrziere în mărime de 2931,65 euro. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 septembrie 2013 reclamanta Guzun Ecaterina a fost înlocuită cu succesorul său în drepturi, - Nichita Ion. La 17 februarie 2014 Nichita Ion a depus cerere de concretizare a acțiunii.

prin care a indicat că nu dispune de nici o informație privind locul aflării bunului gajat, starea tehnică a acestuia și prin urmare, nu are certitudinea că bunul gajat mai există de fapt pentru a putea fi urmărit și valorificat, iar neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către pîrîți a obligațiilor legale și contractuale ce le revin, are ca efect prejudicierea directă a intereselor creditorului gajist, deoarece ultimul se află în imposibilitate de a-și valorifica creanțele garantate din contul banului gajat. Solicită reclamantul încasarea în mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu valoarea contractuală a bunului gajat în sumă de 19 100 euro, a dobînzii de întîrziere în mărime de 7280,46 euro, penalitate în sumă de 6840 euro, cît și a cheltuielilor de judecată.

La 02 iunie 2014, Nichita Ion a depus cerere de concretizare invocînd că prin recipisa din 14 noiembrie 2014, se justifică executarea parțială de către Selezniov Victor a obligației de restituire sumei de 16000 euro din suma totală de 19000 euro, astfel, solicită încasarea în mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu restanța la datorie în mărime de 3000 euro, a dobînzii pentru neexecutarea în termen a obligației de restituire a banilor, în mărime de 4904,81 euro, a penalității în mărime de 6840 euro și cheltuielile de judecată în mărime de 16 990 lei.

Ulterior, la data de 28.01.2015 prin intermediul cancelariei a parvenit cererea reclamantului Nichita Ion privind completarea obiectului acțiunii, solicitînd declararea nulității absolute a contractului de vînzare-cumpărare din 06.05.2011 privind vânzarea de către Selezniov Victor către Danilesco Valeriu a autocarului de model ”Neoplan 316 H”, anul producerii 1991, caroseria nr. 9117781, cu numărul de înmatriculare CNE 809. În motivarea cererii a indicat că în cadrul examinării cauzei, avocatul pîrîtului V. Selezniov a anexat un contract de vînzare-cumpărare a bunului gajat - autocarul de model ”Neoplan 316 H”, n/î CNE 809, intenționând să demonstreze că acest bun a fost vîndut și respectiv vânzătorul nu ar avea temei să răspundă pentru lipsa acestuia, implicit pentru imposibilitatea creditorului gajist de a-1 urmări.

Consideră că acest act juridic a fost încheiat contrar legii și fără intenția de a produce efecte juridice. Conform prevederilor art.477 al.(3) Cod Civil, debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate, cu excepția cazurilor cînd dispune de autorizație în acest sens, eliberată de creditorul gajist. Reglementările similare au fost stipulate și în pct.14 al contractului de împrumut cu gaj din 27.01.2011. În condițiile în care creditorul gajist nu a eliberat o astfel de autorizație, vînzarea bunului gajat este ilegală. Pretinsa vînzare-cumpărare a bunului gajat a avut loc la data de 06.05.2011, adică după trei luni de la data înregistrării gajului asupra acestui bun în registrul public, fapt justificat prin 2 confirmarea de înregistrare a gajului din 27.01.2011, iar V. Selezniov nu poate invoca necunoașterea gajării bunului respectiv.

La data de 07.04.2011, adică cu aproximativ o lună înainte de încheierea pretinsului contract de vînzare-cumpărare a bunului gajat V. Selezniov în calitate de proprietar al acestui bun, a solicitat Direcției înregistrare a transportului și calificare a conducătorilor auto, stabilirea interdicției de înstrăinare a autocarului respectiv, fapt confirmă prin adeverința eliberată de către Direcție precum și copia cererii depuse de V. Selezniov în acest scop. Prin urmare, se constată că prin stabilirea acestei interdicții pînă la data încheierii contractului de vînzare- cumpărare a bunului gajat, V. Selezniov nu a dorit de fapt ca V. Danilesco să poată să-și exercite dreptul de dispoziție asupra bunului cumpărat, inclusiv prin scoaterea de la evidență și înregistrarea dreptului asupra acestui bun la aceeași Direcție de înmatriculare a transportului.

Astfel, se constată lipsa voinței reale de a vinde acest bun. Mai mult ca atît, la data de 29.04.2011, adică cu aproximativ o săptămână înainte de încheierea pretinsului contract de vînzare-cumpărare a bunului gajat V.Selezniov a anulat procura din 05.08.2009, eliberată lui V. Danilesco, prin care l-a împuternicit pe ultimul să folosească și să încheie acte juridice, inclusiv cu sine însuși în privința acestui bun, în așa mod V. Selezniov a reintrat în posesia bunului gajat. Susține reclamantul că scopul real al întocmirii contractului a fost altul decît pretinsa vînzare-cumpărare a bunului gajat și anume întocmirea lui a avut ca scop excluderea răspunderii debitorului gajist pentru lipsa bunului gajat.

Din pct. 3 al pretinsului contract de vînzare-cumpărare din 06.05.2011, rezultă că pîrîtul V. Danilesco nu i-а achitat pîrîtului V. Selezniov pînă în prezent prețul bunului pretins vîndut, iar din momentul întocmirii acestui contract de vînzare-cumpărare pînă în prezent au trecut peste 4 ani, timp în care pîrîtul V. Selezniov nu s-a adresat în instanță cu vre-o acțiune civilă privind revendicarea bunului transmis în baza pretinsului contract de vînzare-cumpărare din 06.05.2011, sau a valorii acestuia. La fel, pîrîtul V. Selezniov nu a expediat pretinsului cumpărător al bunului gajat V. Danilesco vre-o notificare în acest scop, iar aceste fapte confirmă concluzia că posesorul bunului gajat este pîrîtul V. Selezniov, iar întocmirea contractului de vînzare-cumpărare din 06.05.2011 a avut loc fără intenția de a produce efecte juridice.

La 28.01.2015 reclamantul Ion Nichita a înaintat împotriva pîrîților V. Selezniov și V. Danilesco cerere prin care solicită încasarea daunelor-interese compensatorii. În motivarea cererii respective a indicat că în baza art.49 al.(l) din Legea cu privire la gaj, în cazul pierderii sau deteriorării bunului gajat, creditorul gajist, poate pe lîngă alte drepturi prevăzute de lege să ceară daune-interese compensatorii pînă la concurența creanței sale în baza aceluiași titlu de gaj. Acest drept este expres prevăzut în pct. 17 al contractului de împrumut cu gaj din 27.01.2011. Potrivit art.49 alin.(3) din Legea cu privire la gaj, în cazul în care debitorul gajist refuză să substituie gajul sau nu îl poate substitui într-un termen rezonabil, acordat de creditorul gajist, acesta este obligat să înscrie în registrul respectiv informația despre pierderea gajului său.

Informația se înregistrează în baza demersului unilateral al creditorului gajist. Prevederile capitolului VI se aplică în modul corespunzător. Prevederile alin.(l) al acestui articol pot fi aplicate doar în cazul respectării de către creditorul gajist a condițiilor stabilite la alin.(3) și anume: 3 solicitarea substituirii gajului, înscrierea în registrul respectiv a informației despre pierderea gajului său. În vederea respectării acestor condiții, reclamantul a întreprins următoarele acțiuni: a depus executorului judecătoresc o cerere de constatare a faptului și a stării de fapt, a depus executorului judecătoresc o cerere de comunicare și anume comunicarea față de pîrîți a conținutului notificării privind substituirea bunului gajat pînă la 26.01.2015.

În baza cererii depuse, la data de 07.12.2014, executorul judecătoresc a comunicat pîrîților conținutul notificării, fapt indicat în procesele-verbale întocmite. Totodată ambii pîrîți au refuzat categoric să primească notificarea. Reclamantul a comunicat pîrîților prin publicare în Monitorul Oficial actele respective, a depus la registrul gajului un demers privind pierderea gajului său, ca urmare fiind eliberată confirmarea respectivă. În consecință, condițiile stabilite de lege pentru încasarea daunelor-interese compensatorii au fost respectate. Deoarece creanța garantată este formată din obligația propriu-zisă, dobânzi, penalități, cheltuieli de urmărire și implicit prejudiciile cauzate prin neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligațiilor.

Valoarea acestuia constituie 14744,81 euro și 19210 lei dintre care: restanța la datorie - 3000 euro, penalitatea contractuală calculată pentru 180 zile - 6840 euro, dobînda calculată în baza art.art.585, 619 Cod Civil - 4904,81 euro, cheltuieli de urmărire a bunului gajat - 19210 lei. Avînd în vedere faptul că legea stabilește expres că daunele-interese compensatorii sunt încasate din contul debitorului gajist, care potrivit contractului de împrumut cu gaj din 27.01.2011 este V. Selezniov, ținînd cont de faptul că tot el este și proprietarul bunului gajat, iar acțiunile acestuia privind anularea procurii prin care a fost împuternicit pîrîtul V. Danilesco să folosească și să dispună de bunul gajat, denotă faptul că anume acesta este posesorul bunului gajat, el cunoscând și despre locul aflării bunului gajat și despre starea tehnică în care acesta se află.

Consideră că acest pîrît a acționat cu rea-credință pentru a face imposibilă urmărirea bunului gajat și că ultimul este responsabil pentru daunele cauzate astfel. Relevă reclamantul că conform art. 1414 alin.(l), (2) Cod Civil, dacă dauna a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară. Poartă răspundere pentru daună nu doar autorul faptei cauzatoare de prejudicii, ci si cel care l-a instigat sau l-a susținut, precum și cel care a beneficiat în mod conștient de un folos în urma daunei cauzate altuia.

Menționează că în caz dacă instanța va constata că pentru pierderea bunului gajat este aplicabilă răspunderea solidară pentru a face acest lucru, precum și pentru a exclude o eventuală posibilitate de respingere a pretenției de încasare a acestor daune din contul pîrîtului V. Selezniov pe motiv că este aplicabilă răspunderea solidară, reclamantul solicită încasarea în mod solidar de la pîrîți a daunelor-interese compensatorii pînă la concurența creanței în baza aceluiași titlu de gaj. Solicită reclamantul declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a autocarului de model „Neoplan 316 H”, anul producerii 1991, cu numărul de înmatriculare CNE 809 încheiat între Selezniov Victor și Danilesco Valeriu, și încasarea în mod solidar de la pîrîți în beneficiul reclamantului daune-interese compensatorii pînă la concurența creanței în baza aceluiași titlu de gaj în sumă de 14744,81 euro și 19210 lei.

4 Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 iunie 2015 acțiunea a fost admisă. S-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a autocarului de model „Neoplan 316 H”, anul producerii 1991, cu numărul de înmatriculare CNE 809 încheiat între Selezniov Victor și Danilesco Valeriu. S-a încasat în mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în limita bunului gajat, în beneficiul lui Nichita Ion datoria în mărime de 3000 euro, penalitate în mărime de 6840 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 4904,81 euro, în total suma de 14744 (paisprezece mii șapte sute patru zeci și patru) euro și cheltuieli de judecată în mărime de 19210 (nouăsprezece mii două zece) lei. S-a încasat în mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 10873,20 lei.

Nefiind de acord cu soluția primei instanței Selezniov Victor a declarat apel la 12 iunie 2015, iar Danilesco Valeriu a declarat apel la 01 iulie 2015 împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02 iunie 2015. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 ianuarie 2016, apelul declarat de Danilesco Valeriu a fost restituit ca netimbrat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016 s-a admis apelul declarat de Selezniov Victor. S-a casat în parte hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 02 iunie 2015 și anume în partea în care a fost dispusă încasarea în mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în limita bunului gajat, în beneficiul lui Nichita Ion datoria în mărime de 3000 euro, penalitate în mărime de 6840 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 4904,81 euro, cît și în partea prin care s-a dispus încasarea de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 10873,20 lei și în această parte s-a emis o nouă hotărîre, prin care capetele de cerere nominalizate s-au respins ca neîntemeiate.

În rest hotărîrea instanței de fond în partea prin care s-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a autocarului de model „Neoplan 316 H”, anul producerii 1991, cu numărul de înmatriculare CNE 809 încheiat între Selezniov Victor și Danilesco Valeriu din 06 mai 2011, cît și în partea prin care s-a încasat în mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în beneficiul lui Nichita Ion a cheltuielilor de judecată în mărime de 19210 lei s-au menținut. La 21 aprilie 2016 Nichita Ion a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului, Nichita Ion a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea materială și anume prevederile art.49 a Legii cu privire la gaj.

La 23 mai 2016 Selezniov Victor a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii. La 03 iunie 2016 Nichita Ion a depus cerere de completare a recursului împotriva decizie instanței de apel din 15 martie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016 s-a respins recursul declarat de către Selezniov Victor. 5 S-a admis recursul declarat de către Nichita Ion. S-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016 și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 02 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nichita Ion împotriva lui Selezniov Victor și Danilesco Valeriu privind declararea nulă a contractului de vînzare- cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de împrumut cu gaj. La 12 august 2016 Nichita Ion a depus cerere privind emiterea unei decizii suplimentare cu privire la încasarea dobînzii și a cheltuielilor de judecată. La 13 octombrie 2016 Nichita Ion a depus cerere de completarea privind emiterea unei decizii suplimentare solicitînd încasarea în mod solidar de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu dobînda de întîrziere pentru perioada 16 martie 2016-27 iulie 2016 în mărime de 245, 22 euro și cheltuielile de judecată.

Prin decizia suplimentară a Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016 s-a admis parțial cererea lui Nichita Ion privind emiterea unei decizii suplimentare, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nichita Ion împotriva lui Selezniov Victor și Danilesco Valeriu privind declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de împrumut cu gaj. S-a încasat de la Selezniov Victor și Danilesco Valeriu în mod solidar în beneficiul lui Nichita Ion suma de 912 lei (nouă sute doisprezece lei), constituită din suma de 326 lei - taxa de stat achitată la depunerea cererii de apel și 586 lei- taxa de stat achitată la depunerea cererii de recurs.

În rest cererea s-a respins. La 20 octombrie 2016 Selezniov Victor a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs. În motivarea cererii de revizuire, a invocat că decizia instanței de recurs urmează a fi revizuită în temeiul art. 449 lit. b) CPC. Invocă revizuentul că, la data de 25 iulie 2016 Procuratura sectorului Botanica mun. Chișinău a emis ordonanță în baza art.274 alin.(5) și art.275 pct.2),3) Cod de procedură penală și anume „neînceperea urmăririi penale în materialul R-1 nr.981 din 08.04.2016, din motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune, precum și fapta nu întrunește elementele infracțiunii”.

Despre ordonanța emisă de către Procuratura sectorului Botanica, mun. Chișinău a aflat la data de 04 august 2016, după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016. Consideră că ordonanța Procuraturii sectorului Botanica mun. Chișinău din 25 iulie 2016 are importanță la examinarea cauzei și este temei pentru reexaminarea litigiului dat. La data de 21 noiembrie 2016 Nichita Ion a depus prin intermediul cancelariei o referință, în care a invocat dezacordul cu cererea de revizuire declarată de Selezniov Victor, solicitînd respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă. La 07 decembrie 2016 și 13 decembrie 2016 Selezniov Victor a depus cereri de revizuire suplimentare invocînd următoarele.

La data de 16 noiembrie 2016 Procuratura sectorului Botanica mun.Chișinău a emis ordonanața în baza art.art.52 alin (1), 225,274 alin.(5) și 275 pct.3) din Codul de Procedură Penală:” De a refuza în pornirea urmăririi penale pe materialul 6 înregistrat în R-l nr.20164202981 din 08.04.2016, din lipsa elementelor inracțiunii”. Se mai indică că, Nichita Ion a indus în eroare instanța de judecată intenționat. Cu atît mai mult, conform certificatului eliberat de către_Inspectoratul de Poliție Rutieră Camenca din 04.11.2016, mijlocul de transport de model Neoplan 316H, cu numerele de înmatriculare CNE 809 se află în or.Camenca, str.Sorsa 2 și în căutare nu este. Mai mult ca atît, creditorul gajist pînă în prezent este Guzun Ecaterina.

Procedura cesiuni creanței a avut loc cu încălcarea art.58 Legea Gajului. În așa mod Nichita Ion nu poate fi parte în proces, în calitate de creditor gajist, deoarece creditor gajist este Guzun Ecaterina. Intimatul Nichita Ion nu are dreptul să încaseze restul datoriei în limitele bunului gajat, acest drept a rămas după Guzun Ecaterina ca creditor gajist. Astfel, consideră revizuientul că Nichita Ion este în drept să solicite încasarea datoriei rămase în mărime de 3000 euro și penalitățile corespunzătoare în calitate de creditor în limitele obligațiunilor generale, neînaintînd drepturile la bunul gajat în calitate de creditor gajist. Acest drept el nu îl are. Aceste relații pînă în prezent au rămas între mine(debitor gajist) și Guzun Ecaterina(creditor gajist).

Nichita Ion în calitate de creditor este în drept să încaseze datoria de la Danilesco Valeriu neatingînd averea gajată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Revizuentul Selezniov Victor ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. Conform art. 449 lit. b) CPC revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Din prevederile menționate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Reieșind din prevederile menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, înscrisurile prezentate sunt emise ulterior adoptării hotărîrii judecătorești în pricină, iar revizuentul nu a demonstrat că în timpul judecării anterioare a pricinii a întreprins toate măsurile de a le obține. 7 Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente care sunt esențiale pentru litigiul examinat și de natură să influențeze soluția adoptată. Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri emise de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, probează existența unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării. Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, invocînd în calitate de temei lit. b) a art. 449 CPC. Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul în baza temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărîrii. Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Cu referire la pretinsele circumstanțe noi aflate de revizuentul Selezniov Victor precum ordonanța Procuraturii sectorului Botanica mun. Chișinău din 25 iulie 2016, ordonanța Procuraturii sectorului Botanica mun. Chișinău din 16 noiembrie 2016, certificatul eliberat de către Inspectoratul de Poliție Rutieră Camenca din 04.11.2016, certificatul executorului judecătoresc Cușniriuc Ina din 02.11.2016, Colegiul le reține ca fiind irelevante speței, nu întrunesc calitatea circumstanțelor sau înscrisurilor probatoare noi care nu i-au fost cunoscute anterior. În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului CEDO, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o 8 parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un recurs camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătorești irevocabile produce efecte grave pentru părți, întrucît se încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea (art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Selezniov Victor împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nichita Ion împotriva lui Selezniov Victor și Danilesco Valeriu privind declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a automobilului, încasarea sumei ce rezultă din contractul de împrumut cu gaj. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Sveatoslav Moldovan Constantin Alerguș Iurie Bejenaru 9